410 matches
-
limbă mai frumoasă nu-i...". În general însă, dincolo de aura meditativ-reflexivă, poezia lui Victor Teleucă se remarcă printr-un evident caracter de introvertire romantică. Cu anii, "transa interogativă" se accentuează, poetul rămânând afectiv mereu același, adică "nici bonom dar nici încrâncenat" (Adrian Dinu Rachieru), realizând însă, odată cu, îndrăznesc să spun, fericita plecare din funcția de redactor, un "triplu salt", dar cu totul în alt sens decât cel etic-existențial pe care îl anunța într-un poem mai vechi. Tăcerea editorială de cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
picioare în bucătărie și refuzând sprijinul natural al spetezei scaunului, independent. Da, tată, a răspuns Einhorn, cu starea neplăcută a unei fapte nedemne atârnând înfășurată nu prea strâns de două ori în jurul gâtului; și fără umor, ci anevoie și aproape încrâncenat, s-a uitat la mine. Acum aflasem cu certitudine că el era autorul focului, și probabil se gândea că am să-i aflu toate secretele. Erau în siguranță, însă îl lovea în mândrie să știe că ar putea fi aflate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la fel. Chiar crezi că ar face-o? Crezi că poate? E problema ei dacă nu poate. Problema mea - problema mea este Renée, aici de față. Și persoana mea. Pentru o secundă, în timp ce rostea „persoana mea“, a avut o căutătură încrâncenată și parcă și-a urmărit sufletul cu gândul printre o seamă de primejdii, în jos. Nu îmi dădeama ce fel de primejdii. Nu înțelegeam încă. Însă eram cu toate acestea fascinat de el, de amândoi. Renée, ăsta e Augie, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nenorocită! Mâna-s-ar în soba dracilor! Băga-mi-aș în ea! Atâta să mai apuc io să trăiesc, ca s-o văd cum se paradește și se sparge-n paișpe, spurcăciunea spurcăciunilor! Hu-ooo! Frichi-frichi! M...ie! A-naf-te-maaa! clănțănește el, încrâncenat. Fleoșc, Mițo! pune Fratele latul. Zdronc! Sacrilegiu! Blasfemie! Tu te-auzi ce spui, băi, pupulitorule?! Ți-ai fracturat mintea? Ai picat cu liftu'? Rușinează-te, Romeo! Hai...! Șezi potolit! Dane, dă-mi trei cărți! Poftim! Eu sunt servit. Boss, primo
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
popor român, stăpînindu-și emoțiile, apoi Îi dă cuvîntul poetului Mircea Dinescu, pe care Îl numește erou național și despre care ne spune că lucrează la o proclamație către popor. Poetul Își ține cu greu cumpătul, e asudat, are o expresie Încrîncenată, face apel la popor să-și păstreze calmul, la armată să Înceteze lupta. Am Învins! strigă el În Încheiere, transpus, fluturîndu-și brațele. În același timp, pe postul de radio național, anunțul fugii dictatorului e urmat de apariția unor voci populare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spate se vedea clădirea Universității sau hotelul Intercontinental. Dar era și un set de poze la care abia dacă am putut să mă uit. Decoruri cu mașini și camioane incendiate, bărbați aruncînd cu pietre din pavaj sau cocktailuri Molotov, figuri Încrîncenate sau În plină suferință, un șir de scutieri ai miliției Înghesuind un grup, oameni ale căror chipuri abia se ghicesc, pentru că sînt făcute terci, apoi poze cu mineri care umblă printre civili Înspăimîntați ținîndu-se de gît, Îmbrăcați mizerabil, murdari, fluturînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cărui om din lumea asta nu-i crește inima la micile necazuri ale altuia? Vorba despre repetenție a zburat repede prin tot satul, căci s-a grăbit s-o răspândească unul, Marin Foiște, profesor suplinitor de toate disciplinele, fost alcoolic Încrâncenat, poet ratat, leneș, impotent de tânăr, curios și vorbăreț ca o țață, intrigant și purtător de vorbe În doi peri. Pe el, care a terminat Literele În urmă cu o grămadă de ani, dar nu și-a dat niciodată licența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cartonul pereților era zgâriat de lame de bricege care Închipuiseră desene și cuvinte porcoase. În prima noapte petrecută În dormitoarele cu câte treizeci de paturi, elevii fuseseră obligați să doarmă câte doi. Cum nimeni nu voia așa ceva, iar În muțenia Încrâncenată se putea ghici Împotrivire și revoltă - paturile erau și așa foarte mici -, profesorul care Îi Însoțea hotărâse să se tragă la sorți. Făcuse biletele cu numere: „Unu doarme cu doi, trei cu patru, cinci cu șase și așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
regimul comunist nu va fi suprimat ușor; Lucreția Îi făcea să nu-și piardă nădejdea și Îi făcea să râdă, Îi amuza, le spunea lucruri simpatice, cu un umor pe care și-l păstrase și acum, pentru că nu le povestea Încrâncenată acestor studenți tot ce le povestea, ci cu un umor și, repet, o simplitate, o seninătate extraordinare. Uneori, În aceste excursii, studenții se așezau pe rând lângă ea și stăteau la taifas și o Întrebau, făceau cu schimbul. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Petru Șoltuz sau Savel Bornar. Părăsind Bucureștiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost profesor de limba română în Nicorești. De la romanul Pe frontul Mărășești învie morții... (1934; reeditat în mai multe rânduri) - frescă încrâncenată a războiului pentru întregire și satiră a anilor postbelici, indiferenți față de cei ce s-au jertfit atunci (indiferență pe care eroul cărții, Mircea Boteanu, voluntar pe front, apoi doctor în filosofie și cercetător al lui Bergson, o înregistrează cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
elită superfină de mârșavi care nu există decât la Paris și care nu poate fi egalată de niciun alt popor de lichele de pe lumea asta. Secătură vegetală dintre cele mai fecunde, e drept, în ciuda unei strădanii politice dintre cele mai încrâncenate și a unei infuzii literare dintre cele mai atente. Și de-ar ploua cu sânge, tot nu apar așa mulți oameni extraordinari. Bătrânul oportunist care tocmai își dăduse arama pe față trecând prin dreptul unui loc sfânt, reprezentând, nu fără
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
alte proze, personajele, muncite de gânduri, sunt pradă unei crize sufletești sau de conștiință, ce duce fie la triste capitulări, fie la răzvrătirea care e datul unui suflet apostat. Un ifos teoretizant există și în articolele lui, scrise cu duh încrâncenat și cârtitor. Polemismul, revers al unor frustrări, imprimă publicisticii o tentă pamfletară. Și în versurile cu accente sociale, și în lirica erotică, prezente în volumul Aliquid (1933), B. eminescianizează. Pe alocuri, câte o notă bacoviană. Serenada, romanța nu formează registrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
fost „corectate”. Nu s-au înțeles asupra segmentelor incriminabile. Capodopera a fost ciopîrțită inutil. Dar s-a salvat singură. Toate acestea se bine cunosc, dar trebuie repetate și iarăși repetate, ca să nu se piardă din memoria vie, în vremurile de încrîncenată mancurtizare care ne obligă la supunere și la ascultare. B. Ispita comparatistă De la Caracostea ne-am obișnuit să operăm o anume separație între cele două capodopere ale oralității românești, Meșterul Manole și Miorița, în ordine tipologică și geografie folclorică. Prima
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Pe site-ul de prezentare al expoziției sunt selectate trei fotografii: prima surprinde momentul În care este distrus Zidul Berlinului, la 10 noiembrie 1989. Un copil de numai 10-12 ani, Înarmat cu o daltă și un ciocan, frumos, blond și Încrâncenat, Încearcă să decupeze bucăți din acest simbol al despărțirii care a separat Germaniile timp de 28 de ani. Reunificarea Germaniei a Însemnat și Începutul unificării Europei. Alături fațadele a două clădiri emblematice: Bundesrat, parlamentul landurilor, și Bundestag, reprezentând parlamentul federal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
derizoriu, cu care se confruntă cel ce iubește poezia „prea de tot prostește”, visătorul, al cărui „statut revizuit” îi transformă existența în minune și lumea în paradis. Trandafirul sălbatic (1978) reconfigurează tema eroului anonim care supraviețuiește tocmai prin modestia sa încrâncenată, condiție evidențiată de o alegorie în care arborilor prăbușiți de topoare li se opune „trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
secolului al V-lea activează și personaje evident minore, care se dedică aproape exclusiv omileticii. Aceste omilii sînt centrate mai ales pe teme morale și pe o exegeză puțin aprofundată a textului sacru; predicatorii au trăit departe de importantele și încrîncenatele controverse cristologice care agitau Orientul. Pentru acestea și pentru o speculație mai angajată din punct de vedere intelectual ei nu aveau, cu siguranță, nici o înclinație; prin poziția lor dogmatică, ei erau în esență tentați să se refugieze la umbra Curții
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
incarnat al omului din vis, ci și o copie fidelă, premonitorie, a propriului viitor, o incarnare perfectă a inerentei sale prăbușiri. Simte doar o pornire de neoprit de a-l învinge, pentru a alunga toate fantasmele trecutului, într-o singură, încrâncenata partida de cărți cu celălalt, în același spațiu de joc al sufletelor, clubul în care se materializează malefica viața nocturnă: "Între mine și Iorgu Ordeanu s-ar fi părut că e o luptă fără iertare, tăcută și strânsă, așa cum va
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Poetul se asemuiește cu arborii, cu copacul central al universului care tinde spre înalt, știind că, de fapt, totul e o coborâre în timp și în clopot. În întregul proces alchimic viața sa se îmbină cu destinul și doar forțele încrâncenate ale pământului mai pot să se amăgească cu falsa voință a oamenilor. Numai în arbori inelele anilor mereu se lărgesc. În trupul meu timpul sporește subțire de la o zi mai firav la alta, sub crugul ceresc. Fosforul și apa, cărbunele
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
gândindu-se la zilele de vară, la iubirea din vară, la lumina verii care moare toamna; alături de trupul luminii, culcat în drum, el ar vrea să se întindă și să moară. Un alt registru este oarecum mai limpede, mai puțin încrâncenat - deși multe dintre poeme păstrează o tonalitate tristă -, inspirat, cu predilecție, de motive ce amintesc de lumea basmelor (Hrisovul Domniței) ori evocând lumea gingașă a naturii (Patru cântece) sau, timid, sentimentul erotic (Îndoitul chip, Două madrigale, Strofe sentimentale etc.). De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
cele mai mici mărunțișuri pînă la cele mai scumpe băuturi. Îmi spune: "Vezi? Avem de toate aici, dar ne lipsește ceva. Ne lipsește mult zîmbetul tău care ne face să simțim o atmosferă de omenie, de familie. Ne obosesc mutrele încrîncenate ale celor care ne păzesc, aceștia ne zîmbesc doar dacă le dăm ceva. Dar ne lipsește ceva omenesc, trebuie să vii aici și să zîmbești pentru ca deținuții să simtă duhul tău de pace și dragoste". Cînd vii la noi, se
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și Ungaria în 1919, dacă această atitudine este explicit exprimată de numeroase personaje, în schimb, substanța epică e departe de a fi un simplu pretext ori suport al ei. Conflictul dramatic dintre eroii principali - umanitaristul Emil Olaru și crudul și încrâncenatul Modrogan - e construit cu o abilitate ce estompează posibilele neverosimilități. Extinderea confruntării printr-o miză erotică - prizoniera Iulia Desjöffy de care Emil Olaru se îndrăgostește - este o soluție fericită, permițând nu numai o echilibrare a forțelor, ci și atingerea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
în ceea ce pare a fi o criză de comunicare, ilustrând sentimentul iremediabilei singurătăți în doi. El - profesionist al unei misiuni economice a României în străinătate, Ea - soția lui, cândva o promițătoare tânără actriță; cei doi se sfâșie într-un dialog încrâncenat, care dezvăluie abisul dintre ei, dar și accente nebănuit de tragice, existente în banalitatea cotidiană. SCRIERI: Un idol pentru fiecare, București, 1970; Greta Garbo (în colaborare), București, 1972; 3 ¥ 8 plus infinitul, București, 1975; Nu sunt Turnul Eiffel, București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
ascunse cronicarul/ Turpino 225, bănuind c-au să insulte/ viteazul conte ce-a sorbit paharul/ iubirii, sau pe cei ce-or să le-asculte"), au "omis", în prezentarea adevărului istoric, și faptele care l-ar fi umanizat pe eroul luptelor încrâncenate ("Fiindc'Amor îl birui cu harul,/ pe el, biruitor în lupte multe:/ spun de Orlando bravul, dar nu-s apte/ cuvintele..."). Parodistul ni-l înfățișează pe Carol cel Mare la Paris, în mijlocul baronilor săi, făcând ultimele pregătiri pentru turnirul prin
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1928, și care desemnează social-democrația - etichetată ca „social-fascistă” - ca inamic numărul unu, îi face pe alegători să se îndepărteze. Astfel, în 1932, SFIO, atâta câtă se mai păstrase, reunește mult mai mulți membri și alegători decât PCF*. în Germania, atacurile încrâncenate ale comuniștilor împotriva SPD facilitează din plin venirea lui Hitler la putere și antrenează distrugerea simultană a celor două partide. De la alianțele Frontului Popular la Războiul Rece în 1934-1935, Stalin își schimbă politica externă* și instaurează o politică a Frontului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în secolul al cincilea și personaje evident minore care se dedică aproape exclusiv omileticii. Aceste omilii sunt centrate mai ales pe teme morale și pe o exegeză puțin aprofundată a textului sacru; acești predicatori au trăit departe de importantele și încrâncenatele controverse cristologice care agitau Orientul. Pentru acestea și pentru o speculație mai angajată din punct de vedere intelectual ei nu aveau cu siguranță nici o înclinație; prin poziția lor dogmatică ei erau în esență tentați să se refugieze la umbra Curții
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]