608 matches
-
Deși totul ar fi trebuit să mă îngrijoreze, eram optimistă datorită încurajărilor primite din partea soțului, care m-a convins că trebuie să fiu acolo și nu în altă parte. Asemenea unui mecanism care e reglat să execute, eram într-o încremenire inexplicabilă din care doar un șoc puternic ar fi putut să mă trezească. 113 Înainte de a adormi, sub plapumă, primele trei degete ale mâinii drepte mi s-au împreunat. Am simțit pentru prima dată în viață nevoia să fac semnul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
virtualul lor, decât de concretul vieții pe care o găseam banală și plictisitoare în cele din urmă. După câteva zile mă aflasem la Londra. La sud se întindea marea albastră și limpede și dincolo de ea munții senini ca o magnifică încremenire dintre pământ și apă. Privirea mea străbătea distanțe de zeci de kilometri, o priveliște mai puțin luminoasă, puțin învăluită în smogul londonez, așa cum îl știam de la geografie. Era o călătorie ciudată, sub un cer plin de nori și de praf
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
pumnul de mai multe ori, privește atent la picioare să vadă comenzile, apoi trage cu ochiul spre poziția vitezelor. Prinde un moment cînd vîntul se aude mai slab, calcă ambreiajul și bagă în viteză. Mașina pornește în derivă. Apoi, în încremenirea din interior, cînd orice respirație s-a tăiat, se aude un scîrțîit prelung de pinioane angrenate prost, Lazăr murmură o înjurătură, roțile din dreapta mușcă asfaltul cu dinții de zale, ca în sfîrșit, colosul de tablă să stea rebel, perpendicular pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de pe marginea scrumierei, întreagă dar stinsă. Nici ciorba reîncălzită și nici țigara reaprinsă n-au haz surîde Maria, luminîndu-și pentru o clipă clipă sesizată de Mihai ca un fior -, fruntea ei întinsă tot timpul, ca de adolescentă, trădînd ochiului interesat încremenirea pietrei șlefuite. Mihai ia bricheta de pe masă și aprinde țigările. Cum ți se pare? îl întreabă Maria după ce el duce de cîteva ori țigara la gură. Mă pricep foarte puțin la țigări, aproape deloc. Uite că ai și calități! rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
putea să-mi strigi că-mi place să critic, dar să și profit, dovadă c-am băut cu tatăl tău, c-am stat la masă seara asta... Zîmbetul lui, tocmai cînd Doina începe să se lumineze, are un moment de încremenire, după care, umbrindu-se, în amintire îi apare Maria, cu ironia ei, acuzîndu-l că vine să bea și să vîneze zestre, asemeni tuturor celor de o condiție morală foarte joasă. Bine, Mihai conchide Doina, întinzîndu-i mîna. Să rămînem într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se instaurează o liniște... O încremenire divinatorie... O armonie de dincolo de contingent! Ca un lințoliu ud, din cețuri și din rouă, după uragan. Ca un lințoliu de tăcere imens, alb și curat. Lințoliul mării a învăluit Corabia Păcatului și pe Moby Dick! Fecioară prea-sfântă, am scăpat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mea e de cîteva ori mai Încruntată. Armele noastre devin un fel de umbrele, Încercăm să ne ascundem după ele de situația ticăloasă. Și nici măcar nu avem cartușe. Soldatul Macovei se duce jos la comandament, strigătul caporalului sparge fără milă Încremenirea. Bă, ai reținut? În biroul BOB... Macovei e din Timișoara, un tip firav, blonziu, din cîte știu e orfan de tată. Protectorul lui, nu e clar dacă Îi e sau nu rudă, e un colonel de la una dintre unitățile din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cîini, orașul abia se ghicește, ici-colo pîlpîie neconvingător cîte o lumină În bezna umedă. Cred că Las Vegasul ar arăta identic, dacă l-ar cunoaște pe Ceaușescu. Rafale de fulgi apoși bat pieziș și mi se pun pe față, În Încremenirea nopții se aud burlanele picurînd. Închid geamul. De undeva zbiară un camion greu, ambalat puternic, apoi peste una dintre unitățile din oraș se aprinde o rachetă de semnalizare, un punct roșu, incandescent, scăldînd cîteva clipe cerul și pămîntul Într-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un umor de rasă mi-l proiectează În minte și care mă face părtaș aproape fără voia mea la ororile și mizeria altor timpuri. Nu mai știu a cîta oară o recitesc, plăcerea e de fiecare dată aceeași. Toată această Încremenire durează deja de prea mult timp și, avînd În vedere circumstanțele, Începe să devină extrem de neplăcută. Măcar de-atîta lucru pot să-mi dau seama. În plus, de vreo două ore de cînd l-am deschis, nici o voce de om venind
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pentru că nu e nimeni. Se trezi vorbind deodată la singular: „Te iubesc!” I se păru că lumea se învăluie în apoteoză. „Cum nu ți-ai dat seama până acum?” îl întrebă. El continuă să stea nemișcat, privirea lui venea din încremenirile timpului, acele secvențe uitate, ce rămân în memorie din marea mișcare a materiei. Părea din altă lume. Era el și parcă nu. Ea se ridică în picioare începu să deretice un minut, două, așa ca să se afle în treabă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
povestea-așa") imită porunca lui Negru Vodă de a ridica întreaga schelărie, fiindcă lucrarea artistică trebuie să-și arate întreaga splendoare. O splendoare, s-o spunem răspicat, devenită indiferentă la scurgerea timpului. Destule secvențe din acest Epilog II denotă o încremenire în timp a evenimentelor sau, după cum ar spune Georges Poulet: "Raportul de consecuție se desfășoară în afara timpului măsurabil".178 Iată, de exemplu, un fragment al timpului inert, transformat în timp arhetipic, conform terminologiei lui G. Poulet. Este momentul de dinaintea apariției
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și provocări, să atragă atenția asupra unui fapt pe cât de simplu, pe atât de important: este nevoie să se treacă la o nouă generație a reformelor curriculare, la un nou nivel de schimbare din perspectiva paradigmei abordării integrate a curriculumului. Încremenirea în proiectul disciplinar - reflectare a modernității în forma sa rigidă și oarbă - va situa învățarea într-o lume paralelă celei pentru care ar trebui să fie pregătiți cei ce învață. Învățarea însăși a renunțat la vârstă (învățarea pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
constrângerilor la care fuseseră condamnați predecesorii. Detectivul hard-boiled are nevoie de un „spațiu vital”, de o pluralitate de „unghiuri de fugă” - într-un cuvânt, de propriul său univers. Indeterminarea biografică a lui Marlowe sugerează tocmai căutarea, dialogul între lumi, refuzul încremenirii într-un spațiu perfect conturat. Lumea lui Philip Marlowe nu e nici Londra cețoasă, dar nu lipsită de farmec, a lui Sherlock Holmes și nici Parisul încremenit în aerul bonom al măruntei burghezii pariziene interbelice a lui Jules Maigret. Marlowe
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iar George Dan ține să afirme: „Criticii mei cărora le rămân îndatorat din inimă sunt muncitorii.” În urma unui articol (Agitația culturală), pe care îl publicase în „Națiunea” și unde își exprima voalat preferința pentru sensurile adânci ale artei și critica încremenirea acesteia în formele exterioare, caricaturale ale realismului socialist („Adâncimea este condiția prin care trecem de la stadiul principial la faza artei [...]. Ideologia burgheză în materie culturală cuprinde o problematică foarte bogată. Ar fi o greșeală, după mine, a o trece pur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
aici de revoluție, de oameni noi inserați într-o societate nouă. În general, în Africa, introducerea producției industriale a declanșat un proces de transformare revoluționară; nimic asemănător în Congo de Nord: avem de-a face aici cu un fel de încremenire istorică în primul moment al acestei producții, adică în momentul introducerii ei forțate. Administrația a simțit pericolele unei astfel de scleroze începând cu 1937-38; ea a căutat să o gestioneze, inutil de altfel. Ar fi extrem de interesant de urmărit în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
învăța să merg pe picioare, / cred că am început prin a căuta certitudini, certitudini". Cum rezultatele întârzie, poetul tânăr se întristează: Până astăzi, eu n-am găsit nici o certitudine..." Cuvântul (Singur-lună) e bolnav de "inerție"; fraza se poticnește de "blestemata încremenire a vorbelor tocite, îndobitocite de sensuri"; în replică intervine aspirația de a comunica "cinstit" în "puține cuvinte" un "sentiment simplu, uman". Numai un "nefericit lustragiu de cuvinte", abandonează; un Geo Dumitrescu decis se consideră în perpetuă campanie. Prozaicul, profanul împresoară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atrage inevitabil progres. În schimb, se aplică regula exercițiului. Organizațiile în mișcare tind să continue acest proces. Cele care se odihnesc- fie pe lauri, fie din alt motiv - în realitate se atrofiază, slăbesc și mor tinere. Pentru a înrăutăți problema, încremenirea nu pare, inițial, o idee rea, deoarece la început nimic nu merge rău și nu semnalează pericolul că va rămâne nemișcat. „A, am așteptat ca să fim siguri că este în regulă și că nu s-a întâmplat nimic, așadar e
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
de posibilități 90, că există conjuncturi politice sau economice în care au loc scandaluri politico-administrative ce agravează criza de încredere a populației și discreditează acțiunea publică etc. Cauzele imediate ale reformelor (situația economică degradată, sistemul politico-administrativ corupt "până în măduva oaselor", "încremenirea în proiect", deprinderile proaste ale unor publicuri etc.) au efect declanșator. Cauzele interne pot fi: deficitele financiare, statul-providență excesiv de generos, deci ruinător etc. Cauzele externe pot fi: evoluția construcției europene, impactul integrării statelor membre etc. "Guvernul și sectorul public nu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mistică e constituit din anume semne fizice și fiziologice, pe care le suferă corpul celui rămas în contemplație. Dar contemplația supranaturală poate să fie desăvârșită chiar dacă trupul nu e supus fenomenelor extatice. Sunt mistici care consideră aceste fenomene, cum e încremenirea într-o atitudine, încetinirea sau suspendarea respirației, răcirea extremităților corpului, levitația și stigmatele, drept o stare de slăbiciune a subiectului contemplativ. Dincolo de asemenea fenomene, esența unirii mistice, în care culminează viața religioasă, e pur spirituală și constă din descoperirea luminii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lor de a se lepăda de metaforă echivalează cu o stranie împietrire în metaforă. De aici și scepticismul, pragmatic, al unui Rorty, pe urmele lui Wittgenstein, în formele artei cuvântului. Oare kitsch-ul adorat de postmoderni ce-i dacă nu încremenire în formă? Aici, geniul lui Eminescu vine să răstoarne o paradigmă poetică trecută intactă în simulacrele postmoderniste prefigurate deja de epigoni. Și el o face deconstruind, simultan, conceptul tradițional de frumos, deconstruire începută de Baudelaire prin rău interpretata "estetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
seminar de la care el se aștepta la contrariul veștii că postmodernismul a murit. Sentimentul stranietății trebuie să fi fost cu atât mai intens, cu cât optzecistul nostru a rămas și azi un împătimit ideolog al postmodernismului 214, ca semn al încremenirii în proiect. Când prezintă lucrările seminarului, autorul face tot posibilul să ateste nu sfârșitul postmodernismului, asigurându-ne că toți debaterii ar fi constatat "dimpotrivă postmodernismul e în plină ebuliție". Singurul care ar fi apăsat pe cealaltă pedală, a decesului, a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dor, adică transmodernist: "A fi poet nu înseamnă a avea talent, ci a avea dor"356. Asta o gândește un poet cu o puternică structură antropologică de vizual. Ea l-a salvat de disperarea bacoviană, dar poetul a simțit primejdia încremenirii spațiale, de unde și ideea lui insolită că vidul e rigid: "Rigid este numai vidul. Neschimbător și static este numai vidul"357. În consecință, ruperea de simetrie ține de aventura timpului, o vedere de dincolo de vedere: "Ah, oglindire zburătoare, / refuz al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
natura pe care o percepe cu ochii, sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
simbolic al autorului, în vreme ce altă parte, comunitatea românească, e în carte doar o paradigmă morală și o ipoteză sociologică. În Dii (Vidin), cetate veche de sute de ani, străjuită și erodată de apele Dunării, senzația de băltire, de pustiire și încremenire a vieții este întreruptă rar de câte „un fulger al sufletului”. Chemarea nedeslușită spre trăire, nostalgia mișcării libere duc invariabil dincolo de zidurile Cetății, în orizontul deschis al apei. Dar plecările sunt fatal imposibile, drumurile scurte, în cerc, de parcă nici nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
să o așeze pe prințesa mofturoasă pe canapeaua psihanalistului să-i gestualizeze gîndurile, să-i Împrime o Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. conduită de nerefuz al vieții, să-i șteargă din memorie iubirea de luceferi, și să-i dezvolte o Încremenire În real, să o smulgă stelelor și altor sisteme coperniciene și să o aducă pe pămînt acolo unde printre trandafirii roșii poate să-i stringă mijlocul și să o Învețe din bob În bob amorul o activitate mult mai profitabilă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]