255 matches
-
Olteanu-Chirița, asta devine curat asasinat la blazon. Meștere, s-avem iertare, însă domnia voastră și când pune mâna pe-o scobitoare face spectacol de neuitat. Nu vă mai ierarhizați aparițiile! Când ești Marin Moraru, fiecare gest, fiecare suflare, grimasă, pas, tăcere, încruntare... devine teatru copleșitor. Scenă tare, de șocantă empatie, cu Eugen Simion! Să vezi și să nu crezi! Dacă tot ne-am încrucișat (mă pitisem sfielnic într-un colț, la tratația de după, împreună cu Stelian Țurlea, bunul meu prieten și mare aliat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
financiară (ca și între literați și oameni de știință, între învățători, preoți și academicieni, între lumea teatrului și sfera medicală etc.) nu pot fi decât fertile: dacă nu neapărat pe moment, în orice caz pe termen lung. 22 martie 2012 Încruntări benefice dinspre arhitectură Acum câteva luni, când Igloo își aniversa zece ani de existență, Bruno Andreșoiu, editorul redutabilei reviste de arhitectură și directorul Igloomedia, mărturisea în editorialul numărului respectiv intenția unei „trageri de cârmă pentru a schimba direcția de navigare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dinspre Cotroceni. Pe scurt, cu vorba cui știm: „Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!“ Sfârșit de rubrică. Cu acest text mi-am încheiat, în iunie 2012, rubrica din Dilema veche începută în aprilie 2010. Cu toate că știu bine câte încruntări stârnesc pe chipul judecătorilor literari culegerile de articole, nu m am sfiit niciodată să recurg la acest procedeu de pură conștiință (și, într-un fel, igienă) profesională. Sortită prin definiție efemerului, atunci când vizează principii și fapte perene, ori când depășește
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mărindu-i palpitația cu vocea ei neașteptată: - Ești bun! Spune Noricăi să intre să ia ceaiul cu noi. Drăgănescu făcuse semn fetei, ce se strecurase în spatele iui, ascunzîndu-se stupid și dispărând îndată după o canapea, pe când Elena, cu o ușoară încruntare de sprincene, așteptă pentru a redeveni olimpică să se termine cu intrarea ridicolă a acelei mici imbe-rile, incapabilă să se deprindă cu manierele de lume. In ziua aceea Drăgănescu simțise mai puternice acele lovituri în piept, cu o amorțeală în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Era din alt film. Cu toate astea, toți căutam să-i fim cât mai aproape. Avea talentul unor anumite dame din lumea mare de-a aduna oame nii-n jurul lor. O laudă a lui ne făcea fericiți toată ziua. O încruntare ne producea chinuitoare procese de conștiință. Acum, privind în urmă, nu-nțeleg de ce țineam cu toții atât de mult la el. Firește, între noi îl ironizam cât cuprindea, dar mereu cu îngăduința pe care-o merită faptele unui copil mare. Imediat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să fie doctorașu’? Nici vorbă. Sub luminile din studio, deformat de transmisie și de stresul apariției în public, omul părea într-adevăr schimbat. Karin îi aruncă o privire Barbarei, care i-o întoarse, cu sprâncenele ei dese unite într-o încruntare. Părul lui Weber era acum dat mult pe spate, peste calota lui rărită. Barba îi era tapată, bogată, aproape franțuzească. Iar costumul închis la culoare fusese înlocuit de o cămașă roșie fără guler, care părea din mătase. Pe ecran părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Enin, haita nu este același lucru cu teritoriul; și, pe urmă, ai cam încurcat hărțile. În fond, tocmai venim de la o întâlnire cu șeful guvernului acestui continent. Urmă o pauză, apoi îl auzi: - Oh, acela! Altă pauză, urmată de o încruntare a sprâncenelor și de cuvintele: - Ce vrei să spui cu harta? - Mai târziu, spuse Gosseyn. O să-ți explic. Dar nici lui, cu sau fără ajutorul conceptelor Semanticii Generale, camerele de locuit prin care se uita acum nu-i inspirau dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
dens și de ostentativ ca o bucată de stîncă. într-una din zile, ajunse în momentul în care grupul intrase în amfiteatru, dar înainte de a veni profesorul. Oprindu-se în fața ușii, își luă o mască inexpresivă, o îndulci cu o încruntare gînditoare și intră. Urmă o explozie de rîsete și cineva strigă: — Și era cel mai nobil dintre romani! Se trezi în fața unor rînjete care mai de care, a unor priviri strivitoare și capete care hohoteau. Veselia se prăbuși ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
numărul lui Uri. Primise un mesaj în timp ce se afla în casa Aweida. De la Edward. Asta însemna că îl trimisese în plină noapte. Trebuie să vorbim despre ce o să facem cu lucrurile tale. E. Sari Aweida îi văzu probabil expresia feței, încruntarea sprâncenelor. — Nu face griji, Maggie. Aproape ajuns. Șterse mesajul de la Edward, fără să-i răspundă, și apăsă tasta verde pentru a suna la ultimul număr format. Va vorbi de parcă noaptea trecută nu ar fi existat. Uri? Ascultă. Afif Aweida e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În genunchi și a murit În timp ce traversa strada. Cred că trebuie să fi fost deocheată, a spus mătușa Feride cu un aer sincer Înspăimântat. — Mulțumesc că-mi ridici moralul, a spus Asya. Însă zâmbetul ei s-a preschimbat rapid În Încruntare când a observat la ce căsca acum gura mătușă-sa cea nebună: solnițele În formă de oameni de zăpadă, un băiat și o fată. Nu mai departe de ieri Asya le ascunsese Într-un dulap În speranța că nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zâmbetul să ușor nu-i scăpă lui Porfiri. ă Nu știu pe nimeni cu numele ăsta. O observă pe Lilia încruntându-se la el cu îndoială, ca și cum deodată și-ar fi pierdut încrederea în el. Păru aproape furioasă. Îi întâmpină încruntarea cu un zâmbet. ă Mi se pare că este un asociat al cuiva care îți este cunoscut ție, Lilia Ivanova. Ochii ei se alarmară. Constantin Chirilovici. Al cărui nume de familie am aflat că este Govorov. Nu te-a acuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să vă pun una sau două întrebări în prisma descoperirii unor probe noi. ă Porbe noi? Mâna Annei Alexandrovna tremură în timp ce așeză paharul jos. ă Îl cunoașteți pe un oarecare Constantin Chirilovici Govorov? Ușurarea spori frumusețea Annei Alexandrovna, alungându-i încruntarea. Scutură din cap cu vehemență. Este liniștită fiindcă acum poate să răspundă cu onestitate, gândi Porfiri. ă Este vorba de un tovarăș de-al lui Stepan Sergheievici, explică Porfiri. Care este mort acum. Omorât. Otrăvit, cred, prin adminitrarea acelelași substanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
se Întâmpla. Nu putea nici măcar să se certe ca lumea, dacă avea nevoie să se apere. Se bâlbâia, În căutarea cuvintelor potrivite. Orice avusese special devenise inutil și irelevant, iar ce prețuia ea mai mult fie era primit cu o Încruntare, fie le era necunoscut acestor oameni. Tot ceea ce pierduse Îi lăsase un gol În suflet. Era un gol pe care numai dragostea sau relațiile nu Îl puteau umple. Chiar și alături de cei doi bărbați pe care-i iubise, primul gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
o mini-echipă năucitoare, Milena cu o fustiță scurtă În carouri, pulover negru și ciorapi negri, o eșarfă lungă și roșie Înfășurată În jurul gîtului; Susan putînd o haină de blană artificială pînă la glezne și bocanci de război și obișnuita ei Încruntare concentrată; Tiffany, cu o jachetă de lînă albastră, blue jeans și cizme de piele pînă la coapse. Se fac prezentările și toți se apucă să studieze imensul glob din fața pavilionului ungar. Concepute de un arhitect țicnit care a lucrat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
derulează pe un șlep, transformat În locuință de lux, la malul unui lac. Pe drum, Wakefield Îi spune Zeldei saga cu nebunul, restaurarea și propria lui dorință de a locui Într-un cort. Zelda se Încruntă. El cunoaște prea bine Încruntarea aceea; Într-o clipă se va preface Într-un șuvoi de sfaturi. Problema ta, Wakefield, este că ție nu-ți pasă de karma ta. Tipul de alături este În mod evident un demon pe care singur l-ai lăsat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ați certat cumva? Mă uit la ea cu scepticism. — Nu. De ce? Nimic, nimic. Nu e treaba mea. Doar că Îl cunosc foarte bine pe Dan și-mi dau Întotdeauna seama cînd l-a supărat ceva. Face niște mici cute de la Încruntare, uite, chiar aici, zice și Îmi arată cu degetul porțiunea dintre sprîncene. Și Tom o să le aibă. Îmi dau seama de pe-acum. Nu neapărat, răspund eu, Încercînd să nu izbucnesc. Toată lumea spune că seamănă cu mine cînd eram mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de amuzant? repet eu Încet. E cu siguranță o confuzie la mijloc. Da. Ne povestea despre ispăvile lui de tinerețe, de cînd era student la Drept și ne tăvăleam pe jos de rîs. — Michael? repet eu, neputînd să scap de Încruntare și de incapacitatea de a Înțelege. Socrul meu? Ești sigură? — O, nu fi caraghioasă, pufnește ea. Eram cu toții pe jos de rîs. Ar fi mai bine să ne Întoarcem Înainte să vină Trish să ne caute și să mă miroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de unde îl știu - după care mă trece un nou val de spaimă. E Greg Parker, unul dintre partenerii seniori. Traversează holul imens al gării cu pași mari, îmbrăcat în haine scumpe și ținând în mână mobilul. Are sprâncenele împreunate de la încruntare și pare îngrijorat. Păi și ea unde e ? Glasul îi răsună în toată gara. Panica mă pălește precum un fulger. Trebuie neapărat să ies din raza lui vizuală. Trebuie să mă ascund. Acum. Mă strecor în spatele unei femei cât casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o menajeră care poate să facă să apară sandvișuri în mod magic, din aer. — Extraordinar, spune Nathaniel în cele din urmă. Într-un final, îmi iau inima în dinți și mă uit la el. El mă privește, cu cute de încruntare pe frunte, de parcă încearcă să înțeleagă ce e cu mine. — Ai fost foarte expeditivă, spune, și tonul lui are ceva de întrebare. — Pot să fiu foarte rapidă atunci când vreau. Îi zâmbesc de serviciu. — E o fată de aur ! spune Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nici cea mai mică intenție de a rămâne. Și nici să le iau vreun ban, dacă la asta te gândești. Se așterne tăcerea. În cele din urmă, ridic privirea. Nathaniel stă rezemat de blatul de la bucătărie, cu brațele puternice încrucișate. Încruntarea i-a mai dispărut. Bagă mâna în rucsac și scoate o sticlă de bere. Mi-o întinde, însă eu clatin din cap. Și de ce anume fugeai ? zice, deschizând berea. Am un nod dureros în stomac. Nu pot să suport ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
întoarce spre arbust. Deci... ție nu ți se pare ridicol ? adaug disperată, încercând să-l ghidez spre un răspuns corect. — Ba da, sigur că da. Mă privește în sfârșit drept în ochi, și pe fruntea bronzată ii apar cute de încruntare. Oricum tu nu vrei să te implici într-o altă relație, cel puțin deocamdată. Nu atât de curând după ce-ai trecut prin ce-ai trecut. Îl privesc fără să înțeleg. Ce naiba... A, da. Relația mea cu probleme. Da, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și o bluză veche de flanelă și privește pe geam. În momentul În care se Întoarce să răspundă, Îi zăresc preț de o fracțiune de secundă ochii negri și barba de cîteva zile; pe frunte are Întipărite cîteva cute de Încruntare. Nu, mulțumesc. Doar un brandy. Mersi. Are vocea aspră și accent american. Tocmai vreau să-l Întreb politicoasă de unde e, cînd Îmi Întoarce spatele și Începe să privească din nou pe fereastră. Ceea ce nu mă deranjează deloc, fiindcă, sinceră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
le-am preluat dintr-un seminar de acum câțiva ani. Ă Vina nu afirmă, ci atacă. Ă Vina nu repară, ci rănește. Ă Vina nu rezolvă, ci complică. Ă Vina nu unește, ci dezbină. Ă Vina nu aduce zâmbete, ci Încruntări. Ă Vina nu iartă, ci respinge. Ă Vina nu construiește, ci distruge. Nu-mi face probleme În timpul unuia dintre seminarele mele, un tânăr manager mi-a povestit despre problemele pe care le Întâlnise când a preluat conducerea unui nou departament
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și cu implicarea directă a specialistului defectolog. Comunicarea gestuală În cele mai multe cazuri, comunicarea orală, pentru a oferi mai multă înțelegere unui conținut, este însoțită de comunicarea nonverbală. În acest context, expresia facială are un rol deosebit de important: un zâmbet, o încruntare, fiecare spune altceva. Folosim gesturi și expresii faciale zilnic, uneori separat, alteori împreună cu vorbirea, pentru a împărtăși idei și sentimente și pentru a comunica. Pentru surdomut, comunicarea gestuală este fundamentală și, în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pe ce să fie... Un sinucigaș de duminică, ceva în felul personajului lui Dostoievski. Puțin diferit, e drept... — Mă surprinzi tot mai mult ! Acum citim Dostoievski ? — L-am citit de mult, prietene... Și adăugă, părând că nu bagă de seamă încruntarea lui Iacob la auzul acestui apelativ : Așa cum există baze de date în ce privește amprentele vocale și digitale, există și amprente de caractere. Dostoievski e o adevărată arhivă. Apoi Shakespeare, Dickens, Balzac, Flaubert, Tolstoi. E destul să-i citești pe prozatorii ruși
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]