777 matches
-
nici că se putea închipui dacă ei ar fi fost cîștigători, dar n-a fost să fie! Așa că prințul în serile lungi, cînd bătea vîntul sus pe dealuri și în Vladia ningea mărunt, zăpadă adusă de viscol, ca măzărichea de îndesată, numai acolo ningea așa, nicăieri în altă parte, povestea despre Tănase Berzea ca despre un damnat, ăsta îi fusese destinul, trebuise să-l ducă pînă la capăt, să se împlinească, "nu orice om are un destin, doar cei deosebiți, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
semnat, nu-i nimic făcut la întâmplare, cu hurta. Doar știi prea bine, ca să faci un bulgăre mare de zăpadă, care să curețe totul în cale, să fie în stare să pornească o avalanșă, îți trebuie întîi unul mic și îndesat, un bulgăre de gheață. Aici e bulgărele de gheață, domnule adjutant, aici e. Și ai acum marea șansă să intri între cei ce vor deveni mîine-poimîine cu adevărat puternici. Să ieși din fundătura asta și să ții în mîini chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ascunși de sprîncene stufoase și gene dese, ca niște perdele, încît nu poți decît cu mare greutate să-i prinzi privirea, spătos, herculean de-a dreptul, cu brațele mereu îndoite din cauza mușchilor care stau să-i plesnească haina ori cămașa, îndesat, picioare scurte, butucănoase, încît nu poate să meargă decît cu pași repezi și mici, ca un automat. Ați văzut, cred, automatele de pe la bîlciuri, la tragerea la țintă, întărește ochi și mînă pentru patria română, cam așa arăta locotenentul Georgescu. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a fost aneantizat de demența iubirii. Ce‑a fost a fost. Trecutul trăiește În noi, nu avem cum să‑l ștergem. Cum visele sunt imaginile acestei lumi și mărturii ale ființării noastre, ne vom Întâlni În vis: Îngenuncheați lângă godinul Îndesat cu lemne jilave sau chemându‑mă cu o voce stinsă. Atunci mă trezesc, aprind lumina. Căința și durerea se prefac Încet Într‑o duioasă amintire. Stufosul nostru roman atât de pătimaș mi‑a Împlinit viața. Soarta m‑a binecuvântat, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și celei mai rapide nave care a existat vreodată pe acest ocean. Tapú Tetuanúi era prea tânăr ca să aibă drept de vot, însă, instinctiv, brațul sau se alătură pădurii de brațe care se îndreptau către cer. Tevé Salmón, un omuleț îndesat, cu ochi micuți și cu fata de broasca-țestoasă, primise cu ani în urmă râvnitul titlu de Mare Maestru Constructor al insulei Bora Bora și probabil că nu mai există în tot restul arhipelagului, nici în Australe sau în Taumatou, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Sfântul Fără-Mațe. Domnul Whittier așezat în față, lângă doamna Clark. Contele Calomniei. Tovarășa Lătrău și Sora Justițiară. Sfântul Fără-Mațe trage maneta ca să deschidă ușa pliantă, și pe trotuar e micuța domnișoară Hapciu. Cu mânecile puloverului ei umflate de șervețelele murdare îndesate înăuntru. Își ridică valiza, care răpăie sonor ca floricelele într-un cuptor cu microunde. La fiecare treaptă valiza răpăie tare ca un foc de mitralieră îndepărtat, și domnișoara Hapciu își ridică privirea spre noi și spune: — Pastilele mele. Scutură puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să urle. Îl făcu în fel și chip, ridicând caietul de pe care copia să i-l izbească în cap. Gheorghe Ereș se simți teribil de ofensat. Timp de o săptămână o șicană și-i întoarse toate jignirile, cu vârf și îndesat. Scoasă din fire, Luana i-o trânti de la obraz: Uite ce e, nene Gicuță, am mai trecut prin asta într-un moment al vieții când nu eram decât o fetiță prostuță și plină de sentimente puerile. Acum nu mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
masă cu picioarele pe o bancă, gâfâind după fuga prin ploaie, râzând. Am noroi În pantofi, a zis Farah pe un ton indiferent. și eu. Cred c-ar trebui să așteptăm să treacă ploaia. Nu era cine-știe-ce furtună, dar ploua Îndesat, picăturile răpă iau pe acoperișul șubred și se scurgeau În șuvoaie pe șănțulețele tablei Înclinate de zinc ondulat. Au scrutat Întunericul, dar nu se mai vedea mare lucru. Stâlpii, balansoarul și leagănele de pe terenul de joacă pentru copii dispăruseră odată cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
servieta burdușită, impunătoare, mai ales proprietarul care de mult se aștepta la așa ceva. Și dacă nu s-ar întârzia atâta cu făcutul actelor, de, așa când e să fii născut sub zodia racului. Viorel Angelescu se apropie cu pas mic, îndesat, nici nu-l lăsară să dea binețe și dânsul să întrebe: Aveți, fraților, autorizație, că și săriră cu gura. Poftiți domnule inspector înăuntru, poftiți! Ați cam încurcat-o zise Viorel sec, îmi umplu chitanțierul cu amenzi, da, da. Lăsa însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se simte chemată trebuie oprită la Galați în accident feroviar și anii stați cu un om în brațele lui trebuie pierduți în lapsus și casa cu animale trebuie arsă, și împinsul capului: go!... trebuie tăiat din umăr, și Postinor trebuie îndesat înapoi în gura care l-a pronunțat, și nu e o treabă superficială, Toni, mie îmi place mult de tine, trebuie trepănată pe viu și servită la masă cu lingurița ca din pepene galben, și dacă nu e dragoste, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
este plină de umor domol, stăruitor în mintea cititorului. Tatăl este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui”, pe care mama îl întărește prin ,,câteva nănașe, pe îndesate.” Copilăria lui Nică pare o perpetuă înlănțuire de scene hazlii: ,,a doua zi des-dimineață le începeam de la capăt”, pe care autorul le-a prins în scrisul său într-o ordine a memoriei afective, nicidecum cronologice. Cele două opere surprinse în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
țării să strălucească prin poeziile lor minunate. Dar dintre toate aceste stele, Mihai Eminescu strălucește cel mai puternic pe firmamentul poeziei românești. Poetul s-a născut în anul 1850, la Ipotești. Era un copil firav, dar armonios dezvoltat; mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte la ceafă, fața ovală cu frunte lată, ochii mari și negri, chipul său era puțin întunecat, dar rumeneala obrajilor săi îi lumina fața. Era un copil melancolic. Îi plăcea să învețe, însă cel mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de 12-l3 ani? Atîta a trecut de la pariul riscant (pentru noi) al premierului Petre Roman. Și, cu modestie de soldat, mai spune: "România are încă nevoie de mine". Cum lucrează în beneficiul acestei țări(șoare), o simțim cu vîrf și îndesat. "Ești cel mai mare bou, boule! Ai muci-muci-muci în cap", aud (și nu-mi vine să cred că aud asta; C.N.A.-ul o fi surd?), la un fel de concurs. "Lasă-ne! Ieși!" îi strigă concurentului un tip cu mutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mi-e ciudă doar că n-am avut mai multă prezență de spirit să îmi dau seama mai din timp în ce ape ne scăldam și mai mult curaj să-i gîtui pe cîțiva care o meritau cu vîrf și îndesat acolo pe Baricadă, sau cel puțin a doua zi la Guvern, spune Gulie. Și ce-ai fi rezolvat cu asta? întreabă Bătrînul. — Măcar ne-am fi descărcat și noi nervii, dom’ Comandant, spune cu năduf Tîrnăcop. După atîtea nopți nedormite
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu s-au gîndit la altceva decît la lovele și zaiafeturi. Prea s-au întins mai mult decît le era plapuma. — Ai dreptate, spuse Timișoara, nu spun că nu merită să și-o ia fiecare în bot cu vîrf și îndesat. Mă tem numai ca nasolia asta să nu se întindă pînă la noi. Există cîțiva indivizi care ar fi în stare de orice numai ca să ne vadă scoși pe tușă. Am făcut și eu aceleași legături, tocmai de aceea mi-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
apropiate, sărace În mare parte, se alimentau ades. În acel anotimp, pădurea era plină cu marea sa varietate de bureți buni de mâncat: hribii cărnoși, chitoaștele moi, hulubițele sau pânișoarele roșii, verzi, cenușii, ciobăneii gălbiori care creșteau În cete mici, Îndesați unii În alții, frumos mirositori și multe alte soiuri de bureți și ciuperci pe care Victor le cunoștea foarte bine. Cei doi bărbați culegeau aceste daruri ale pădurii, umplând cu destulă ușurință cele două traiste mari, norma fixată de bunicu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bai, Diana îmi va face un băiat peste 2-3 săptămîni. Pa și pusi! Rămîi să faci borș cu gălbejitul tău. Iese furios, dar se calmează repede. În fond, tot răul spre bine. Vaporoasa Diana mă va consola cu vîrf și îndesat. Bărbatul acesta, deloc doborît de soartă, reia scena din Malaezia. Surori fug pe culoare, șușotesc, se uită la el. Arătați-mi-l odată, doar n-o fi și ăsta negru, țipă Codrin. Nu-i negru, spune o soră timid. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a călcat vreo mașină, l-o fi prins poliția buzunărind prin tramvaie! A plecat și v-a lăsat pe mâinile mele, hristoșii mamii voastre de târâturi! Faceți mofturi, nu vă ajunge, nu vă convine! Pentru 700, primiți cu vârf și îndesat! Auzi? Gogoși, gogoși, mar-me-la-dă, peș-te... Vă suflăm în borș, bă, vă scărchinăm între coarne! Futu-vă muma-n cur de răpănoși! La colectivă cu voi, la coada vacii, dacă nu vă convine! Tovarășul a spus clar: "Nicio masă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai suporte. Singura dispoziție pozitivă în cabinetul acela, plin de mucegai și miros de tutun ieftin, era Ana o femeie bine legată, sănătoasă, îndesată, spornică la toate cele. Ana avea 1.90, 90 de kilograme, blondă, părul prins în coc, sâni mari, ultimii 3 nasturi de la halat desfăcuți, următorii 3 dispuși să se desfacă singuri. Pantalonii albi, strâmți acolo unde trebuie, chiloți albaștri, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mi se luminează și acum imaginea moșului Ștefan: bărbat Înalt, subțire, drept ca o linie, călcînd ușor, dar sigur și fără grabă, ca un minutar de cadran solar. Fiii lui și nepoții nu-i semănăm, am ieșit mai scunzi, mai Îndesați, nu avem nimic din ținuta lui aeriană. Nu-i cunosc nici o boală, nici o slăbiciune: nu fuma, bea numai vin, rar pă lincă, nu făcuse pasiune prea mare nici pentru cai. Îmi povestea că unii oameni din sat, chiar amenințați de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
căruță se vedea apropiindu-se încet pe drum, cu un felinar bălăngănindu-se între roți. Hooo!... Pttrrruuu!... strigă căruțașul, când îl zări la rându-i și trase tare de hățuri, că să oprească. În lumina lunii, i se deslușeau trupul îndesat și ușor adus de spate, căciula de pe cap și barba mare, ca a sfinților din icoanele vechi. Culae se apropie de căruță, dându-i omului cu smerenie bună seara și îl rugă să-l ia și pe el. Cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu se mai măturase cam de mult pe acolo. Ia cheamă-l încoace pe Fane, cu o mătură! strigă vicepreședintele la cineva din curtea sfatului și peste trei minute în încăpere se înființă prompt numitul Fane, un țigan tânăr și îndesat, cu un zâmbet de artist pe figură, care, în doi timpi și trei mișcări își făcu datoria, apoi o șterse grăbit în altă parte, cu mătura pe spinare, lăsându-l pe Stelian fără replică. Ei, cam asta este!... conchise vicepreședintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vin roșu și stătea la taifas cu Mariana. După chelia transpirată și după chipu-i roșu și zâmbitor, se vedea că se simte foarte bine. Hai să trăiești, ginere! îl salută Grigore primul, dând să-și salte de pe scaun trupul îndesat și vânos și pupându-l pe obraji ca un bun părinte. Ce mai faci? A venit tăticu pe la noi, să ne mai vadă, îl informă Mariana, mai înainte de-a apuca el să spună ceva. Virgil dădu din cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nu se pomenește așa ceva, prea cuvioase". Auzind-o vorbind așa, Damian Stănoiu zâmbise. "E bine, măicuță" zisese, "dar ai destulă vreme ca să cunoști și supărările". De unde era ea să știe atunci că prezicerea avea să se adeverească cu vârf și îndesat!... Cu câteva săptămâni în urmă, maica stareță o chemase iarăși la ea, ca s-o judece și s-o certe pentru câte nu făcuse și nici cu gândul nu gândise. Că făcuse și că dresese, că sucise și că-nvârtise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
despre poezie. Studenta, o blondă micuță cu ochelari și cu fața plină de pistrui, păru surprinsă că tocmai ei i se punea acea întrebare și nu răspunse. Dar din jurul ei se auziră din nou chicoteli și un student negricios și îndesat îngână cu o voce groasă și behăită, ca un ecou: Daaaaaa.... -Taci, măi, că tu nu te pricepi decât la ode închinate partidului! îl puse la punct poetul pe guraliv. Să vii la mine, să-ți dau vacs, ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]