515 matches
-
fără o pregătire prealabilă într-o școală de partid. Sistemul a cunoscut numeroase „îmbunătățiri”, s-a „modernizat” și și-a stabilit standarde de excelență (Ioan, 1995). Esența acestei întreprinderi a rămas aceeași: formarea unui corp de specialiști în propagandă și îndoctrinare, capabili să conducă și să supravegheze formarea tinerei generații în spiritul modelului promovat de partid. Academia de Partid „ștefan Gheorghiu”, cum se numea această fabrică de nomenclaturiști în ultimul timp, până la desființarea ei în 1989, avea rolul de a recicla
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se organizau periodic (lunar, săptămânal) ședințe de „învățământ de partid”, reuniuni în care se „dezbăteau” (de fapt, se afirmau, fără discernământ) ultimele „adevăruri” emise prin „documente” de partid (cuvântări, hotărâri, rapoarte etc.). Nimeni nu se putea sustrage acestor reuniuni de îndoctrinare. Întreaga populație activă era supusă impregnării. D. Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit de schimbare prin teroare a structurii interioare a personalității este acela al „reeducării” studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada comunismului stalinist. Descrierea acestui experiment, de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
provincie. Acest tip de corupție dăuna foarte mult nivelului de pregătire al studenților și prestigiului universităților. * O preocupare majoră a dictaturii comuniste o constituia educația ideologico-politică. Propaganda marxist-leninist-stalinistă deborda continuu, pe toate canalele mass-media. Firește, se acorda o mare importanță îndoctrinării profesorilor care instruiesc noile generații de elevi și studenți. Dar, cum extrem de puțini cetățeni știau ceva despre „învățătura” amintită (și acel ceva nu era deloc pozitiv), au trebuit formate cadre care să răspândească dogmele comuniste. S-au înființat școli județene
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
învățătura” amintită (și acel ceva nu era deloc pozitiv), au trebuit formate cadre care să răspândească dogmele comuniste. S-au înființat școli județene de partid, universitățile serale de partid și apoi cunoscuta universitate „ștefan Gheorghiu”. În toate aceste forme de îndoctrinare rapidă se instruiau activiști de partid și acele cadre ce urmau să țină cursurile de științe sociale în școli. Universitarii erau solicitați să învețe limba rusă și obligați să se aboneze la Scânteia. Au venit din „marea Uniune Sovietică” tot
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erori și a fundamenta un alt punct de vedere erau puși să repete mecanic teze dogmatice și minciuni evidente, debitate de conducătorii partidelor comuniste. Era penibil și înjositor. și ritualul se repeta lună de lună, an după an! Munca de îndoctrinare și organizare politică era asigurată și de sindicate - sub conducerea partidului. Sindicatele aveau rolul principal de a realiza mobilizarea tuturor la manifestațiile sau paradele de 1 mai, 23 august și 7 noiembrie. Ele inițiau și adunările în care cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oricând de reclamații răuvoitoare. Totul obliga la atitudine și comportament duplicitare. Ne înăbușeam indignarea față de incompetența suficientă și agresivă, față de superficialitatea profesională, de nedreptățile mereu prezente, uneori și față de imoralitatea neobrăzată. Spiritul de înaltă exigență științifică era subminat de continua îndoctrinare grosieră și de lipsa unei informări științifice corespunzătoare. Continuitatea concentrării asupra unor probleme științifice dificile era mereu întreruptă de obligativitatea unor ședințe sterile, lipsite de orice legătură cu preocupările noastre majore, ori de necesitatea întocmirii de situații și tabele lipsite
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interpretăm evenimentele, situațiile, actorii sociali. Stereotipizarea este un proces de generalizare, pornind însă de la informația cu care individul a fost alimentat, de la experiențele pe care le-a avut. Tiparele de gândire, structurile mentale se formează printr-un proces de „impregnare” (îndoctrinare) generat de context. Ipoteza noastră a fost următoarea: gândirea stereotipă și practicile cotidiene ritualice pot controla, la rândul lor, reprezentările sociale ale individului, imaginile pe care acesta și le face despre realitatea înconjurătoare, mecanismele cu ajutorul cărora recepționează informația și interpretează
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
totul, simțeam fiori pe șira spinării. Tehnica aceasta de a te scoate vinovat din orice era utilizată pentru a controla, pentru a impune autocenzura, frica de a nu greși”. Un fost judecător reflectează astfel asupra modului în care se făcea îndoctrinarea: „Nebunia era modul cum erau tratați oamenii, modul în care se dorea să fie manipulați, să-i transformi în roboți care să aplaude discursurile marelui gânditor, era limitarea la absurd a posibilității de a comunica, de a te exprima... Dorința
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
manipulați, să-i transformi în roboți care să aplaude discursurile marelui gânditor, era limitarea la absurd a posibilității de a comunica, de a te exprima... Dorința de a impune un singur gând, o singură imagine, o singură idee era absurdă”. Îndoctrinarea începea cu cei mai mici, pionierii. Iată ce trebuia să facă un profesor, pe lângă activitatea didactică: „Comandantul instructor de unitate organiza activitatea pionierilor, de la primirea de noi membri până la îndeplinirea sarcinilor de colectare. Acestea erau colectarea de hârtie, de fier
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-și consume propriile excremente, să mănânce din același recipient unde își face nevoile), tortura este justificată deoarece cel din fața sa a involuat la stadiul de „gunoi”. și deci acel „nimic” merită să aibă parte de orice. De asemenea, în timpul îndoctrinării este adusă în prim-plan ideea relației stăpân-sclav sau pedagog-școlar, primul trebuind să-l corecteze prin tortură pe „sclavul-școlar”. și torționarii români au avut o ideologie asemănătore; unul dintre inițiatorii „reeducării”, vestitul torționar Țurcanu, le spunea celor bătuți că „nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
antrenând pasiuni și inducând un comportament irațional. De acum înainte individul va “ideologiza” tot ceea ce întâlnește sau va “psihologiza”, interpretând totul prin prisma aparatului său evaluator indus. Să ilustrăm acum, prin câteva exemple, cum s-a produs, în cazul României, îndoctrinarea ideologică care a obturat orice posibilitate de a “învăța” altceva decât ceea ce era livrat de responsabilii modelării gândirii. Cum s-au format practicile dorite de dirigenții noului curs. Vom decupa câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
redactori în presa de partid și ideologică, profesori și conferențiari în catedrele de științe sociale din învățământul superior. La finele anului 1950, peste 40.000 de persoane au fost astfel “promovate” în posturi cheie, după ce au urmat diferite școli de îndoctrinare (Ioan, 1992). Tot acest proces s-a amplificat apoi, s-a multiplicat, nici un fel de responsabil nu putea accede la postul său fără o pregătire prealabilă într-o școală de partid. Sistemul a cunoscut numeroase “îmbunătățiri”, s-a “modernizat” și
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
fără o pregătire prealabilă într-o școală de partid. Sistemul a cunoscut numeroase “îmbunătățiri”, s-a “modernizat” și și-a stabilit standarde de excelență (Ioan, 1995). Esența acestei întreprinderi a rămas aceeași: formarea unui corp de specialiști în propagandă și îndoctrinare, capabili să conducă și să supravegheze formarea tinerei generații în spiritul modelului promovat de partid. Academia de Partid “Ștefan Gheorghiu” a fost creată pentru a recicla elita, conform voinței politice a Partidului. Pentru restul masei de salariați, nu importă din
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
ca și pentru elevi și studenți, se organizau, periodic (lunar, săptămânal) ședințe de “învățământ de partid”, reuniuni în care se “dezbăteau” ultimele “adevăruri” emise prin “documente” de partid (cuvântări, hotărâri, rapoarte etc.). Nimeni nu se putea sustrage acestor reuniuni de îndoctrinare. Întreaga populație activă era supusă impregnării. D. Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit, de schimbare a structurii interioare a personalității prin presiune fizică și psihică, prin teroare este acela al “reeducării” studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
o stare de spirit favorabilă în masele largi populare”. Ceea ce irită sensibilitatea unui lector de astăzi este aici limbajul prea aliniat comandamentelor propagandistice ale timpului. Sintagme ca „educația întregului popor” sau „mase largi” evocă un sistem de ideologizare forțată, de îndoctrinare sistematică, diluând și deviind finalitățile educației permanente. Mai decupăm, dintre numeroasele volume, studii, cercetări asupra principiilor și strategiilor educației permanente, o carte care se ambiționează să prezinte o „tehnologie a influențării comportamentului uman”, o modalitate de formare a atitudinilor pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în România este cea a credibilității. În perioada comunistă au fost distruse instituțiile, rețelele și puși la index cercetătorii și organizatorii autentici. Vechii militanți au fost reduși la tăcere sau „recuperați” cu condiția să se încadreze în sistemul generalizat al îndoctrinării ideologice. Imediat după schimbarea din 1989, au existat câteva încercări timide de a evalua critic proporțiile derapajului, dar nu au avut ecou. Nu s-a înregistrat un interes al celor câțiva cunoscători ai domeniului de a elabora o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a creierului” după metoda chinezească, implantat și În spațiul comunist european - via sovietica. Unii analiști occidentali ai fenomenului au propus doi termeni cu nuanțe diferite pentru a explica situația reeducării sau „reforma gândirii”: brainwashing și brainchanging. Brainwashing se referă la Îndoctrinarea ideologică, În timp ce brainchanging se referă la remodelarea personalității subiectului În funcție de scopul și voința reeducatorului. În cazul românesc, de brainchanging au avut parte reeducații din Închisoarea de la Pitești În perioada 1949-1952 și opozanții lui Ceaușescu internați În azilurile psihiatrice, În timp ce de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru a se putea obține coerentizarea și unificarea conștiințelor de clasă. Trebuie neapărat spus, fie și din acribie intelectuală, că Kenneth Goff a fost primul care a folosit pe terenul psihopoliticii „spălarea creierului” - cu referire directă la practica sovietică a Îndoctrinării. Ca tehnică psihoterapeutică, reabilitarea indivizilor supuși practicilor de Îndobitocire și substituire a personalității solicită punerea În acțiune a unor metode clinice care nu fac neapărat obiectul discuției noastre. Dar aici se cuvin, totuși, câteva precizări. Mai Întâi, este necesară o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ce Înseamnă această „piteștizare” (și din răspunsul la această Întrebare derivă și precizările pe care vreau să le aduc temei discutate)? Piteștizarea a fost un efort programatic de a transfera experiența dobândită În penitenciarele comuniste Într-un program amplu de Îndoctrinare și alterare a imaginarului românesc. Definiția cea mai bună ar fi, după mine, aceea că piteștizarea a reprezentat distrugerea identității colective prin subminarea celor mai profunde structuri ale imaginarului nostru. Securitatea Însăși a acționat În România conform unei scheme dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
același timp lipsit de libertate și privat de cunoaștere, individul nu se mai putea opune acestei lumi, iar conștiința acestuia era anesteziată. Pe acest fond a avut loc o degradare morală generală, înlocuită doar de pasiuni naturale alternative și de îndoctrinare ideologică (Besançon 2007, 145-148). În cadrul sitemelor democratice, Hannah Arendt a identificat apariția a două noi forme ale "artei de a minți". Prima dintre ele ar fi aceea instrumentată de persoanele din cadrul guvernului care răspund de relațiile cu publicul. Acești funcționari
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai interesantă teatral, ca și sub raport documentar, este aceea dedicată mediilor funcționărești, gazetărești, actoricești, precum și noilor parveniți - Mielul turbat, Rețeta fericirii, Siciliana, Opinia publică, Travesti, Fii cuminte, Cristofor. Piesele acestei serii reușesc să capteze, în pofida unor abile trasee de îndoctrinare, prin darul de a da substanță câtorva personaje și prin surprinderea unor tare sociale, a unor - familiare epocii - „tertipuri” de parvenire: căsătoria de conivență, buletinul de București, cumulul de relații social-politice utile etc. Astfel, Spiridon Biserică, un umil muncitor, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
Ellul anunță o catastrofă spirituală 108. Filosof prospectiv și informat despre potențialitățile telematicii, Pierre Lévy anunță o nouă Renaștere 109. Sunt două priviri diferite aspra prezentului. Există un consens în a spune despre tinerele generații că sunt "eliberate de orice îndoctrinare", "lipsite de orice prejudecată", "îndepărtate de orice catehism" și "solid sprijinite pe real". E verosimil, dar oare, făcând asta, ele nu au înlocuit un catehism cu altul? Adică dogmele și prejudecățile textului tipărit cu cele ale imaginii video? Audiovizualul nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
renunțarea, oboseala), furtul de la stat (ca revanșă, reparație, instituție a echilibrării sociale), obsesia meseriilor profitabile („toți vor să ajungă milițieni și ofițeri”), gândul sinuciderii, oamenii cu capetele plecate, hrana celor din fabrici („mâncau slănină Îngălbenită și pâine uscată”), tehnicile de Îndoctrinare (copiii nu rostesc nici o propoziție fără „trebuie”), prietenia basculând Între dragostea secerată și ură, mila de sine și față de alții (terapie care umanizează). Dominantă e presiunea constantă a căpitanului Piele (personaj-simbol) care Înfierează „parazitismul” celor ce „trăiau din instigarea poporului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de vârsta sa- se manifestă tendința de conformism. 2) Alteori, conformismul nu decurge din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Institutorii, profesorii, părinții, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3) Supunerea la obligații poate fi însoțită de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum peste un secol, a dispărut complet în anii orânduirii comuniste, când, dacă un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
educației ține de instituții educaționale, texte reglementative, finalități și obiective de atins (formarea de opinii, judecăți, atitudini, comportamente caracteristice socioculturii naționale). Într-un stat democratic, sistemul educațional asigură unificarea și diferențierea oamenilor (unificare dar nu nivelarea vizată de către comunism prin îndoctrinare sistematică și transformarea oamenilor în masă de manevră; diferențiere dar care să presupună inter-culturalitatea, "pluralitatea lumilor" în unitate). Orice politică educațională pleacă de la o anumită concepție despre om și despre societate. Aceste concepții sunt numeroase, deci o problemă crucială rămâne
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]