1,108 matches
-
vor lua 7.3 (1) Specificarea dacă se permite fasonarea prin încălzire 7.3 (2) Specificarea diametrului dornului pentru îndoirea barelor 7.3 (3) Specificarea diametrului dornului pentru armăturile sudate și plasele îndoite după sudură 7.3 (5) Specificarea tuturor condițiilor pentru îndreptarea barelor îndoite 7.4.(1) și 7.4 (2) Prevederi pentru sudarea armăturii 7.4 (3) Specificarea dacă sudarea prin puncte este interzisă 7.5 (1) Specificarea pozițiilor armăturii, inclusiv grosimea stratului de acoperire, pozițiile suprapunerilor și îmbinărilor etc. 7.5 (2) Specificarea dacă suprapunerea barelor este
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
calificarea sudorilor, precum și verificarea calității înnădirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. ... DII.4.5. La realizarea înnădirilor prin sudură se vor avea în vedere și următoarele: a) nu se efectuează suduri pe zonele îndoite ale barelor, iar în apropierea acestora se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice aplicabile; ... b) nu se permite utilizarea sudurii la armături din oțeluri îmbunătățite pe cale mecanică (spre exemplu, prin tragerea la rece), excepție făcând sudurile prin puncte la plase
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
alb, i se păruse mai mare, dar și mai rece. În primele două luni după nuntă, Diana simțise o nevoie aproape fizică de a acoperi acea goliciune. Nu trecea nicio săptămână fără să cumpere ceva ori să facă vreo schimbare. „Îndoiți bara B până ce capătă forma indicată în desen, apoi introduceți-o prin orificiul metalic", spunea traducerea Dianei uitată pe masă, lângă un desen reprezentând un cort, și a simțit că propriile lui gesturi începeau să adopte același limbaj imperativ și
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
înspre pat (în ciuda înălțimii, greutății și volumului mele reduse sunt încă destul de greu pentru a fi mișcat chiar de un bărbat puternic). Sunt așezat în sus într-un unghi de o sută zece grade și fixat pe poziție cu ajutorul prosoapelor îndoite și al pernelor, cu piciorul stâng întors înafară, ca-ntr-o poziție de balet pentru a contrabalansa tendința lui de a se întoarce spre interior. Operația necesită o mare concentrare. Dacă îngădui vreunuia din membre să fie așezat într-o
Memorii de dincolo de mormânt (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5252_a_6577]
-
cu acea mângâiere, că nu am trădat cea mai scumpă ereditate, fără de care nu am fi demni de a ne mai numi fiii lor: limba românească”. Convingerea în trăinicia națiunii române e exprimată plastic: „Românul ca națiune e un copac îndoit, dar nu rupt!... De român ca națiune zic, nu de român ca individ”. Pentru asemenea „indivizi”, Cipariu manifestă disprețul și indiferența ce trebuie să le ai pentru cantitățile neglijabile: „că dacă au fost împrejurări când câte un biet român, au
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
de gardă”, și „prețuind”, și „fericirea de a lucra împreună”, și „strălucita inițiativă, atât de binevenită”. Se părea că Ptașnikov avea să scoată pe loc din haină o servietă din box, cu o carte de vizită argintie, cu un colț îndoit și gravat caligrafic: „Tovarășului șef și conducătorului de neînlocuit, la aniversarea a trei ani”. Când discursul luă sfârșit și salariații simțiră că Transparentul a fost îmbunat suficient, salariații se apropiară din nou de Evsei Lvovici. Cum-necum, Evsei Lvovici apăru ca
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
bărbat tânăr, cu alură de star hollywoodian, afișează un zâmbet de ins care și-a văzut toate visele împlinite. Poartă pantaloni deschiși la culoare și un tricou larg. Așezat pe iarbă, și-a încrucișat gleznele și își ține genunchii ușor îndoiți. Fetița își sprijină cotul mâinii stângi pe coapsa tatălui, iar capul și-l proptește în palmă. Bărbatul cu înfățișare de star de cinema și cu zâmbet de învingător a descins din fotografia în care apărea alături de fiica lui. Stă la
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
tupeul și hoția au picioare scurte. Că, în România viitorului, locul de muncă sau postul de conducere se vor obține prin competență, capacitate de muncă, și nu prin calitatea de «copilul lui tata», nici prin vorbe goale, ori prin spinări îndoite, chiar dacă, astăzi, îi vedem pe practicanții acestora la Palatul Cotroceni sau la Palatul Victoria. Ca părinți, trebuie, de asemenea, să le spunem copiilor noștri că dascălii lor sunt, cei mai mulți, oameni pregătiți, de la care au ce învăța, și nu teroriști care
Cât au scris Băsescu şi Antonescu, în prima zi de şcoală () [Corola-journal/Journalistic/49824_a_51149]
-
adio (2006). (Prezentarea aparține Editurii Polirom) La intrarea într-un supermagazin sau big sau pseudomagazin unde își făcea cumpărăturile Luisa, se proțăpise acum câteva zile o fată tânără, care pe deasupra era străină și mamă, iar aceste două lucruri în chip îndoit: căci avea doi copii, unul de două luni într-un cărucior prăpădit și altul mai mare, dar tot foarte mic, între doi și trei ani (așa socotea Luisa, văzuse că purta încă scutece sub pantalonași), care păzea căruciorul ca un
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
altceva decât un capriciu. Pe care merita să încerce, totuși, să-l obțină, fiindcă era al copilului. „De data asta copilul nu înțelegea tot”, a spus Luisa. „Era transmiterea unei dorințe a lui și o recunoștea. Ei bine: chipul lui îndoit era în așteptarea unui Da ori a unui Nu din partea mea și bietul copil rămăsese cu sufletul la gură, cu ochii larg deschiși.” („Așa cum inculpatul își așteaptă sentința“, mi-am spus fără s-o întrerup; „ce-i drept, un inculpat
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
cristale albe, cu o energie care urca din pântece și țâșnea ca dintr-un gâtlej retezat. După ce, însă, ochii se obișnuiau cu lumina, ieșeau la iveală tot felul de petice multicolore, unele sclipeau, țevi înfipte pe jumătate, corniere rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau lumina, țigle sparte, mormane de cenușă care mai păstrau urmele găleților în care se întăriseră, petice și cârpe în neorânduială, pete gelatinoase ca niște
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
Intenția i se străvedea limpede: să i se acorde lui un mare premiu național pentru activitatea culturală din trecut și, pe urmă, să se suprime. Sergiu zâmbi din nou; îi făgădui că �va studia chestiunea". Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
în mica tipografie a acestuai ne-am întîlnit, eu și Caraion. Eram în aceeași clasă, dar el era la uman, eu eram la real. întîi am scos vreo două numere, Acțiunea Literară, sub aripa Acțiunii Buzăului, o foaie de hîrtie îndoită, o chestie mică.(...) La un moment dat, eu și Caraion am inițiat Caietele Zarathustra. Profitînd de faptul că exista tipografia, că mai mult sau mai puțin Acțiunea Buzăului avea nevoie de noi, pentru că directorul era mai tot timpul extrem de ocupat
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
are adesea o notă de urgență, o febrilitate, o precipitare care și-a găsit probabil tiparul cel mai adecvat în jurnal și în scrisori. Epistolele lui I. D. Sîrbu pe care ne propunem a le adnota în prezentele rînduri posedă o îndoită față. Adresîndu-se cîtorva prieteni și cunoștințe, nutrindu-se din substanța proximității abordată cu o ironie suculentă, ele ilustrează o tendință de transcendere a acesteia, un recurs la instanța supremă, cea divină. Conștient că scrisorile nu i s-ar putea sustrage
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂND MĂ ASCUND Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ....îți rostesc doar numele din prenume frugal amestec memorii molcoma ta vorbă se zbate între ramuri îndoite ca o simfonie nici la izvor de sărut cu împrumut nu trec peregrinări sunt vrajbele din jur eu mă fur la kilogram cu o pace interioară -Mai ții minte dimineața și jocul castanelor coapte pe jar de scorțișoară? de pe cerul
CÂND MĂ ASCUND de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373769_a_375098]
-
Mă tem că tu confunzi ritualurile. Despre parastasul cui vorbești? Alida vru să-și împingă în altă parte căruciorul, dar, amintindu-și că noua ei slujbă depindea de Gilda, renunță și-și puse bărbia în piept. - Bine, acceptă cu inima îndoită fosta ziaristă, nu vă pot schimba obiceiurile, dar grăbiți servirea bucatelor! N-aș vrea să mai văd labă de om pe-aici la lăsarea serii. Din casele îngrijitorilor și din spatele Azilului canin se iviră chelnerii și paharnicii, aducând, de-a
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
-o frunză și un gând, De crengi se-agață fredonând, Al toamnei pastelat sonet, Dansând în pas de menuet. Un greieraș cu vocea tremurândă, Își cântă-ncet tristețea sa profundă, Prin frigul toamnei trece zgribulit, Cu-antenele pleoștite, de șale îndoit. Însă furnica tot mereu-i zicea, Când soarele pământul încălzea: E timpul să muncești drag greieraș, Din fânul cald ia fă-ți pulovăraș!” Dar el, nici n-o lua în seamă Și tot cânta din zori în seară, Zbura zglobiu
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
-o frunză și un gând,De crengi se-agață fredonând,Al toamnei pastelat sonet,Dansând în pas de menuet.Un greieraș cu vocea tremurândă,Își cântă-ncet tristețea sa profundă,Prin frigul toamnei trece zgribulit,Cu-antenele pleoștite, de șale îndoit. Însă furnica tot mereu-i zicea,Când soarele pământul încălzea:,,E timpul să muncești drag greieraș,Din fânul cald ia fă-ți pulovăraș!” Dar el, nici n-o lua în seamăși tot cânta din zori în seară,Zbura zglobiu din
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Mai suntem mulți cei fără țară-n țară Ce lăcrimăm la doina dulcei patrii, Dar sunt și multe inimi ce-nghețară Și frânte-s în ventricule și atrii... 6. Bis dat, qui cito dat (Darul dat la vreme e dar îndoit) Primim, prin gesturi sincere sau false, Adesea daruri, multe inutile... Și-atunci, chiar dacă e de dar, și-un cal se Va căută la dinți, să aibă zile... 7. Dulce et decorum est pro patria mori (Este dulce și frumos să
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
să-l realizez pagină cu pagină, până am ajuns la forma lui actuală. O muncă titanică, zic eu, a fost și scanarea și prelucrarea cutiilor, etichetelor - pe parcurs am observat că multe din ele au defecte, pete, găuri, colțuri rupte, îndoite care nu arătau bine pe monitor. Așa am ajuns la programul Adobe PhotoShop. Alt manual, alt studiu. Ore de lucru de Sisif, dar care au meritat, zic eu. Alte câteva luni, mi-a luat realizarea bazei de date, adică a
Agenda2005-28-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283933_a_285262]
-
țeava tunului spre est. Nu pot să nu mă întreb, „de ce spre est?” Cine știe... o fi vreo premoniție? O fi vreun avertisment asupra unui pericol iminent care ne paște din direcția respectivă? Nu știu... constat doar că țeava tunului, îndoită și tăiată în urmă cu câțiva ani, într-un gest de frondă al nu știu cui, în total dispreț față de cei care au pierit - a fost refăcută. Caut cu privirea obeliscul eroilor sovietici, care - asemenea tancului - ocupase câteva decenii la rând esplanada
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
subofițeri), comandantul navei ne-a strâns pe punte și ne-a trasat sarcinile pentru după amiaza respectivă, adică continuarea rașchetării[ -A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (dispozitiv ca o daltă îndoită care curăță prin tragere de ea). DEX ] operei vii (partea imersă, aflată sub apă). Comandantul Cucu Ioan, un căpitan locotenent mi-a dat dispoziție să trec și eu la rașchetat, chiar dacă aveam concediu medical. La atenționarea mea că sunt în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
-o frunză și un gând, De crengi se-agață fredonând, Al toamnei pastelat sonet, Dansând în pas de menuet. Un greieraș cu vocea tremurândă, Își cântă-ncet tristețea sa profundă, Prin frigul toamnei trece zgribulit, Cu-antenele pleoștite, de șale îndoit. Însă furnica tot mereu-i zicea, Când soarele pământul încălzea: ,,E timpul să muncești drag greieraș, Din fânul cald ia fă-ți pulovăraș!” Dar el, nici n-o lua în seamă Și tot cânta din zori în seară, Zbura zglobiu
GREIERAȘUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382886_a_384215]
-
miră : -Singur, mă, țicușor, la ora asta? Du-te acasă, puiule, că plânge mă-ta după tine! -Da’ de unde știi tu că plânge? întrebai eu obraznic. -Știu eu, mă! Știu eu! Insistă biata femeie. Am plecat de la poartă puțin cam îndoit, nehotărât: chiar plânge mama? Atunci... să mă duc acasă! Ba, nu mă duc! De unde știe ea? Și nici traista nu s-a umplut! Așa că...am continuat cu colindatul. La altă poartă a ieșit gospodarul cu bolindetele. S-a mirat și
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
simbol? Și de ce să Îl Îndrepte către Roma? După primele momente de entuziasm, În jurul său conversația Începuse să lâncezească, fără să fi ajuns la nici un rezultat. Dante i se adresă din nou cârciumarului, care rămăsese În preajma lor, cu mâna lui Îndoită ca o gheară pe masă. — Ai spus că moartea a Început să te urmărească la Acri. Ce voiai să zici? Omul strânse din dinți și, dintr-o dată, Își lăsă prada pentru a atinge cupa din alamă, ca și când un junghi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]