9,974 matches
-
13, p. 185) „Am fost eu însumi de față și mi-am dat seama că asupra martirilor se simțea puterea și lucrarea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe Care Îl mărturisesc, întrucât nici fiarele hămesite după hrană n-au îndrăznit multă vreme să se atingă ori să se apropie de trupul acestor prieteni ai lui Dumnezeu, ci mai curând se aruncau spre cei care le provocau din spate, numai asupra sfinților luptători nu voiau să se repeadă în nici un chip
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dureros, n-ai să mă crezi pe cuvânt. Că nu-i greu să filosofezi despre mucenicie. Mucenicul însă, nu are împotrivitor, căci vorbește prin viața și faptele sale. După cum într-o baie, când bazinul este umplut cu apă caldă, nu îndrăznește nimeni să intre atâta vreme cât cei care stau pe marginea bazinului se îndeamnă doar cu cuvântul unul pe altul; căci cuvântul nu înduplecă pe nimeni să se coboare; dar când unul din ei întinde mâna în apă sau pune piciorul și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
făcea sângele rănilor trupul mucenicului. Și ca să vedeți că rănile mucenicului sunt mai strălucitoare decât stelele așezate pe cer, ascultați! La cer și la stele privesc și oamenii, și demonii, dar la rănile sfântului acestuia, numai oamenii credincioși; demonii nu îndrăznesc să se uite, și chiar de încearcă să se uite, îndată li se orbesc privirile și fug pentru că nu pot suferi strălucirea cea de acolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ia un îndrăcit plin de furii și du-l la mormântul acela sfânt, unde sunt moaștele mucenicului, și-l vei vedea cum sare și fuge. Ca și cum ar călca pe jăratec, așa o ia la fugă de îndată, chiar din pridvor, neîndrăznind să se uite la racla aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 480) „Când vezi un demonizat zăcând cu fața la pământ
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
memorie, oricâte treceri de ștafetă la urmași vor mai fi fiind!). Nici unul dintre miniștrii ultimilor cincisprezece ani (și cu atât mai puțin Hărdău) n-a arătat nici cea mai măruntă preocupare de a elimina aberațiile de acest fel. Nimeni nu îndrăznește să spună că sistemul universitar e putred, supradimensionat și total ineficient. În loc să se întărească centrele tradiționale, s-a mers pe ideea mărunțirii și scindării. După cum s-a constatat, nu orice "descentralizare" produce efecte benefice. Când vezi calitatea profesională absolut îngrozitoare
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
Măsurile aplicate au fost pline de clemență: mi s-a interzis să scriu în presă, mi-a fost luat dreptul de semnătură a traducerilor, am fost exclusă din Sindicatul presei. Nu sînt destule dovezi cît este de generos Partidul? Să îndrăznești a-l înfrunta pe Jdanov? Pe succesorul posibil al lui Stalin? Cine și-ar imagina!". }intă a epurărilor morale, Sorana Gurian se vede atacată de confrații oportuniști, inclusiv în legătură cu persoana-i fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
sînt periculos de incompetenți politic. Încercarea lor de a da o lovitură de imagine, prin propunerea adresată CSAT de retragere a trupelor românești din Irak, echivalează cu un atentat împotriva politicii externe și de alianțe a țării. Ceea ce n-a îndrăznit din opoziție PSD-ul, pentru a nu-și pierde credibilitatea în cancelariile lumii, și-au îngăduit Tăriceanu și susținătorii lui, printr-un soi de puci anunțat. Nu s-a pomenit nicăieri pînă acum ca premierul unei țări să ceară o
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
Speculațiile pe temă sunt nenumărate și ele ar putea să pară un episod parazitar al romanului, dacă râsul lui Candid nu i-ar fi declanșat drama. Ne despărțim de trecut râzând", spune Candid, iar Sommer, cinic, îi răspunde: "indivizi care îndrăznesc să râdă azi, hic et nunc, se despart sigur de viitorul lor", că râsul și plânsul sunt de aceeași esență. Iar în jurul lor, molipsite de tema dialogului, râdeau toate obiectele, râdeau și ei, "nu știam de ce râdem, râdeam ca să râdem
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
le-ar scrie chiar atunci, în fața spectatorilor) 99 la suta din toate replicile piesei Rinocerii. Lui Ilie Gheorghe îi revine, așadar, acest rol insolit, dar și acela al Logicianului, pe care dramaturgul l-a gândit că alter ego al său. Îndrăznim să afirmăm că omul de artă nord-american a amânat 44 de ani montarea Rinocerilor tocmai pentru că nu găsise actorul potrivit, nu-l găsise pe Ilie Gheorghe. Singurul actor craiovean pe care Robert Wilson îl pune în valoare la parametri maximali
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Dar nici acolo nu pare să crească numărul cititorilor ... MODALITĂȚI într-un fel sau în altul mai ales în altul uneori mi-e frică de o exagerată lipsă de frică de parcă - fără voia mea - la un moment dat aș putea îndrăzni să contest oarece despre care nu se știe că ar exista cu adevărat dar despre care se crede că e sfânt și basta - anume asta basta mă neliniștește ca o amenințare nedorită ca o grijă sau poate ca o tragedie
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
de prosoape negre, cum se face de regulă cînd morții ies din spatele ei prin argintul acoperit de smoală și vor să se mai joace cum n-au făcut când ar fi putut-o face - Karl avea trompetă și nimeni nu îndrăznea să i-o ia, zgomotele erau adunate în note puse pe portativ ca dintr-un sac mîinile lui Mozart prin anotimpurile lui Vivaldi, Frederich devenea din ce în ce mai mic, deși barba lui se ascundea departe într-o Laponie ca o țară a
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
la fel, hoții și boschetarii mișună peste tot, dar nimeni din lume nu e mai în siguranță decât Sandu care zâmbește pișicher prin somn - cine mai are ca el șapte cerberi credincioși încât nici măcar mahărul cel mare din cartier nu îndrăznește să-i facă vreun rău?
Sandu și cei șapte cerberi by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3894_a_5219]
-
mă aștepta să-i număr nasturii înmuguriți sub bluză Dus eram și tocmai pluteam pe tulburea mătase a promisiunilor când auzii ca prin vis îndemnul brutal și totuși persuasiv al profetului Moaie creta în cerneală și trage linia pe zid îndrăznește nu fi leneș eu plătesc toate pagubele Domnul nostru Arhimede astfel poreclit un personaj bizar și misogin ultimul boem din oraș cu ochelari de sârmă dedicat fanatic matematicii într-o mansardă plină cu mecanisme ciudate pendule și șoareci lunete de
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
iar dacă într-un răstimp nu mai recunoști labirintul prin interiorul copacului spre acel luminos fruct și nici din afară nu-i mai zărești sclipirea iar piciorul tău ezită să se avânte sau mâna se retrage când ar trebui să-ndrăznească sau ochiul se întunecă tocmai atins de lumina care polenizează crengile înseamnă că ai aflat: cea mai teribilă oprire în timp este clipa prezenței tale-n prezent și mai este - probabil - semnul că fructul trebuie să rămână mereu disponibil pentru
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
oraș, de la piață. Soldatul D. fu inundat din creștet până-n tălpi de o ciudată căldură și îi puse mâna pe genunchi văduvei M. care începu să tremure și să asude din creștet până-n tălpi. Soldatul D. se gândi că a îndrăznit prea mult și, răcindu-se din creștet până-n tălpi, își retrase mâna de pe genunchiul văduvei M. Văduva M. se gândi că nu este suficient de atrăgătoare, așa că își ridică doar cu o palmă fusta neagră deasupra genunchiului. Soldatul D. tocmai
În tren by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/5554_a_6879]
-
pălărie cum nu mai văzuse încă, în trei colțuri, iar mantaua pufoasă îl acoperea până la pământ. Am plecat prietene, îi spuse el, mă duc spre Giurgiu, unde mă așteaptă o corabie adevărată pe care este scris numele meu." "Adică... Rață?" îndrăzni Nane să întrebe. Iar bărbatul își legănă bărbia de sus în jos și-o luă alene pe zăpada bătătorită de sănii. Nane avea sentimentul că a rămas singur, în afara timpului principal, care îi absorbise pe toți oamenii importanți din jurul său
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
îmbălsămat acolo unde mai domnește procurator Pilat din Pont și unde dintre zece dește n-a mai rămas decât un bont. Ce să mai crezi, cu care apă mai poți să speri că ai putea spăla ce orișicare Papă nu îndrăznește-a dezlega? Tot cumpărând și tot vânzând azi un sestert mâine-un dinar urci treptele și rând pe rând ajungi în Templu demnitar ori de plăceri neguțător lăsând în urma ta ferice un trib de farisei și-un dor de judecată
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
l-a luat de mînă și au coborît în curtea fabricii, în spatele unei hale, într-un loc mai izolat, ferit de priviri curioase, unde Mariana l-a lăsat pe domnul Carsky s-o sărute de rămas bun. Domnul Carsky nu îndrăzni să-i ceară mai mult decît acel sărut pătimaș, deși ea ar fi acceptat. O sfătui în schimb ca odată ajunsă în Austria să întrebe de lagărul Treiskirchen pentru transfugi, unde i se vor face acte și va putea primi
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
avem nevoie sau de băieței, dar oare în ochii ei care încă nu văd te poți uita și îi poți spune "vino", oare brațele tale o pot primi o dată pentru totdeauna? Oare brațele tale sînt prea subțiri, de aceea nu îndrăznești? Corpul ei e nefiresc de ușor, ar trebui să cîntărească mai mult pentru ca frica ta să cîntărească mai puțin. Corpul ei e nefiresc de ușor, iar țipetele ei, atît de puternice, cad greu în urechile tale pînă noaptea tîrziu. O
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
stradă, în stradă n-aș putea sta însă mai mult de o zi, aș putea lua doar o vreme taxiul, și chiar dacă porii mei ar rămîne deschiși, aș pleca de la tine uite-așa, cine s-ar prinde. Șoferul n-ar îndrăzni să mă întrebe nimic. Și tot așa m-aș întoarce. Lună plină. Îți vorbesc ție din inboxul meu care vorbește din cînd în cînd cu mine, iar uneori tace fără milă. Ca tine. Pe suprafața rece a lunii plutesc, eu
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
explicație. Mă întreabă doar cum am dormit. De la sine înțeles că bine. Enrique și Juan apar la opt și ceva. Enrique se interesează și el cum am dormit. Nici vorbă de scuze. La dejun aflăm programul zilei. "Și cel general?"- îndrăznesc eu. "Mâine". Vizităm Grădina Zoologică și Vivariul. Impresia - colosală. Încep să înțeleg de ce a treia zi de sejur nu am cunoscut încă pe nimeni dintre cei care ne-au invitat: cine ar putea să nu-ți pară drăguț după crocodilii
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
diafilm al celor patru mâini transpirate electrice în jocul cu cărți de piele își modelează amprentele după conturul celuilalt intensitatea simțurilor după temperatura sângelui prin zidul din spate a scos capul cel căruia i l-am tăiat amândoi (să nu îndrăznești să te eschivezi - amândoi!) apoi cea căreia i l-am îndesat cu de-a sila: ecouri încălecate grimase răsfrânte una din cealaltă mototolindu-se reciproc și luând locul trăirii din care scăpaseră ființa potrivnică sieși mormăie groaznic (eu una nu
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
domnul în costum negru, săruta ceremonios mîna lui MD în fața tabloului cu nudul lui Van Dongen. Hait, e tare , mi-am zis eu în nebunia mea de moment, și am strigat la amîndoi, "Hei, puiule, ce te codești atît, curaj, îndrăznește... Toate piesele sunt originale... te văd cam timid, m-am repezit eu la el... hainele jos să ne simțim bine... un mare pictor van Dongen ăsta...", cu toate că eu personal nu mă dau în vînt după el, e prea agresiv și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
depășește razant și se așează pe gard la câțiva metri distanță. Unul din corbii din nuc, mi-am zis, și am strâns cu putere cureaua genții pe care o purtam pe umăr, ca să fiu sigură că mă pot apăra dacă îndrăznește să mă atace. Ochii lui erau sticloși ca două mici lunete ațintite asupra mea. Cum de mă recunoaște dintre atâția trecători? m-am întrebat dar mi-am văzut de drum, încercând să trec nepăsătoare pe lângă el. L-am depășit. Răsuflu
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
un nume de asemenea inventat, pe care îl pronunța gutural, în arșița încremenită a curții. Când hrănea curcanii și iepurii de deșert, pe care Mehria îi prinsese în cuști, o chema să-i vadă și să-i alinte, dar când îndrăznea să coboare mai mult, toată suflarea bungalourilor de cărămidă năvălea la uși, să o vadă. Își auzea inima galopându-i în piept, în timp ce țâșnea, cu un singur salt, de la rezervoarele de apă până jos, la ocolul păsărilor. Într-o zi
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]