717 matches
-
reduce sau limita lucrarea duhovnicească, care este „sinergie”. Părintele duhovnicesc „îl ajută pe credincios să treacă de la stadiul de „chip” al lui Dumnezeu la cel al „asemănării” cu Dumnezeu. Călăuzindu-l spre îndumnezeire, îl călăuzește de fapt spre vindecare - căci îndumnezeirea este vindecare”. Deci, „viața duhovnicească pentru toți creștinii, clerici și mireni este hotărâtor influențată de legătura lor cu duhovnicul. În situația actuală a Bisericii și pentru folosul credincioșilor, preotul paroh poate și trebuie să fie un bun duhovnic” (p. 13
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
G. Florovsky se sprijină pe gândirea Sfântului Atanasie cel Mare și este centrată pe trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii , participarea (metousia) la viața și darurile divine, îi fac pe oameni asemănători , conformi chipului dumnezeiesc sau prototipului lor, ca unii unși și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Hristos prin aceea că pogorârea la iad deschide o potentia resurrectionis. Moartea Sa, deși pe deplin reală, conținea o dynamis a învierii , sufletul Lui nu a încetat niciodată să fie puterea vitală a trupului” (p. 148-149). Capitolul patru, Răscumpărare și îndumnezeire (p. 152-161), reiterează conlucrarea omului cu Dumnezeu: împreună-lucrarea, inițiativa lui Dumnezeu, efortul omului, dinamismul spiritualității și dimensiunea ascetico-mistică a lui Iisus Hristos, rădăcinile fiind Sf. Atanasie cel Mare și „moștenirea teologică” a Sf. Grigorie Palama. Partea a III-aa lucrării domnului
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
Deci, dacă omul/Adam nu ar fi căzut, cu siguranță că omul avea nevoie de intervenție divină pentru a-și desăvârși chipul primit prin creație. Teologia sacramentală, bazată pe citate din Sfinții Părinți, vede în Taine încorporarea în Hristos până la îndumnezeire... În lucrarea Omul - animal îndumnezeit schițează multe în ceea ce privește relația Biserică-lume... Biserica și relațiile ei dintre oameni și Dumnezeu vindecă hainele de piele sau simțurile îndreptate spre trupesc sau material prin spiritualizarea lor. La Sfântul Iustin Popovici, izvoarele sunt patristice, de unde
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
8] Ioan I. Ică jr., „Părintele Alexander, mistagogia și teoria marii unificări în teologia ortodoxă”, în Ierom. A. Golitzin, Mistagogia, experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie, trad. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 1. [9] Ioan I. Icăjr., „Îndumnezeirea omului, Panayotis Nellas și conflictul antropologilor”, în vol. Îndumnezeirea omului, Ed. Deisis, 2000. [10] Numele vine de la Blagovesnik, așa cum se numește sărbătoarea Bunei Vestiri în limba sârbă. [11] Care ne sugerează în „Cuvânt înainte” la Filocalia,vol. I, că aceasta
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
teoria marii unificări în teologia ortodoxă”, în Ierom. A. Golitzin, Mistagogia, experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie, trad. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 1. [9] Ioan I. Icăjr., „Îndumnezeirea omului, Panayotis Nellas și conflictul antropologilor”, în vol. Îndumnezeirea omului, Ed. Deisis, 2000. [10] Numele vine de la Blagovesnik, așa cum se numește sărbătoarea Bunei Vestiri în limba sârbă. [11] Care ne sugerează în „Cuvânt înainte” la Filocalia,vol. I, că aceasta „ne învață să ne umplem sufletul cu substanța densă
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
în dinți, să vorbesc cu Părintele Profesor Ilie Moldovan, o gazdă primitoare și plină de îngăduință, în cadrul unui succinct interviu, despre Euharistie și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează, din prea multa-i sa dragoste și experiență: 1. - Este perceput Iisus Hristos ca fiind „ieri, azi și în veci Același” în lumea de astăzi, în condițiile secularizării la care
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_ilie_moldovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
duce cu gândul la existența tainei lui Dumnezeu!... Astăzi încă nu prea știm (cum) să ne raportăm la Sfânta Împărtășanie dar suntem în drum spre, căci Împărtășania înseamnă câștigarea Împărăției lui Dumnezeu de aici, cu alte cuvinte este vorba de îndumnezeirea prin har, care se face încă din această viață. 4. - În altă ordine de idei, care vedeți a fi termenul corect de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_ilie_moldovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
trebuie să ajungem la sacrificiul apostolic și misionar de reunire a Bisericilor și de revenire la trăirea primilor apostoli, astfel încât, Sfânta Euharistie trebuie să fie și temeiul unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9. - Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că Dumnezeu
PARINTELE ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_ilie_moldovan_.html [Corola-blog/BlogPost/366755_a_368084]
-
nr. 2240 din 17 februarie 2017. Fără vorbe, pereții n-ar mai avea urechi, dar ar face... ochi. Numai în pereche, omul își poate prefigura zborul. Timpul e meșterul care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu. Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
ea și... regretele. Citește mai mult Fără vorbe, pereții n-ar mai avea urechi, dar ar face... ochi.Numai în pereche, omul își poate prefigura zborul.Timpul e meșterul care desferecă tainele lumii. În inima românului, imediat după bobul de îndumnezeire se află ceva din duhul lui Eminescu.Dacă vrei să alungi răul, fă glume pe seama lui; dar nu te aștepta să-ți meargă asta și cu... „doamna cu coasa”. Când nu te doare nimic, nu fi sigur că ești sănătos
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
este crezul inimiii sale, mugurele înflorit în mireasma nădejdii cugetului, care dă rodul iubirii sufletului îmbrățișat la Sânul comuniunii dumnezeiești: „Comuniunea noastră cu Hristos Mântuitorul constituie mântuirea; comuniunea cu El ca Sfințitor este sfințenia; comuniunea cu El ca Dumnezeu este îndumnezeirea; comuniunea cu El ca Nemuritor este nemurirea; comuniunea cu El ca Înviat este învierea; comuniunea cu El ca Înălțat la cer este înălțarea la cer și șederea de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatăl.” (Sf. Iustin Popovici, Omul și Dumnezeul-Om. Abisurile și
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
trupului în lumina dumnezeiască nevăzută de ochii trupului, ca celelalte ascunderi după unele arătări, ci a fost o ridicare reală ca om peste planul din care se putea arăta oricând voia. El s-a înălțat cu umanitatea Sa la suprema îndumnezeire, deasupra spiritualității tuturor treptelor îngerești, ca să fie și ca Om la dreapta Tatălui. S-a ridicat și ca om la treapta de Împărat al Împărăției omenirii înnoite. Acum a luat și ca Om toată puterea în cer și pe pământ
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465211661.html [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
cu „certificare eliadescă“, indirectă, prin Maitreyi) -, deopotrivă, și sub pecetea numărului șapte, al zilelor sacrei săptămâni de Geneză, sunt puse și cele șapte poeme ale fiecărui ciclu, cu vectorizare - magie prin analogie - într-o demiurgică făptuire prin iubire profană până la îndumnezeire, prin iubire christianică, prin iubire-foton / iubire-lumină. Ea, eroina liric-mărțișoară, fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și iubitul de mână, își îmbăiază trupul-dorință
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
viitor mai departe... A doua moarte a lui Zeus Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile să se închine- strigând
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
sau împărtășire nu este altceva decât ființialitatea omului care crează un nou mod de viață, un etos divino-uman”. Studiul aduce expilicații în această direcție, prin faptul că autorul argumentează și definește „etosul ortodox ca fiind unul divino-uman, un etos al îndumnezeirii, astfel încât, despătimirea este o trecere de la etică, în sensul relativ al înțelegerii, la ființialitate, la unirea cu Dumnezeu. Și aceasta, deoarece conținutul ontologiei ortodoxe (atât de frecvent invocată de autor în carte), este îndumnezeirea, și nu doar o simplă creștere
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
fiind unul divino-uman, un etos al îndumnezeirii, astfel încât, despătimirea este o trecere de la etică, în sensul relativ al înțelegerii, la ființialitate, la unirea cu Dumnezeu. Și aceasta, deoarece conținutul ontologiei ortodoxe (atât de frecvent invocată de autor în carte), este îndumnezeirea, și nu doar o simplă creștere morală. Părinții Bisericii au numit viața în Iisus Hristos, îndumnezeire, pentru a arăta scopul și conținutul real al vieții în Iisus Hristos. Prin urmare, conținutul unei etici adevărate este îndumnezeirea” - și am convingerea că
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
relativ al înțelegerii, la ființialitate, la unirea cu Dumnezeu. Și aceasta, deoarece conținutul ontologiei ortodoxe (atât de frecvent invocată de autor în carte), este îndumnezeirea, și nu doar o simplă creștere morală. Părinții Bisericii au numit viața în Iisus Hristos, îndumnezeire, pentru a arăta scopul și conținutul real al vieții în Iisus Hristos. Prin urmare, conținutul unei etici adevărate este îndumnezeirea” - și am convingerea că acest mare adevăr formează firul roșu al acestei lucrări, foarte documentată și bine argumentată și, totodată
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
autor în carte), este îndumnezeirea, și nu doar o simplă creștere morală. Părinții Bisericii au numit viața în Iisus Hristos, îndumnezeire, pentru a arăta scopul și conținutul real al vieții în Iisus Hristos. Prin urmare, conținutul unei etici adevărate este îndumnezeirea” - și am convingerea că acest mare adevăr formează firul roșu al acestei lucrări, foarte documentată și bine argumentată și, totodată, cât se poate de originală, văzându-se aici, implicarea personală, duhovnicească și obiectiv-subiectivă. În ansamblu, aceasta este perspectiva generică și
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Iisus Hristos nu este un organism modelator-etic, ci „trupul mântuitor”, „comuniunea îndumnezeirii”. Fiind persoană eclezială, omul Ortodoxiei subzistă numai în relație cu Dumnezeu, Izvorul vieții.” Lucrarea aceasta ne ajută să cunoaștem adevărul că în decursul vieții Sale pământești, Fiul lui Dumnezeu curăță umanitatea de toate patimile egoiste, de toată umbra păcatului, întărind
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
de viață: „Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna și prin moarte viața veșnică, a restabilit-o iarăși, înnoind prin privațiunile Sale trupești deprinderile firii și dăruindu-i acesteia prin întruparea Sa harul mai presus de fire, adică îndumnezeirea. Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat și a dat firii o altă obârșie pentru o a doua naștere, obârșie care o duce prin osteneală și durere spre plăcerea vieții viitoare” . Referindu-ne la Domnul nostru Iisus Hristos ca
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
din apoteoza poeților creștini. Fiecare cuvânt are nuanța harului său: de lumină, de adevăr, de zidire, de înțeles, de dreptate, de unitate, de rug mistuitor, de comuniune, de veselire, de laudă, de bucurie, de cântare, de binecuvântare, de mărturisire, de îndumnezeire. Cuvintele alese nasc operele sublime ale mărețului gânditor-artist, ca un răspuns al efortului de creație al unui Neam binecuvântat, exprimând esențialul în căutările, năzuințele și trăirile lui întru Dumnezeu și Creația Sa, întru ecumenismul culturii ca unitate în diversitate, prefigurându
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Voievod al Limbii noastre valaho-ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele de har ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului dac este frumusețea veșniciei Limbii noastre sublime și sfinte. Cuvântul duhovnicesc este îndumnezeirea Limbii noastre ortodoxe. Cuvântul ortodox valah este o Cruce spirituală a biruinței Limbii noastre liturgico-duhovnicești. Cartea creștină trebuie să fie mirajul și mariajul acelor ce o scriu, acelor ce o citesc și acelor ce o înțeleg, mărturisind-o. Poeții Crucii
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
împlinirea iconomiei mântuirii, a iconomiei iubirii lui Dumnezeu față de oameni și a unirii Sale cu noi. Dacă Fiul lui Dumnezeu a voit să vină atât de aproape de oameni încât să Se unească cu ei, ca singur mod al mântuirii și îndumnezeirii lor, El nu Se putea mulțumi să se întrupeze numai ca un om cu intenția de a rămâne separat de ceilalți, ci ca să meargă mai departe, întrupându-Se așa zicând în toți oamenii, neîmpiedicându-i de a rămâne persoane deosebite
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_gheorghe_ispas_.html [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]