160 matches
-
adică prin har sau lumină necreată<footnote Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, p. 140-141. footnote>. Tocmai această comuniune cu Sfânta Treime, în care drepții vor fi transfigurați și vor străluci ca soarele, este cea care constituie frumusețea veacului viitor. Starea îndumnezeită va vedea pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat, a firii Sale umane îndumnezeite care, ca <<un candelabru de cristal>>, va face <<să
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
soarele, este cea care constituie frumusețea veacului viitor. Starea îndumnezeită va vedea pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat, a firii Sale umane îndumnezeite care, ca <<un candelabru de cristal>>, va face <<să strălucească splendoarea negrăită a firii una în trei Ipostasuri>><footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
îndumnezeit în Sine, dându-l ca preț și nutriment al purificării noastre. Pe acel trup preacurat a ridicat și a ispășit nelegiuirile noastre și este bine dacă ne unim acestui Izvor de puritate ca să ne simțim purificați; cu acel Trup îndumnezeit ne hrănește și își substituie viața Sa vieții noastre sărmane“. Dacă aceste adevăruri suverane și cerești vor străluci în celibatul preoțesc, lumea depravată va striga minunea, va crede și se va converti. 118. Sărăcia Ceea ce s-a spus în Capitolul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a cincea, se spune: „Biruind Tu cu puterea Dumnezeirii, sufletul Tău de trup s-a despărțit; căci a rupt amândouă legăturile: a morții și a iadului, cu puterea Ta, Cuvinte. Iadul Întâmpinându-Te, Cuvinte, s-a amărât, văzându-Te om Îndumnezeit rănit de bătăi și Atotputernic; și de Înfricoșătorul Tău chip a rămas fără glas”. Iar În Cântarea a șasea: „Împărățit-a iadul peste neamul omenesc, dar n-a rămas În veci; pentru că Tu, Puternice, fiind pus În groapă, cu palma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
am văzut anterior, infinitatea lui Dumnezeu maximizează perpetuu dorința umană pentru El. Sfântul Maxim angajează oximoronul repaus etern mișcător sau odihna pururea mobilă în descrierea acestei stări exaltate a ființei. El vorbește de o odihnă pururea mișcătoare în duminica vieții îndumnezeite. Este odihna pururea mobilă a celor plini de dorință în jurul Celui dorit. În Dumnezeu e o stabilitate și odihnă veșnică, însă stabilitatea și odihna nu înseamnă încremenire, ci o persistență în ființa proprie. Odihna nu exclude mișcarea, epectaza. Infinitatea lui
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pururea mișcător al omului. Acceptând liber acest caracter mișcător, Hristos a eliberat omul din robia morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire prin care natura umană se îndumnezeiește în El<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator footnote
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
creația nu a putut fi salvată decât prin jertfa lui Hristos, om și Dumnezeu, tot astfel sensul istoriei nu se poate descoperi în istorie, deduce pe bună dreptate părintele Stăniloae: "Arătarea descoperită a lui Iisus Hristos cu umanitatea sa desăvârșită îndumnezeită nu poate avea loc în istorie. Căci însăși umanitatea aceasta îndumnezeită e dincolo de istorie. Istoria e prin ființa ei drum, nu odihnă finală, ea e tensiune neajunsă la capăt. Ea e timp și în timp nu e dat totul concentrat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
om și Dumnezeu, tot astfel sensul istoriei nu se poate descoperi în istorie, deduce pe bună dreptate părintele Stăniloae: "Arătarea descoperită a lui Iisus Hristos cu umanitatea sa desăvârșită îndumnezeită nu poate avea loc în istorie. Căci însăși umanitatea aceasta îndumnezeită e dincolo de istorie. Istoria e prin ființa ei drum, nu odihnă finală, ea e tensiune neajunsă la capăt. Ea e timp și în timp nu e dat totul concentrat [...] Ea e domeniul mișcării spre desăvârșire, nu al desăvârșirii în care
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
facem om după chipul și asemănarea noastră" (Facerea, 1, 26). iată o propoziție rezumă însăși istoria și raportul omului cu aceasta: "Omul este chemat, e destinat de aici tot zbuciumul acesta imens, patetic, emoționant al istoriei să realizeze chipul Omului îndumnezeit"87. Destinul omului oglindește, la scară mai mică, mersul istoriei. Se spune că oamenii fac istoria, dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește, de cultura și tradițiile acesteia, acestea devenind uneori o povară, după cum
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
-un Univers că áripi,/ Lăsate după voie jos în jur și numit Cortul cel Universal" (Jerusalem, 38 [34], 48-50). Este vorba aici de întîlnirea întregii creații în inima omului Iisus Hristos, adică intrarea în comuniunea desăvîrșită între Dumnezeu și omul îndumnezeit prin puterea răscumpărătoare a Mielului jertfit pe cruce. "Eu sînt Învierea și Viața" spune Iisus în poemul lui Blake (Jerusalem, 62, 18). Crucea celor patru Zoa (și a Golgonoozei), a celor patru Ființe Vii (Heruvimii Albionului, cf. Jerusalem, 63, 2-3
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cel Întrupat, pe Însuși Fiul lui Dumnezeu și Fiul Preacuratei Fecioare Maria, Care șade de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatăl<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Din sfinți nu ia trup, ci le Împărtășește lor trupul Său Îndumnezeit. Deci, Maica Domnului este „Stăpâna și Împărăteasa și Doamna tuturor sfinților, iar sfinții toți sunt slujitorii ei, precum Maica este a lui Dumnezeu. Pe de altă parte, sunt fiii ei, Întrucât se Împărtășesc din preacuratul trup al Fiului ei”<footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de majestatea Împărătească, de haina aurită În care e Împodobită, s-o coborâm de pe Scaunul cel de-a dreapta Fiului, pe care a așezat-o Fiul ei, precum și a o priva de rolul de rugătoare, ar Însemna să o considerăm nu Îndumnezeită, ci Dumnezeu prin ea Însăși. Cei ce vor să golească expresiile: Împărăteasa, Stăpâna, Dăruitoarea, cea care șade de-a dreapta Fiului, de orice conținut, coborând-o la nivelul Sfântului În general, ar trebui să explice de ce asemenea titluri se acordă de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Sa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Comentar la Fericiri, omilia I, P.G., XLIV, col. 1201C. footnote>. Hristos prin întruparea Sa a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Dumnezeu a mântuit ceea ce și-a asumat în actul Întrupării. Cât S-a împărtășit Fiul lui Dumnezeu prin întrupare din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
În secolele primare, autorii patristici au tratat îndeosebi modul cum se ajunge la îndumnezeire, drumul sau parcursul uneori destul de sinuos în atingerea ei și nu descrierea stării și experiențelor omului îndumnezeit. Chiar dacă s-ar putea menționa despre literatura primelor trei secole că este una cu preponderență epistolară, tratarea temei îndumnezeirii a stat și în atenția sfinților și a scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, aceasta realizându-se însă într-
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Contra ereziilor, V, P. G. VII, col. 1120; În acest sens, și Sfântul Atanasie cel Mare menționează că chipul lui Dumnezeu din om a fost restaurat prin întruparea Mântuitorului. Cuvântul sau Logosul S-a făcut om, pentru ca noi să fim îndumnezeiți (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Întruparea Cuvântului, LIV, P. G. XXV, col. 192B), să devenim asemenea cu Dumnezeu nu prin natură, ci prin har. footnote>. Întruparea Fiului lui Dumnezeu este esențială pentru călătoria noastră spre Dumnezeu, pentru că trebuie să fim
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra. footnote>, la Sfântul Grigorie
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Eden, nu este aceea că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate aceasta era destinația lui. Eroarea o reprezintă faptul că dorește să ajungă ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul fără Dumnezeu și în afara Lui<footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote>. Iar hrana necesară creșterii omului în comuniunea cu Dumnezeu, Pomul Vieții este Dumnezeu Însuși, care era și atunci, pâinea care se coboară din cer
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
înainte de cădere omul era gol, scutit de purtarea pieilor moarte, după aceasta el și-a ascuns goliciunea de jur împrejur cu piei moarte<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre feciorie, 12. P.G. 46, 373 C, apud Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit, Ediția a II-a, Studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote>. Dar, nu e vorba de moarte ci de mortalitatea biologică, de o nouă stare în care se găsește omul, de
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a și întrecut în iraționalitate, mutând rațiunea cea după fire în ceea ce e contrar firii<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 29. footnote>. În tradiția patristică există trei direcții <footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit. O perspectivă pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 41. footnote> în explicarea hainelor de piele, fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de altfel și în toate activitățile Domnului Hristos pe pământ. În concepția Sfântului Simeon Noul Teolog, Hristos, prin îndumnezeirea Sa, a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Căci trupul fără să fie nimicit de ceea ce e netrupesc, a fost întreg preschimbat de acesta, rămânând neconfundat, amestecat în chip de negrăit și unit într-o unire neamestecată cu dumnezeirea întreită. Astfel, Treimea nu a primit vreun adaos la
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență dumnezeiască. Prin modul ei de manifestare însă, diferit de cel luminos, care formează specificul vieții îndumnezeite, credem că aceasta apare pe o treaptă mai de jos a vieții duhovnicești. footnote>, care constituie<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 35. footnote> calea de unire a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cunoscute în planul celor create<footnote Idem, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie..., p. 289. footnote>. 2. teologia negativă o putem înțelege și experia, unirea este negrăită și neînțeleasă chiar de cei ce o pătimesc; 3. numai cei îndumnezeiți au acces la ea<footnote Ibidem, cap. 35, p. 308. footnote>. Lumina se primește în m i n t e a c u r ă ț i t ă de păcat și aflată în relație de comuniune cu Dumnezeu, se
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 97B; PSB, vol. 30, p. 340-341. footnote>. Îndumnezeirea continuă În cei care participă la trupul slăvit al lui Hristos și-și ridică ochii „către ciorchinele din care sângele curge peste noi”. Trupul Îndumnezeit al lui Hristos este plin de energiile vii ale Duhului Sfânt și credinciosul, „umplut de sângele Celui care a făcut să țâșnească din nou izvorul pietrei”, se Îndumnezeiește prin această unire tainică<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
arătată de Dumnezeu, cea a împlinirii poruncii date de El. Odată alegând calea binelui, omul avea să fie ajutat continuu de harul lui Dumnezeu, pentru a putea ajunge la desăvârșirea deplină. În starea de origine, primordială, omul are o fire îndumnezeită, peste care s-a revărsat mult har, har care face parte din identitatea chipului și nu e ceva adăugat naturii umane, omul contemplând slava lui Dumnezeu, într-o desfătare și într-o bucurie duhovnicească, necoruptă. Ființa umană se distinge prin
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ca să zic așa, de viața fericită, fiind unită desăvârșit cu sine însăși și cu Dumnezeu și stăruind în sine și în Dumnezeu, precum se cuvine. Ea se afla, adică, într-o stare unificată și asemănătoare cu Dumnezeu și cu adevărat îndumnezeită. Și aceasta cu tot dreptul, odată ce era făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată pe scurt bunurile ce le avem de la Dumnezeu <footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]