5,366 matches
-
ce i se va întipări definitiv în memorie: la capătul unor cursuri sisifice în care se chinuia pe sine și, deopotrivă, își chinuia studenții, Wittgenstein, dezgustat de el însuși și de o intimitate suferindă pe care nu o mai putea îndura, avea obiceiul deconcertant de a intra într-un cinematograf, de a se așeza în primul rînd de bănci și de a privi, aidoma unui spectru hipnotizat, imaginile de pe ecran. Nu avea nici cea mai mică importanță ce film rula în
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
locul în care traiul nomad e întrerupt pentru o vară întreagă. Casa roșie din sătucul minuscul, aflat în mijlocul unei păduri, le rezervă două luni de liniște și bunăstare. Dar le trezește un ghimpe dureros, diferit de toate chinurile ce le înduraseră până atunci: dorul de casă. E viermele care te împinge la evaziune. Și asta n-ar fi fost o problemă, căci în jurul Casei Roșii nu exista nici o împrejmuire ("nici măcar una simbolică, așa cum era la Katowice..."). Dar se naște un fenomen
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
în societatea totalitară. Se pare însă că, spre sfârșitul mileniului, închisorile au devenit neretabile. Lagărele comuniste s-au dovedit bugetofage, n-au mai produs decât literatură. Pe deasupra, descurajați, tot mai mulți autori au murit din tutun, din vodcă, din amor, nemaiîndurând nebunia disimulării, simțind că-i părăsesc puterile de a mai lucra în tehnica trompe l'oeil decoruri fanteziste pe jegul realității. Dar atunci, în anii '60, ani ai tinereții lor entuziaste, poeții născuți în preajma unui război ce avea să fie
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
nu doar de circumstanțele istorice maștere (războil, refugiul din Basarabia, sărăcia etc.), ci și de mediul proxim, familial. Al unui copil "lehămisit de indiferența celorlalți", care se apără instinctiv "prin muțenie, nu prin supunere", care, "plin de ghimpi pe dinăuntru, îndură". în pofida cunoscutei atracții freudiene a fetei către tată, părintele autoarei apare dezamăgitor precum un tată kaftian cu fizionomia mult agravată, împătimit colecționar al "înjurăturilor picante, asasine", "creații ingenioase demne de iadul cel mai adânc", pe care le utiliza cu delicii
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
picante, asasine", "creații ingenioase demne de iadul cel mai adânc", pe care le utiliza cu delicii, degajînd un aer tiranic: "n-am curaj nici să respir în prezența lui, darmite/ să-l fac atent că-mi displace la el ceva. îndur stând/ locului, cu grijă să nu-mi scârțâie scaunul,/ să nu mi se facă sete, să nu mă doară burta,/ să nu tușesc, să nu casc gura./ Și tocmai în aceste momente de teroare,/ când nu se aude nici musca
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
nutrindu-se chiar din disocierea și aneantizarea formală a Răului. Criticul ca atare se instituie prin stilul său ghiduș-pamfletar, cu perfide ape care apar ca niște gratuități, atunci cînd sentințele de ordin estetic și moral, de regulă geminate, nu se îndură a se rosti tăios. Nu ,dincolo de bine și de rău", ci binișor dincoace, pe solul încă umed de prea numeroasele intemperii ce s-au abătut asupra lui (asupra noastră!), sol al istoriei contemporane, Barbu Cioculescu găsește de cuviință a-și
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
avut neșansa de a ne petrece partea cea mai frumoasă a vieții în climatul cenușiu al "anilor lumină". În toată absurditatea sa regimul Ceaușescu a avut însă și efecte pervers-pozitive. Unul dintre ele este acela că tracasările zilnice și lipsurile îndurate în mod constant îi făceau pe oameni să găsească mult mai ușor motive de bucurie. Orice nimic, capabil să dea iluzia ieșirii din monotonia cotidiană se transforma instantaneu într-un mic prilej de sărbătoare, putea să lumineze pentru o clipă
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
să mă ia și nu realiza ce-mi determina comportamentul, închipuindu-și că trăiam cu capul în nori, când de fapt eu îmi căutam o compensație și un refugiu izbăvitor, în raport cu suferințele și umilințele pe care eram silit să le îndur din clipa în care nu mai profitam de ambianța benefică oferită de cadrul ospitalier al locuinței sale. A avut prezența mea la "Sburătorul" și contactul personal cu Lovinescu vreo consecință asupra formației mele? Iată o întrebare la care evocarea celor
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
aibă o pondere, exceptând pericolul și amenințarea pe care le reprezenta Uniunea Sovietică, cu care, de altfel, eram în război. N-a apucat sfârșitul acestui război, ceea ce l-a scutit de o umilință pe care n-ar fi putut-o îndura. A închis ochii mai devreme decât se aștepta, dar oarecum împăcat cu sine...
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
de lîngă soare / pe nu știu ce cărări sau zare / cu grație tulburătoare / a sărutat glia arzătoare / apoi a poposit, dorita ploaie. O altă viață tu ne dai / prezența ta-i ruptă din rai / răsai la timpul zis măsură / cînd pămîntul multe îndură / a poposit la noi, tăcuta ploaie." (Ploaia) Chiar dacă a fost publicată în acest sezon, poezia Annei Eichert pare a fi fost scrisă, totuși, anul trecut sau acum doi ani, pentru că tonul invocativ trădează mai degrabă reveria celui care traversează o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
neplăcerile suferite din partea conducerii liceului în vremea scurtei sale activități de pedagog, neplăceri la care fac referire adnotările din Agende ale lui Alexandru George. Trecerea mea pe la Liceul "Mihai Viteazul" a durat mai puțin de un an. Suportam greu internatul. îndurându-se de mine, ai mei m-au adus din nou la Constanța, de unde am revenit în capitală în octombrie 1936, fiind admis în secția de conductori arhitecți a Academiei de Arhitectură, sub rectoratul lui Petre Antonescu. Foarte curând m-am
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
satului, don Giorgio. Totul se întîmpla în 1875. De acum începe așadar istoria unei familii tarate care va ști însă mereu, singură împotriva tuturor - clișeul există, nu-l pot ocoli -, să-și păstreze sîngele și mîndria, care va ști să îndure o viață cum puțini sînt în stare să ducă. Saga se întinde pe un secol. Capitolele ei sînt întrerupte de intermezzi în care Camilla, fiica lui Rocco Mascalzone - nepoata lui Luciano - povestește, în finalul cronologic al narațiunii, noului preot al
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
se întinde pe un secol. Capitolele ei sînt întrerupte de intermezzi în care Camilla, fiica lui Rocco Mascalzone - nepoata lui Luciano - povestește, în finalul cronologic al narațiunii, noului preot al satului, umilințele și forța cu care a știut să le îndure de-a lungul unei vieți "pe aripile vîntului". Monologul reprezintă o sugestivă punere în abis a literaturii, singura autoreferință care se constituie, desigur, într-un elogiu al literaturii: numai ea autentifică viața, o aduce la existență, comunicînd-o oamenilor. Pentru Actes
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
de vagă, unicul ingredient obligatoriu fiind suspansul, încât e imposibil să vezi un thriller în stare pură. Mereu trebuie să existe implicații politice, sociale sau psihanalitice, genul fiind de altfel asociat cu masochismul: spectatorul se identifică cu eroul în pofida suferințelor îndurate de acesta până la victoria finală. Iar pe piața românească se găsesc thrillere cu război (Cuba), cu spioni (Scorpio), politice (Candidatul altora) sau polițiste (Identități furate). Ce se întâmplă atunci când regizorul a ceea ce ar fi trebuit să fie un thriller decide
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
contracarat prin repetitivitate: la fiecare două-trei zile trebuie să împingi în prim-plan un nou Ťevenimentť care se leagă de celelalte, trecute și viitoare, într-o serie a cărei coerență și a cărei finalitate scapă omului obișnuit. Urechea și ochiul îndură infinit mai multe decît hîrtia. Vorbe, vorbe: "il en restera toujours quelques choses..." (p. 19) Într-un text plin de umor, de numai trei file, Alexandru Călinescu spune despre starea actuală a culturii, mai multe lucruri decît ar putea-o
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
creștină, despre Sfânta Tradiție, atât de riguroasă la ortodocși. Știa totul și despre abaterile periculoase de la cele sfinte, și care se pedepsesc, și cum se pedepsesc ele. Abateri mai mult din necunoaștere, și abandon din neputința omenească de a-i îndura povara. Cu inima la cer, de unde aștepta să i se înmulțească râvna și răbdarea, dar și la oamenii nevoiași ce i se perindau pe dinainte șovăielnici și delăsători, atinși de restriști cărora singuri nu le-ar fi găsit răspuns și
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
și toți dintr-acolo privesc în direcția mea întrebând ca în ecou cine cheamă preotul și cine e de rând să plângă și să se tânguie? Rudele tinere nu vor veni, străinii atenți sunt scumpi la vorbă, nimeni nu se îndură să dea un sfat, o mână de ajutor, să ducă la cimitir, pentru săraci, coșul greu cu ofrande și pachetele cu haine citite în biserică, pregătite pentru împărțit... Dar până la urmă răzbesc și se fac toate după rânduială, ca prin
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
conflict. Să vedem însă mai întâi, și ceva mai de aproape, ce se petrece în carte pe palierul romanului. Aminteam înainte de drama unei familii. Este vorba de fapt despre distrugerea unei familii, până la desființare, a unei familii care are de îndurat, în cumplita epocă, represiuni politice, dar și parcă urmărită, dincolo de acestea, de o soartă rea. Capul familiei, profesor de matematică în Serenite, este trecut de securiștii locali pe lista deportaților, nu pentru vreo vină anume, ci pentru că trebuia completat cu
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
Vodă (membră a juriului), și-a dovedit profesionalismul în primul "loc al faptei" - ci a rețelei de cinematografe a Capitalei: nici unul n-a putut să găzduiască retrospectiva (să fie oare din cauza Sărbătorii filmului francez?). Totuși, cinefilii români au arătat că îndură multe de dragul unui film bun, înghesuindu-se claie peste grămadă, pe scaune sau stând în picioare; iar filme bune au fost, mai ales că în prima săptămână s-au putut viziona "câștigătorii": Buongiorno, notte (Cel mai bun lungmetraj), Povestea cămilei
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
al slăbiciunii naturii umane, în special. Iuda, Petru sau Pilat sunt pretextul, dar astfel se atrage atenția asupra consecințelor faptei umane. Pariul între Dumnezeu și diavol se face pe seama omului. Dar nu în toți oamenii este un Iov gata să îndure, cei mai mulți cedează ispitei cu gândul la câștig. Iuda a fost sedus de arginți, Pilat de menținerea puterii. Legenda acestui personaj biblic, Iuda, conține cheia mecanismului tainic al întemeierii unei religii, resortul ei uman. Ființa rațională are nevoie și de credință
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
prezența Mântuitorului Care rămâne alături de tine în suferință îți aduce mângâiere interioară ... Suferințele lui Hristos abundă în noi, pentru că, trimise sau îngăduite de El, ele trebuie purtate cu răbdare, după asemănarea lui Hristos. Dacă uneori lovitura încercării este dificil de îndurat, privește la Hristos rănit pentru tine. Îndrăgostiții își scriu pentru a-și aminti mutual teama de a fi uitați. De aceea Iisus Hristos, Care te iubește, îți trimite încercări, El, pe Care tu L-ai uitat când ți-a fost
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”7. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost în același timp și jertfă și preot jertfitor; jertfă după trup și preot după Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
evidențiază importanța Pătimirilor Domnului, Părinții subliniază că, pătimind Fiul ceea ce a pătimit, este cu mult mai mare și mai însemnat decât a face lumea și a o crea din ceea ce nu era10. Sfântul Ioan Hrisostom 11 menționează că Mântuitorul a îndurat atunci cele mai mari ocări; iudeii săvârșesc totul, ca și cum s-ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din faptele lor cutezătoare și insolente; pe profeți i-au omorât cu mâinile lor, iar pe Hristos, pe temeiul hotărârii judecătorului; ajung
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
este anevoios să treci dintr-un regim în celălalt și câtă flexibilitate interioară presupune o asemenea traversare de timpuri. M.I.: Și care a fost răspunsul? B.E. : I-am spus că nu atât flexibilitate se cere, mai exact putere de a îndura - pentru că asta a fost, ca să spun așa, condiția supraviețuirii mele, în timpul regimului comunist - ci, mai cu seamă, păstrarea intactă a resurselor de scepticism. M.I.: Cum erați când s-a terminat războiul? B.E.: Când s-a terminat războiul eram un tânăr
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
pe copii de părintele lor: îl exilează pe David la internat, astfel încât acesta își poate vedea tatăl doar de Crăciun și de Paște. Pensionul-internat, destul de scump, se dovedește a fi un univers concentraționar, aproape nazist. Copilul nu-l mai poate îndura și cere ajutorul mamei sale și fotografului ei belgian, într-o altă țară; apoi pleacă acolo. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri. Fiul - devenit bărbat - se întoarce în S.U.A., unde se născuse; îi place Mozart ca și lui
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]