351 matches
-
toate astea! Nu vreau deloc, să aflu povestea Fiorindei și să mă sperii și mai tare cu sugestiile tale lugubre. Tot ce te rog, e să nu mai trimiți fantoma aceea în camera mea. Puțea oribil! - Cred Ingrid! A murit înecată. Îmi pare rău dragă, dar fantomele fac cum vor ele, nu le trimit eu. Se vede, că a ales, să te bântuie pe tine de data aceasta, din curiozitate. Nu te teme Ingrid! Fiorinda bântuie casa aceasta și parcul de peste
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
mod binar de a gândi și de a ființa, mod binar ce generează, implicit, o serie de consecințe negative periculoase pe termen mediu și lung, cum ar fi, de pildă, anularea memoriei istorice durabile și înlocuirea ei cu memoria virtuală, înecată totalmente-n efemer. Omenirea nu are nevoie de un asemenea experiment păgubos, cum nici cultura sa nu trebuie să devină ostatică în perimetrul de acțiune al unor combatanți ignari. Văzute lucrurile din unghiul dimensiunii lor pur spirituale, e necesar să
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
deoarece coșciugele se aflau la trei-patru palme de la suprafața terenului. Forțară capacele și în loc de schelete, găsiră corpuri umane în carne și oase, rumene în obraji. Înspăimântați, înfipseră pe rând țepușe în locul unde se afla inima fiecăruia. Se auzi un horcăit înecat și sângele țâșni. Parii străpunseră pieptul și inima vampirilor și ieșiră în spate printre coaste, pe lângă șira spinării. Aceeași operațiune se repetă la fiecare mormânt în parte. Deocamdată, în afară de tresărirea cadavrelor și acel horcăit înecat de sânge, nu se arăta
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
în cor. - Chemați medicul din localitatea vecină să declare decesul și vom începe investigațiile conform procedurii. - Ce procedură mai vrei, Miroane, e moartă de-a binelea! - râse Mandache, soțul Letei. Nu peste mult timp sosi doctorul și primărița. Sătenii scoaseră înecata la mal. - Ce-o fi căutat noaptea aici? - se întrebă Leta. - Pe dracul, o lămuri bărbatu-său. Medicul se apropie de ea căutându-i pulsul, apoi o consultă atent cu stetoscopul. - N-o mai gâdila, domn doctor, că-i dusă
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
am fost sancționați cu scăderea notei la purtare pe trimestrul al III- lea la 6 (șase), (medie anuală), că așa se calculau mediile la purtare în vremea aia, rămânea media de pe ultimul trimestru. Asta a fost pedeapsa pentru un elev înecat. Destul, nu-i așa? Ion I. Părăianu absolvent al Facultății de filologie din Oradea și cursurile Școala Populară de Artă Râmnicu Vâlcea, secția „FOLCLOR”. A publicat și publică articole, reportaje, poezii, epigrame în reviste și ziare: Orizont (Rm. Vâlcea), Luceafărul
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
rupeau... se rupeau pe rând, una câte una și eu nu mai aveam scăpare! În final, când s-au rupt toate și țipam îngrozită în timp ce cădeam spre mizeria de jos, m-am trezit, plină de sudori de spaimă, că muream înecată acolo! Voi acum dați-mi drumul, că vreau să-i bag ciorapii ășta împuțiți în gură și teneșul! Se străduia să scape, însă mama și tata o țineau strâns și se abțineau să nu râdă, ceva mai ușurați că fata
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
sunt de prisos frunzele rătăcite prin noiembrie ne vom face din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le purtăm acolo unde nu se cunoaște destrămarea. Citește mai mult nu sunt de prisosfrunzele rătăciteprin noiembriene vom face din ele veșmintes-acoperim timpul pierdut tristețile adunateuitarea că pământul are
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
sunt de prisos frunzele rătăcite prin noiembrie ne vom face din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le purtăm acolo unde nu se cunoaște destrămarea. Referință Bibliografică: Simplitate / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SIMPLITATE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372706_a_374035]
-
Să fiți blânde totdeauna și de soți să ascultați ! Căsătoria liniștită, nu vrea zgomot, ci tăcere... Nu căutați motiv de ceartă...s-aveți înțelegere !" Pentru că fiul Augustin la 16 ani orfan de tată Trăia în neascultare, iar ea în lacrimi înecată, Cerut-a sfat la Episcop ; "Ajutor de ai cerut, MESIA nu o Să-l lase să rămână om pierdut !" Și într-o Săptămână Mare, de manihei s-a lepădat Mărturisind public Credința, prin Botez s-a creștinat ! Lăsat-a în "Mărturisiri
SF.MONICA, OCROTITOOAREA SOȚIILOR NECĂJITE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379774_a_381103]
-
din urmă ajunge la Constanța, unde prietenul său Alessandrini, împreună cu Botgros, un necunoscut, îi vorbește insistent de două fete: Adriana și Adina, ca de două cunoștințe vechi. Adriana este supranumita Împărăteasa. Cei doi se referă la Beldiman, la soția lui înecată și la modul în care Emanuel ar fi salvat-o de la înec în cursul nopții pe Împărăteasă. Întorcânduse la hotel, află că este așteptat de o femeie. Nedorind să dea ochii cu aceasta, se întoarce pe plajă unde îl întâlnește
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
credeau că mașinăriile create pentru ușurarea muncilor omului îl vor înlocui pe om și vor da naștere la șomaj. Apare poemul Alastor de P.B. Shelley (alte poeme între 1817-1822). ¶ P.B. Shelley se căsătorește cu Mary Godwin (după ce Harriet Westbrook moare înecata în lacul Serpentine din Hyde Park, ca urmare, probabil, a unui gest sinucigaș). Cuplul își petrece vară la Geneva, în Villa Diodati (aflată pe malul unui lac) împreună cu Byron: organizează un concurs în urma căruia Mary scrie românul Frankenstein, iar Polidori
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Copacul Tainei se nalta în flăcări înfășurătoare. Sînge țîșni afară în șuvoaie repezi, curgînd în groaznice vîltori, Din ale Cerului zăgazuri. Sînt sfărîmate Porțile; jos pe Pămînt Curg negrele puhoaie; sîngele curge jos neîncetat. Zac regi în ale lor palate înecați. Pastori, turmele lor, corturile lor, 75 Se duc la vale în puhoaie negre prăvălindu-se din munți. Cetăți și Sate, Înalte turnuri și Castele se înecară în potopul negru; grămezi peste grămezi Plutesc leșurile Oamenilor și-ale Jivinelor, mînate-ncoace și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara.” Toată lumea a notat cu voluptate frenezia senzorială, s-au inventariat „metaforele sângelui”, ale energiei înecate în vin și în senzații tari, s-a exaltat facultatea versificatorie, s-au făcut trimiterile de rigoare, de la Villon la Rimbaud și de la Esenin la Ioan Alexandru, după cum poezia noului venit a fost iute înseriată la tradiția Heliade-Rădulescu- Arghezi. Totul
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
i-a îngrijit ediția Poezii (I-II, 1979), însoțită de un impresionant aparat critic. În ultimii ani, B. s-a dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
I-II, 1979), însoțită de un impresionant aparat critic. În ultimii ani, B. s-a dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Florența Albu
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
serei gene, Apele devin sure... și-n blânda lor cântare Dispar ca sarcofage insulele în mare. Ce loc! Bătrâne stînce ridic-a lor schelete De piatră, ce de valuri și vîntu-s sfîșiete, {EminescuOpVIII 281} Un templu în ruină de apă înecat Pe jumătate.... stâlpii și murul fărămat Stau în curând să cadă... Și în astă ruină Pin scorburi de părete, în neagra vizuină Trăiește-acest călugăr... Apari, tu, lună-n cer, Și fă din vis viață, din umbre adevăr! (luna apare ) UNDELE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
UL] Aici trebui să fie... aici am să-l aștept În noaptea asta clară pe magul înțelept... Ce loc!... Bătrâne stînce ridic-a lor schelete De piatră, ce de valuri și vânt îs sfîșiete... Un templu în ruină, de apă înecat Pe jumătate... stâlpii și murul sfărâmat Stă în curând să cadă... Să fie-un templu-arab? Prin scorburi de părete văd un călugăr slab Ca umbra... Cine oare să fie? Ce mister! O arfă de aramă cu strunele de fier El
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de absența colegilor și, fără discuție, fără a se citi sau a se fi împărțit raportul, se votează prin surprindere tranzacția privitoare la cheiul Brăila, prin care statul aruncă în Dunăre un milion și mai bine de franci pentru lucrări înecate, făcute în condiții reprobate de inginerii statului și de comisiile de anchetă trimise la fața locului. D. Nicorescu a arătat atunci cu toată claritatea că votul era viciat prin împrejurarea că o mare parte dintre deputați fuseseră opriți, prin lucrări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sincronizare a literaturii noastre cu cea occidentală. SCRIERI: Oameni din Ardeal, București, 1915; ed. (Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei, București, [1934], Jur s-o ucid, București, f.a.; Pearl S. Buck, Casa de lut, I-III, ed. 4, București, [1935], Vânt de la Răsărit, vânt de la Apus, București, [1939], Patriotul, București, [1940], Chip cioplit, I-II, București, [1943], Mândrie, București, [1943
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
vechi, cum s-a întâmplat cu grecul Hristea Șcordocul, închis de Șerban Cantacuzino la Mănăstirea Tismana, (era doar neam cu Bălenii), mai apoi din porunca lui Constantin Brâncoveanu în 1690. Văduva lui, Marica, și-a trăit restul zilelor în sărăcie. înecat în datorii, a murit și Mihai Drosu, omorât - vedeam și mai sus - din porunca lui Șerban Cantacuzino (alte izvoare spun că Voievodul și-a întins ordinul nefast și asupra copiilor Drosului). Și lui Hrizea din Popești - ca să reiau alt „caz
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semidocți, Obrete se retrage din vârtejul evenimentelor („decât să mă las morfolit de porci-vidanjori, mai bine mă fac porcar”), bucurându-se de compania tânărului scriitor pe care încearcă să-l apropie cu mici povești inventate sau adevărate, „mirosind a pământ înecat și a pește putred”. Limbajul acestui porcar, pitoresc, cinic, ironic, pare a fi al unui Gore Pirgu din epoca postcomunistă. Scenele demitizante, precum evenimentele din 1989 așa cum și le amintește Obrete sau vizita unor tineri „golani” veniți să desființeze comunismul
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
copii, de la memorialistică la istorie literară - nimic nu i-a fost străin. Totuși, predominantă în creația sa rămâne poezia. Debutând în 1936 cu placheta Vitralii, continuă să dea la iveală alte producții lirice: Hronic (1939), Cântec de țărână (1939), Cetățile înecate (1941), Carnet de soldat. Poet sensibil, cu înclinație spre lirismul nostalgic, el nu se poate sustrage total influențelor și în multe versuri se pot depista cu ușurință rezonanțe argheziene sau chiar timbrul de romanță din Intimă de Cincinat Pavelescu. Atent
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Pavelescu. Atent la valoarea sonoră a cuvântului și la forța sugestivă a imaginii, R. cizelează cu grijă versul, asociind, nu o dată, vizualul cu auditivul, în tablouri memorabile. Nu se ferește să îmbine (uneori bizar) lirismul cu erudiția istorico-literară. Volumul Cetățile înecate, notabil prin coerența imagistică, e conceput ca proiecție a unui vis-coșmar, cu un univers gata să se descompună, cu cetăți pustii, unde foarte rar figurile legendare ale copilăriei - domnița din basme, îngerii nopții - mai vizitează imaginația. În 1968 poetul revine
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Un alai la pescuit (1972), Cerbul de lumină (1977), Secretul de la Fântâna Roșie (1981), În grădina de lumină (1984). Ca traducător, s-a manifestat sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea, București, 1950; Vizite, București, 1955; O întâmplare cu tâlc, București, 1956; Pe drumuri de țară, București
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
facem, dar dacă n-avem bani ca să aranjăm casele, curtea...” (femeie, 41 de ani); „În agricultură, de doi ani de zile suntem pe nicăieri; nu trece nimic, absolut nici un preț, suntem înecați, țăranul e pe nicăieri (...) Suntem, ca sa zic așa, înecați, băgați sub apă, ce să facem?” (bărbat, 53 de ani). Respondenții consideră că satul lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]