393 matches
-
rostit mulți ani rugă și am fost zelos. Sunt om mare, am de toate dar din rugă ce folos ? - Ooo, de câte ori știi oare te-a scăpat Ea din nevoi? Într-o zi când ploua tare a venit mare șuvoi a-necat totul în cale, doar tu singur n-ai murit într-un chip atât de tainic și atât de fericit? Și din molima cumplită, ai scăpat nevătămat ! Ți-amintești de-al tău prieten care acum e îngropat și cu care într-
RUGĂCIUNEA LUI AGATONIE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368283_a_369612]
-
și sub formă de numărătoare, ca să se aleagă cine avea să se facă la de-a v-ați ascunselea ! Da, parcă era cam așa: Terente și Didina/ se plimbă cu mașina / La orice cotitură,/ mănânc-o prăjitură./ Didina s-a-necat,/ mașina s-a stricat,/ Terente a plecat! Nu?! termină de cântat în falset Patriarhul. -Da, da, da! Ne-a povestit apoi legenda Egretei lui Terente, care pomenea despre o fetișcană din Brăila ce se furișase pe Insulă în căutarea lui
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
o frumusețe ce imi amintea de Maria Magdalena stătea acolo în fața mea, iar eu doar un gest dacă aș fi făcut cădeam amândoi, ea trecea prin aceea perioada când ființă umană ajunge pe marginea abismului și atunci se prinde că înecatul de cineva pentru a fi ajutată însă, dacă o împingi spre abism se prăbușește poate pentru totdeauna. În acele momente m-am gandit la Iisus și la Maria Magdalena și acel gând mi-a adus biruința am trăit un sentiment
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
este sortită eșecului și procedau ca la asediul cetății Potideea descris de Herodot, cînd generalul persan Artabazos, văzînd că refluxul mării deschisese o trecătoare largă, se hotărî să profite, dar marea reveni și cei care nu știau să înoate fură înecați ... , așa că ele începeau să se tînguie, măi, Grigorie, cade cada cu rufe pe mine, sari, bărbate, aoleo, Cezare, nu mă mai descurc cu copiii ăștia, sai repede, că își prinse piciorul în roată, mă, ăsta, că te omor acuma! și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Îl îndemnă femeia cu voce scăzută. - Da' ăia marii, nu trebuia să să scoale deja, Lină? - Da' să-i ia mama lu' Aghiuță! blestemă Lina, tot cu voce scăzută. A luat ieri ajutoru' de la Premărie, si-a băut amândoi ca-necații, toată noaptea ... Și a stat pă netu' ăla ... Ba, unde mai pui, că s-a luat și la bătaie, pă la vreo două noaptea ... de m-am băgat io între ei, să-i desparț ... Bătrâna vorbește cu patos, vizibil afectată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cenotaful Speranței, liliacul și floarea de colț, măreția Poeziei, Apocalipsa! În setea de divin, de absolut, un singur topos concret se particularizează ‒ acela al nașterii Poetului: „salut cumpăna fântânii din comuna Balaci, Deliorman (de ea mă agăț mereu cu disperarea înecatului)...” Printr-o tehnică specială, pe care o stăpânește cu har și meșteșug, juxtapunerea, ca procedeu literar, Theodor Răpan construiește în jurul fiecărui element al universului liric paranteze spre labirintul limbajului poetic în comunicarea cu Nemărginirea. Fascinante prin complexitate, adevăr și frumusețe
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și își mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru Rareș în Ardeal urmărea extinderea posesiunilor acestuia și nu sprijinul pe care credea că
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
datorii. După ultimul text publicat aici, s-a produs multă încrâncenare. S-au auzit vibrații de spadă în teacă, clinchet de cădelnițe, scârțâit de seceri pe ciocane, șuierat de zvastici cu muchii tăioase-n văzduh, demonii mei interiori încă tușesc înecați de fum de tămâie. Cer armistițiu! Citiți, vă rog, cu detașare, istoria pastorală a omenirii. Nu am creat-o eu. O știu de la un moș din munți, cioban. E mult de astă-vară și e posibil, povestind, să mai încurc unele
Teoria ciobănească a conspirației () [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
-mi umpli nopțile cu gânduri line, Că-mi dai curaj să pot merge-nainte. Aș vrea să-mi dai privirea să ți-o scald În lacrima iubirii ce se prelinge ne-ncetat Pe-obrazul cald și-nfrigurat Ce parcă de durere e-necat. Aș vrea în nopți cu lună plină Să vii alăturea să-mi fii Să nu mai pleci... să mi te-alături... Să nu-mi mai lași calea pustie Și drumul făr-de-ntoarcere-n priviri. Referință Bibliografică: Aș vrea...! / Nelia Viuleț : Confluențe Literare
AŞ VREA...! de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343737_a_345066]
-
sferă, nisipul măsurat, Țesând vălul uitării care mereu va stinge, Tot ce pe scena lumii vremelnic s-a-ntrupat. Oricât încearcă omul, în viață, a atinge Nivele pân’ la care nimeni nu s-a-nălțat, Sfârși-va de al vremii ocean de-a fi-necat; Tot ceea ce crezuse că secolii va-nvinge, Sub vălul de uitare al timpului, se stinge. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: RONDEL DE PAȘTE / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
RONDEL DE PAŞTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378378_a_379707]
-
doine de văduvie, de înec, de dor, de dragoste... „Pe la toate casele/ Bat bărbații coasele,/ Da la mine n-are cine/ C-al meu din război nu vine...!”/ Iată o doină de înec, impresionantă: „În lacu’ din Răcătău/ S-o-necat voinic flăcău,/ Duminică pi-nserat,/ Oameni mulți s-o adunat,/ Se-ntrebau cum s-o-necat/ Un flăcău voinic din sat...?!”/ Pământule di-mi ești frati/ Dă-ț țărâna la o parti/ Să-mi văd băiatu’ ci faci,/ Poate, poate s-
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Da la mine n-are cine/ C-al meu din război nu vine...!”/ Iată o doină de înec, impresionantă: „În lacu’ din Răcătău/ S-o-necat voinic flăcău,/ Duminică pi-nserat,/ Oameni mulți s-o adunat,/ Se-ntrebau cum s-o-necat/ Un flăcău voinic din sat...?!”/ Pământule di-mi ești frati/ Dă-ț țărâna la o parti/ Să-mi văd băiatu’ ci faci,/ Poate, poate s-o întoarci!/ Doamni ci rău am făcut/ Di-așa păcat m-o bătut?!”/ Frumoasă, agreabilă
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
asculți admirativ, Cum fac broscuțele oac-oac și stuful stă contemplativ, În mâlul straniu și lucios ca pielea ta de liliac. Te-aștept în raiul specios, Să facem dragoste-n caimac. Și-n lapte crud de turturea în care s-a-necat un mânz. Și apropo, iubita mea : -Ce faci duminică la prânz? Referință Bibliografică: CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate
CE FACI DUMINICĂ LA PRÂNZ? de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375387_a_376716]
-
doar unul s-a întors să-I mulțumească. Cu mulți ani în urmă un vapor se scufundă pe lacul Michigan, la Evanston, Illinois. O echipă de studenți de la Northwestern University au sărit în ajutorul celor în pericol de a pieri înecați. Unul dintre ei, pe nume Edward Spencer, a reușit să salveze 17 pasageri ai vaporului. În final, când el însuși a fost dus, epuizat de efort, în dormitorul sau, tânărul se tot întreba, ” Am facut oare tot ce se putea
DE LA RECUNOSTINTA LA MULTUMIRE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344904_a_346233]
-
voi jocurile, poezia, focurile, un avion a căzut în șezut, pasagerii, pionierii, inimile, creierii, tara-ta-ta, goarnele au sunat, tara-ta-ta într-un glas au cântat, mulțumim din inimă porticului, mulțumim din inimă tăticului, dar tăcucul s-a-necat cu un os de pește plat. Voci de oameni debitează, piaza rea rămâne piază, spânzurați în piață joacă tontoroiul meargă-treacă, trădători sunt peste tot, și atipici și în lot, nu zdrobirăți voi trecutul, dar își duse iapa mutul, ce păcat
BÂLCIUL DEŞERTĂCIUNILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347436_a_348765]
-
că nu a fost nimeni pe-afară ca să-l vadă; mai ales că vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Mama ne fierbea bureți pe care îi mâncam cu oțet erau o bunătate ce mai exista ceva mai bun.Uite așa trecea o vacanța ,iar eu abia așteptam să încep școala care era pentru mine un colac de salvare dat înecatului .Dar ca să începi școala aveai nevoie de caiete ,creioane,stilou coli de învelit cărțile adică bani.Banii veneau cu greu la C.A.P te plătea după o vară de mucă cu produse.Așa că din munca noastră veneau câțiva bani
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
Miroane, pe dracul!? - râse doctorul. Oricum, pacienta a decedat. - Deci să consemnez în procesul verbal: moarte prin deces! - se făli Miron Popescu spre amuzamentul celor de față. - Să-l anunțăm pe preot... - Ești cam certat cu biserica, doctore! Spânzurații și înecații nu se îngroapă cu popă, fiindcă sunt ai necuratului. - Mă rog, eu mi-am făcut meseria și semnez certificatul de deces. - Și totuși, nu încercați procedura de resuscitare? - interveni polițaiul. - Ce resu..., aia să-i mai facă, că-i rece
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului MENȚIUNE la Concursul Internațional de proză scurtă ”România-catedrala din Carpați” Deși era duminică, Nelu se trezi la aceeași oră matinală la care
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
dr. Ion Predescu, Marin Bulugea, Petre Petria, Felix Sima, Petre Nicolae, Al. Florin Țene- președintele Ligii Scriitorilor Români, prof. univ. dr. Nicolae Dinescu, Costea Marinoiu, etc Este membru al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea. Referință Bibliografică: Mare pedeapsă pentru un înecat!!! de Ion Părăianu / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
Autorului Pe ultimul drum Merg pe ultimul drum. Nu sunt învins. Nu mi-e frică de moarte, amice, Chiar dacă s-au surpat nimfele, Stau pe alaiuri de guri de paradis. Merg pe ultimul drum. Nu sunt învins. Unicornul s-a-necat în mări de amar, Eu nu cred că cineva trebuie să mă scape, Nu sunt Isusul ce se mișcă pe ape. Ultima verba. Zeul din mine se sfâșie, Privesc la rotitoarele astre, Trec ca soldații cuvintele, râzând și plângând, Se
PE ULTIMUL DRUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375951_a_377280]
-
visează să fie coșuri de Titanic sau măcar tren somptuos în Orient chestie care nu se întâmplă oricât ai aștepta în gară Vezi? asta înseamnă adevărata frică.. FRICA NO 2 mi-e frică de mare de oamenii care o bântuie înecații masculii care caută sex fetele cu bikini provocativ e un clocot care nu prevestește calmul furtuna din noi se amplifică corabile se scufundă la mal din sandale curge nisip și scoici deluviene sunt mereu singur la mare chiar dacă am pus
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
mioarele careva cu mașina.E circulație mare până la Govora. -Grijesc! Și pe la noi se circulă bogăt... -Când ajungi întrebi de Maria lui Mecherel. Stă lângă școală. Îi spui de Ion al lui Ionescu, ciobanul. -A fost măritată? -Da! E femeia înecatului de la baraj. Își căuta și ea jumătatea.Ăi din sat ziceau că e rea de muscă ... Dar nu e adevărat. Ști cum e ... gura satului-i slobodă. -Am s-o caut ... Amu zic și eu ca omul. Voi încerca. Încercarea
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘTIU... ȘI NU ȘTIU... Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Știu să înot... Și totuși, câteodată o mare de pericol mi-e uscatul și port aceeași haină cu-necatul ce și-a uitat voința descheiată. Știu să și cânt dar cântecu-mi lipsește adesea de pe harta ascultării. Prea inhibat de umbrele mustrării ieșirea-n lume parcă nu-i priește. Știu să desfac verigi de chibzuință dar mă-ncifrez și în necugetări
ŞTIU... ŞI NU ŞTIU... de AURA POPA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371640_a_372969]