401 matches
-
la apă. Merseră toți trei la pupa, cît mai departe sub vînt, unde, sub presiunea rafalelor lui piezișe, puntea aproape că atingea apa înspumată și vijelioasă. Omul de pe insula Man apucă mosorul și, ținîndu-l de capetele fusului în jurul căruia era înfășurată saula și sub care atîrna lochul, rămase așa pînă ce veni Ahab. Acesta se opri în fața lui și începu să desfășoare încet vreo treizeci-patruzeci de spire, înainte de a arunca lochul, cînd deodată omul de pe insula Man, care se uitase țintă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de arahide) și, În cele din urmă, la haine. Purta o rochie tinerească, scurtă, verde și cu franjuri de-a lungul tivului. Pantofii erau din satin verde asortat, cu paiete În vârf și barete delicate la glezne. Pe umeri avea Înfășurată un boa din pene negre, iar pe cap o pălărie În formă de clopot, cu pandantive de onix atârnându-i deasupra sprâncenelor pensate. Îl mai lăsă câteva secunde pe Lefty să se bucure din plin de imaginea ei spilcuită, americană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
orașului cu mâinile legate de un drug de lemn. Omul acesta era la fel de urât și de murdar ca și făptașul acela. Coastele îi erau ieșite în afară, pântecul supt de parcă nu mai mâncase nimic de multă vreme, în jurul mijlocului avea înfășurată doar o bucată de pânză și se sprijinea pe cal cu niște picioare ca două fuse. Samuraiul avea sentimentul că imaginea din perete semăna cu răufăcătorul acela. „Dacă eu m-aș închina unui asemenea om... ce-ar crede lumea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
răniți au ajuns jos abia după patru zile, și alții n-au mai ajuns deloc, dar noi am tot urcat ș-apoi am Început să coborâm, până am ajuns jos - mereu ajungeam jos. Și iat-o și pe Gaby Delys, Înfășurată, ciudat, În pene: acum un an Îmi spuneai păpușă tralalalala ziceai că-s o cunoștință mai degrabă plăcută tralalala, cu penele pe ea și apoi fără pene și numele meu este Harry Pilcer, obișnuiam să coborâm din taxi când dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și moliciune: părul, fața, hainele și mai ales mișcările și gesturile. Când se dădea cu cremă Împotriva țânțarilor arăta ca o zeiță. Câtă grație, cât rafinament. Purta un fel de sarafan negru și o eșarfă mare și colorată, cu Încrețituri, Înfășurată și legată În așa fel Încât părea Îmbrăcată Într-un sarong, un șal origami, un sari, toate aceste iluzii vestimentare abia așteptând să fie Îndepărtate de o briză, o șoaptă de amor târziu În noapte. Firește, se temea ca nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și bătrâni, puțini erau Îmbrăcați În costumele tradiționale pe care le vedeai la spectacolele de dans și muzică. Să fi fost acesta un trib autentic și nu unul Îmbrăcat ca să pară tradițional? Pânzele pe care bărbații și femeile le purtau Înfășurate În jurul capetelor aveau În mod clar un scop funcțional și nu unul decorativ. Păreau niște prosoape murdare turcești Înfășurate fără a ține cont de cum arată. Iar femeile și fetele În sarong purtau materiale În carouri de culori stridente și modele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Începe cu „a“, spuse Heidi. Bibi Îl pomenea În notițele care sunt la hotel. Probabil ei sunt, tribul Armaladon. Wendy adăugă: —Îți dai seama că sunt un trib după culorile roșu și negru pe care le poartă bătrânii - și chestiile Înfășurate În jurul capului, turbanele din material flaușat. Ăsta e un semn clar. Se făcuse deja ora trei, remarcară prietenii mei. Dwight Înjură: —Naiba să te ia, Walter, oriunde ai fi, noi coborâm și sper să ai o explicație foarte bună pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
după ce slăbise șaua, să dea jos pătura de pe cal și să și-o pună pe umeri, apoi se lăsă să cadă în iarba încă umedă. Sfârșit, alunecă într-un somn adânc. 17 Lumina zilei îl găsi pe Balamber închircit și înfășurat în pătură ca un copil. Trezirea, salutată de cântecul melodios al unei privighetori, nu fu, însă, deloc plăcută fiindcă aproape imediat mâna rănită începu iarăși să-l doară, retrezindu-i amintirea neplăcută a tot ceea ce i se întâmplase cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu părea să-și cunoască vârsta sau la ce punct din viață se află. Se vedea după mers. Pe străzi era tensionat, iute, eratic de ușor și nesăbuit, cu părul său de vârstnic zburlit pe ceafă. Trecând strada, ridica umbrela Înfășurată și arăta cu ea mașinilor, autobuzelor, camioanelor În viteză și taxiurilor ce se Îndreptau amenințător spre el direcția În care intenționa să meargă. Putea fi călcat, dar nu se putea dezbăra de stilul său de a merge, hotărât, orbește. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o expresie pe chip care Îl făcu pe Sammler să se Întoarcă imediat. Se Îmbrăcase Într-un sari sau ceva care semăna cu un sari, găsise o bucată de material indian Într-un sertar. Nu se putea să fie corect Înfășurat. Îi acoperea și capul. Mai ales pe piept trebuie să fi făcut o greșeală. (Sammler, adânc preocupat În această seară de sensibilitatea acelei zone; dacă exista pericolul să fie expus sau rănit, Îl simțea În propriile organe). Nu era sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a avut dreptate madam Charbonier (toașa C.)? Zile în șir m-am simțit ciumată. Ai mei și au petrecut o noapte cu pieptenele de os în capul meu, strivind gângănii. Îmi arsesem pielea capului cu litri întregi de petrol. Umblam înfășurată, cât mai pe lângă ziduri, n-am mai făcut vizite. Îmi ardea creștetul și îmi ardeau obrajii. Puteam să mă duc să depun ouăle de păduchi pe biroul otrăvii ăleia? Ia și matale un suvenir de la Rampa Cățelu. Cine știe, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în același timp se întărâta, hotărând pieirea tuturor, ca într-un sfârșit de lume. Ana suspină. —Doresc să ne ducem, Culi. —Pregătiți-vă! răspunse paznicul cu îndârjire și se uită amețit în juru-i. Așa este. Într-o albie, după cuptor, înfășurat strâns în scutece, se află un prunc de treisprezece zile, pe care îl tot caută nana Floarea și-i dă lapte dintr-o sugărice. De câte ori acel prunc e purtat mai la vedere, bolnava pare a-l opri în loc cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
biscuit? Trecem în bucătărie, o bucătărie în toată regula, cu aragaz albastru Aga, masă rustică de lemn și flori uscate atârnate pe pereți. Biscuiți de prima clasă. Belgieni. Înveliți complet în ciocolată (nu doar pe o parte), unii din ei înfășurați chiar în staniol. Eu: Aceștia sunt biscuiți de cea mai bună calitate. Ea: Sigur, trebuie să îți permiți puțin răsfăț în viață, nu crezi? Cum te cheamă, drăguță? Eu: Helen. Ea: Helen și mai cum? Eu: Helen... eh. Fusesem cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fără mare zel, în care Akbar spusese: „Alteță!“? Escorta ei nu se deosebea prin nimic de cea a oricărei orășence: o singură slujnică, o țărăncuță cu gesturi greoaie care părea că se hlizește mereu și care ducea un obiect plat, înfășurat neglijent într-un postav vechi și uzat. Privirea mea s-a arătat desigur prea insistentă, căci circaziana și-a întors fățiș chipul, la care Akbar, băgând de seamă, veni să-mi destăinuie pe un ton voit ceremonios: — Aceasta este Alteța Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un cuvânt scurt cu apropiații săi. Nu purta barbă, ci doar o mustață răsfirată de care trăgea întruna; tenul lui mi s-a părut pământiu, ochii prea mari pentru restul feței și ușor oblici. Pe turban, care era mic și înfășurat strâns, se afla un rubin încrustat într-o floare din aur. La urechea dreaptă atârna o perlă în formă de pară. Odată recitat poemul, m-am aplecat deasupra mâinii auguste, pe care am sărutat-o. Selim purta pe deget un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din centru, de lângă Catedrală. Îmi plăcea, la frizerie, să răsfoiesc colecții de ziare și reviste pe care domnul Albrechtino le ținea pentru clienți într-un fel de mape maronii, cu o vergea la mijloc, pe care gazetele păreau că stăteau înfășurate. Mergeam, de obicei, cu Ghidale împreună la frizerie și, cât timp unul dintre noi era la tuns, celălalt răsfoia ziarele din colecția domnului Albrechtino. Erau ziare nemțești, cu multe fotografii care ne furau ochii, nu înțelegeam ce scrie acolo, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că nu-l interesau nicidecum averea lui, șansele lui de viitor și compania sa, că nu o voia decît pe fiica lui Penélope și că se gîndea s-o ia cît putea el de departe de lumea aceea găunoasă și Înfășurată ca Într-un lințoliu, În care o ținea prizonieră. Lumina zilei Îi risipea curajul. Din cînd În cînd, Julián i se destăinuia Jacintei, care Începea să-l iubească pe băiat mai mult decît și-ar fi dorit. Adesea, Jacinta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu precauție În jur. Pe stradă nu se vedea nici țipenie de om, doar păianjenii care Își Întindeau pânzele de la un stâlp la altul, de o clădire la alta, și mașinile parcate de o parte și de alta a trotuarului, Înfășurate fiecare Într-o pânză subțire de mătase. Unele artropode erau de mărimea unor coropișnițe, altele de mărimea unor pisici de rasă. Unele cărau pe spate cruci, altele târau În urma lor lucruri din cele mai neașteptate. Răsucind cheia În broască, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pescari care reveneau pe gheață fiindcă bărcile fuseseră prinse de Îngheț pe malul celălalt. Acest grup a ucis străjile noastre de la Dunăre și le-a luat locul, semnalizând că trecerea poate Începe. Fluviul a fost trecut repede, cu copitele cailor Înfășurate În cârpe, ca să nu se audă pe gheață. Apoi nu s-a mai Întâmplat nimic. În pivnițele vornicului Isaia s-a găsit un tunel de prelungire, care putea adăposti peste o mie de oameni. Alții au rămas probabil În păduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tindea către perfecțiune balistică. Când Îl Întâlneai, avea buzunarele și buzunărașele pline de copci la diferite prețuri, după calitatea materialului. Îi numărai bănuții și căpătai marfa pe care o chiverniseai cât se putea de bine. Pe bucățele de lemn avea Înfășurate zgârciuri de felurite grosimi, din care vindea măsurând lungimea cu palma. Cel mai gros zgârci costa de cinci ori cât unul subțirel, pentru mucea de grădiniță. Industria fraților Titel și Onel avea să cunoască avânturi nestăvilite atunci când copilărimea a descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să le ducem în pădure, unde mai apucau câte o frun ză din vlăstarii copacilor, câte un fir de iarbă rămas încă verd e la umbra lor. Iar noi, copii jucam mingea. Ei, mingea! Un boț de păr de vacă înfășurat și bine legat în niște cârpe. și când m‐ am trezit eu din joacă, vacile mele nu mai erau... Le‐ am căutat o bună bucată din pădure, se însera și nu le‐ am mai găsit. Mă gândeam cu t amă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care se întâlneau acum o dată pe an ca să rememoreze, cu ochii aburiți de lacrimi, clipele în care-și băuseră propria urină, își măcelăriseră rudele ca să aibă ce mânca și fuseseră bătuți măr de un individ cu un prosop de bucătărie înfășurat în jurul capului. — Deci! a exclamat Chris. Deci, am fost eu de acord. Am așteptat ca el să-mi spună ceva legat de păr, iar când am văzut că nu zice nimic am început să mă perpelesc îngrijorată. Era groaznic, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Iar eu nu aveam destui bani de taxi. Chris și-a scos prezervativul, l-a aruncat în coșul de hârtii - câh - apoi a stins lumina și mi-a întors spatele. Nici nu mă așteptasem la altceva. Eu și Luke adormeam înfășurați unul în jurul celuilalt, mi-am amintit cu tristețe. Ticălosul! Stând așa, în întuneric, mi s-a făcut, dintr-odată, foame. Ar fi trebuit să-mi mănânc fasolea prăjită. Acum era prea târziu. Am dormit groaznic. Un somn chinuit și superficial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în stare să înghită. Are în nas un tub pentru hrănire. În această dimineață deschide ochii. Ceea ce-l înconjoară e straniu, iar chipurile pe care le întâlnește sunt ostile. Închide ochii din nou și zace în tăcere. Are trupul strâns înfășurat într-o pătură din bumbac. Vântul din nord șuieră noaptea prin curte. Doi copaci bătrâni, înalți dar desfrunziți, din careul mărginit de clădiri, stau ca doi nebuni care se ceartă. Ce e în mintea lui Liu? Soția lui a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
el, anihilând pe loc după-amiaza când mama i le-a periat, lustruit, cusut, curățat, strecurându-i În același timp necontenite bombăneli și sfaturi. Și, tot stând mai departe cu spatele la ei, Îl puteam vedea cum scoate un pumn Întreg de pastille, Înfășurate atent de mama În hârtiuțe și amestecate neglijent de el cu firimituri uscate de pâine, bilete de tramvai, clame de birou ș.a.m.d. Și, În timp ce le despacheta și le Înghițea cu nonșalanță, cu noduri, arunca o privire neliniștită spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]