7,739 matches
-
ridică din negură firea, ce ființei suflare și cuget a dat, El nu se întoarce să-și renege vestirea - cuvântu-I rodește și rodu-I bogat. Ferice, El zice, de-n cale-ți amarul cu lacrimi și ochii, și fața-ți înfruntă - căci eu m-am legat ca s-o șterg și paharul cu drojdii să-l sorb. Nu te teme, ci cântă! Ferice, povara pe umeri ce-o duci e-a mea, deci mi-o lasă, pășește în tihnă. Cu munci
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
parte, cu toate smintelile acestei adunări, că mulți au ispita de a se osebi văzând păcatele preoților și ale ierarhilor, cad în ispita de a se osebi și de a face biserică aparte. Și avem din astea. Dar cei care înfruntă și rabdă cu smerenie și cu rugăciune și cu dragoste, tot ceea ce noi facem și cei din jurul nostru, această nevoința pe care mulți sfinți poate și-ar fi dorit-o și de aceea socotesc că trăim un timp care nu
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
putut cunoaște personal pe prolifica artistă. Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
personal pe prolifica artistă. Deși, de când am intrat în adolescență, cochetez și eu serios cu artele plastice, ... XVIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - TROIENE DE SPERANȚĂ (POEME), de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. ÎNFRUNTĂ-MĂ... Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate, Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat, Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcat Din care curg rubine în fulgere-mbrăcate. Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un pat Unde să plâng
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
-mă în lacrimi când stelele se-aprind, Zidește-mă în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
lacrimi când stelele se-aprind, Zidește-mă în tine, la pieptul tău mă frânge Sau leagă-mă-n fuioru-ți de plete vălurind Și-atuncea chipul nostru pe cer se va răsfrânge. PRIVIREA TA DE ÎNGER... Citește mai mult ÎNFRUNTĂ-MĂ...Înfruntă-mă cu trupul robit de puritate,Pietros, fragil și aprig, râvnit de-al meu păcat,Căci sunt o spiță-a roții din carul încărcatDin care curg rubine în fulgere-mbrăcate.Provoacă-mă cu-n zâmbet, aruncă-mă-ntr-un patUnde să plâng cu tine
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
femeia ce îl completează din toate punctele de vedere și cu care formează un întreg. Au fost colegi de liceu un an, la Cluj Napoca, suficient însă ca să își dea seama că sunt făcuți unul pentru celălalt și că alături pot înfrunta toate provocările vieții. Împreună au adus pe lume trei fetițe și consideră că Denver rămâne locul ideal în care micuțele lor pot găsi un mediu sănătos să crească, mai ales că pentru copii, exemplul oamenilor mari cântărește cel mai mult
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_doru_ilioi_practica_o_profesiune_de_credinta_n_denver_colorado.html [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale fete, umezită și înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se mișca într-un dans
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391960704.html [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
lucru. 51.000 e un număr impresionant, dar mai impresionant decât acest număr sunt reacțiile care vin spre noi acum, după ce festivalul s-a terminat și emoțiile s-au așezat. Am învățat multe la ediția asta: am învățat că oamenii înfruntă ploaia și dansează sub stropii de ploaie dacă le oferi ceva cu adevărat valoros, am aflat că sunt tot mai mulți doritori de altfel de muzică, am aflat că oamenii bat sute sau mii de kilometri pentru a experimenta, pentru
Jazz in the Park: „De ce acești muzicieni încă nu apar în playlisturile radiourilor, dar 50.000 de oameni vin să-i asculte live?” by https://republica.ro/jazz-in-the-park-zde-ce-acesti-muzicieni-inca-nu-apar-in-playlisturile-radiourilor-dar-50-000-de-oameni [Corola-blog/BlogPost/338513_a_339842]
-
Ne-ai vândut averea țării clanurilor din Apus Joci mereu o carte dublă: când diavol, când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
forța maselor nu este inclusă în ecuație, cunoscând faptul că nu masele fac istoria ci liderii ei. Și totuși, asemenea împrejurări nu le întunecă visiunea lor funciar încrezătoare în forțele revoluției, nu-i împiedică să reziste eroic la luptă, să înfrunte bărbătește moartea, să se comporte ca niște “romantici exaltați “. Iar romantismul, fie el și exaltat, este o manifestare a spiritului revoluționar. În condițiile de astăzi manifestările revoluționare care distrug ordinea socială aducând moartea semenilor intră în categoria terorismului. În afară de cele
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
societate se desparte malaraux de Nietzsche care avea doar conștiința tragismului destinului uman.La Malraux intervine speranța( L`Espoir va fi titlul symbolic al romanului dedicate tragediei războiului civil din Spania), nu numai speranța, încrederea în forța omului de a înfrunta destinul, și această încredere tonică nu-l va mai părăsi niciodată, în toate operele pe care le va scrie ulterior. “Omul e cea ce făptuiește “ spune Vincent Berger, în La lutte avec l`ange, nu ceea ce ascunde, nu o nenorocită
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
de vorbă cu un bărbat lumea ar fi zis că sunt curvă. Cu timpul chiar și băiatul meu ar fi ajuns să creadă așa ceva despre mine. Ce era să fac?! M-am recăsătorit. Băiatul nu îl acceptă. Chiar dacă nu mă înfruntă, simt cum mă dușmănește pentru ceea ce am făcut. Asta pe de o parte. Pe de altă parte bărbatul meu, de acum, ori de câte ori copilul face câte o prostie îmi reproșează că este băiatul meu. Mereu sunt la mijloc! Acum ce să
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
care nu-l putuse umple cu nimic. Lacrimile îi inundară ochii, își revedea întreaga acea viață, totul, inclusiv despărțirea care le-a fost dat să fie, ruptura firului lor de teama lui în fața iubirii, de oscilația și neîncrederea lui. [Omul înfruntă moartea după o durată foarte mică a vieții sale, iar viața lui pare să nu fi valorat prea mult. Chiar nimic! Slăbirea vederii ne face să credem că soarele, luna și stelele sunt mai palide. Timpul zboară, experiențele triste urmează
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
pe vise. Îmbată-te c-un strop de primăvară, Purtând printre miresme prinse în păr Dulcea povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini din care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri de stele. Ce fantastă
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1407908721.html [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
și două maini.Atat:) Apoi într-o zi ,cineva m-a făcut să mă simt întreaga și m-a ajutat încetul cu încetul să devin copac.Astazi ne sprijinim unul altuia crengile și ne hranim unul cu seva celuilalt.Si înfruntăm împreună furtunile și ne rugăm că zăpadă grea să nu ne frângă ramurile. P/S Știu sigur că noi femeile avem tainica dorința de a ne lasă prinse în palmă bărbatului sub pasul căruia ne-am fi strivit cu plăcere
PE COPACI II DOARE FRUNZA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_pe_copaci_ii_doare_frunza_ovidiu_pertea_.html [Corola-blog/BlogPost/357275_a_358604]
-
trec Nistrul și ocupă pentru scurt timp Tiraspolul și Razdelnaia. La Conferința de pace de la Paris, România nu a reclamat Transnistria și rămân de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fraților transnistrieni nu s-a înfăptuit atunci, fiind siliți să înfrunte încă o epocă de suferințe, după spusele lui Dominte Timonu (născut în Măhala lângă Dubăsari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din România) perioada a fost „mai grea și mai cumplită”(54). Într-o cuvântare ținută la
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
autorului Intrând la liceu, m-am trezit aruncat în oceanul de oameni. Am realizat rapid că nu aveam colac de salvare, că nu voi supraviețui dacă nu învăț, pe lângă înot, să cunosc curenții, să escaladez valurile, să evit ori să înfrunt rechinii. Așa am început să citesc literatură cu disperarea naufragiatului. Încetul cu încetul, am descoperit Omul. Frânturi de ființă, cioburi dintr-o statuie spartă. Statuie sculptată în piatră de zeu. La filosofie am ajuns prin Sartre, Camus, Borges și, mai
Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
-
unde aș veni cândva. Și nu îmi e totuna, de aș însenina Și alte galaxii, ce sufletu-mi nu-l au, Și nici un nume să nu-l am, aș vrea, Doar trupul să îmi fie stins, atâta vreau... Am să înfrunt cu duh nescuturat Ploi din zăpezi și vânturi din furtuni, Voi bate iar la geam, de unde eu... Așa într-o noapte singur-am plecat... CEASUL DIN AMIAZĂ Ceasul veșniciei din amiază S-a reîntors numai spre tine, Iară tu, spre
POEME DE LILIA MANOLE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1433001202.html [Corola-blog/BlogPost/373195_a_374524]
-
tine însuți cât și cu cei din jur. Parcă ai iubi toată lumea iertând oricui ar fi greșit față de tine. Nu poți simți aceste entități într-o sală limitată de cabine de vot unde „fierbe” răutatea din privirile oficialilor care se înfruntă cu ură fățișe. Ar trebui ca în biserică să găsești un loc de reculegere. Există asemenea biserici. Sunt chiar destul de frecvente. Dar în multe din ele te simți stânjenit, urmărit, amenințat. Sfinții din icoane parcă te arată cu degetul, parcă
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
am greșit eu salonul? se alarmă el ipocrit. Îl privi gânditoare și se decise să-l umple de respect. Dacă o consideră cretină, atunci va face pe cretina. Deși nu avea nici un chef, începu să își ascută unghiile și să înfrunte și ziua asta, care nu promitea prea mult. - Nu ați greșit, mă numesc Rosana și vă rog să nu luați în seamă proasta mea dispoziție! Detest să mă trezesc cu necunoscuți în cameră! - Înțeleg perfect și sunt dezolat că ți-
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483018319.html [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
SĂRBĂTOARE Azi e zi de sărbătoare, Ziua Sfântului Mihai, Voi primi în dar vreo floare? Măcar una de la scai! Am pregătit pentru voi, Friptură cu usturoi, Țuică este, e și vin, Pentru voi ca să închin. Vom fi cu paharul plin, Înfruntând asprul destin! Masa plină cu bucate, Altfel nici că se poate! Ne bucurăm de sărbătoare, Arhanghelii sunt o zi mare, De aia o sărbătorim, La mulți ani să mai trăim... Referință Bibliografică: AZI E ZI DE SĂRBĂTOARE / Mihai Leonte : Confluențe
AZI E ZI DE SĂRBĂTOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Azi_e_zi_de_sarbatoare_mihai_leonte_1340556359.html [Corola-blog/BlogPost/357649_a_358978]
-
gândit de autorul acestei piese ca schematism și osatură a unei filozofii pascaliene ce așeza omul în centrul universului și supus atenției generale: „Am fugit cu el (cu dansul din gleznă n.n.) și l-am dăruit oamenilor să aibă cum înfrunta, în permanență, moartea” - spune Fata care întrupează metaforic viața Bărbatului. Asta pentru că, sugerează autorul, între Geneză și Apocalipsă, Dumnezeu a pus Omul care cugetă (trestia gânditoare de mai târziu a lui Pascal - cum spuneam). Piesa „Dansând pe cioburi” pornește de la
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
identificarea unor persoane cu istorii de viață palpitante. Destăinuirile lui nea Mitică Sinu mi-au stârnit curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri despre viața și activitatea contemporanilor săi, a celor care asemeni lui au avut tăria să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Așa am reușit să intru în contact cu profesorul Tiberiu Cunia, aromân de origine, refugiat din România în toamna anului 1948. În prezent, la venerabila vârstă de 85 de ani domnul Cunia viețuiește în statul New York
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
am ajuns aici? Ce voi face? Dacă nu mă temusem de spaimele vieții de lagăr, îți dai seama că acum, cu atât mai puțin, astfel de întrebări m-ar fi speriat. Iar acum, cu mentalitatea mea fatalistă, mă pregăteam să înfrunt o realitate pe care n-o puteam controla, deși știam că multe, multe lucruri pot depinde de mine! Vremea probei venise!” Drumul spre vest: Trieste - Cinecitta - Grugliasco (Torino) Se știa în cercurile intelectualității românești din diaspora că Franța este idealul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]