345 matches
-
fost numit a și anunțat că o să reactualizeze toate dosarele." " Da, zic, și ce e sistemul ăsta să mă anunțe astfel, ca și când n-ași fi într-o universitate, ci într-o instituție de delincvenți minori... Și chiar și acolo..." Și, înfuriată, rupsei afișul și îl călcai în picioare. Da, zise și colega mea, l-a pus aici să-l citească toți, ca și când te cheamă la el la interogatoriu... Vrea să bage groaza în noi..." Mă dusei... Mă întîmpină un individ galben
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
democrație și drepturile omului". Iar "întregul" merge și el prost. Accentuarea inflexibilității noilor "nababi" (de la miniștri și înalți funcționari publici la șefii de partide, "mogulii" și vedetele presei și mulți alții) amplifică nemulțumirile defavorizaților, îi face mai resemnați sau mai înfuriați. Forma imediată de reacție este creșterea absenteismului la alegeri, dezinteres pentru problemele vieții comunităților, ale familiilor, copiilor, bătrânilor. Concis, se numește "lehamite". Sociologii adaugă: coeziune socială redusă, atomizare, rânduri îngroșate de protestatari ca homosexualii, alte modalități de exprimare a nemulțumirilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ușurință de promisiunile făcute de fasciști, care promovau idei de solidaritate socială, înrolându-se activ în rândul acestora 5. Într-un alt articol, tonul este mult mai dur, membrii mișcării fasciste fiind considerați a fi parte a maselor micii burghezii înfuriate, bande declasate, proletari sărăciți și demoralizați, în fine toate acele categorii socialepe care capitalismul financiar îi împinge la disperare 6. Palmiro Togliatti, membru de prim rang al elitei comuniste italiene, participând în anul 1926 la cel de al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
experimentate de o vacă, persoanele deprimate sunt atacate violent, casa unor tineri însuratei este înconjurată de persoane dornice să împărtășească plăcerile sexuale, etc. În cele din urmă, dorința sihastrului de a-i ajuta pe ceilalti se întoarce împotriva lui, mulțimea înfuriata bătându-l și torturându-l până când robotul - abia scăpat cu viață - decide să renunțe la scopul său altruist. În Ferconex, Trurl se hotărăște să creeze o rasă de roboți fericiți. Prima încercare duce la apariția unor roboți incapabili să fie
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
mai văzut și alte femei! A spus având privirea pierdută într-o tainică reverie, iar eu am rămas interzis. S-a apropiat de mine, plutea... buzele-i strălucitoare îmi răvășeau ființa în adâncuri. Sângele înfierbântat plana cu tunete de duhuri înfuriate. Avea sânii ca două mere micuțe, rotunde, deosebite în sublimitatea lor, de o frumusețe sculpturală inclusă în tot trupul, tresăltând uniform și sigure pe ele. Mă sufocam, atâta perfecțiune nu mai întâlnisem. Nu-mi puteam desprinde privirea de la acei sâni
?edin?a by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83735_a_85060]
-
șansă să-l fac atent decât dacă-mi ridicam rochia și-i arătam țâțele, cineva m-a prins de talie și m-a strâns ușor. Asta îmi mai lipsea! Cineva care profita de o femeie singură la o vârstă respectabilă! Înfuriată, m-am întors cât de repede am putut în spațiul restrâns avut la dispoziție, gata să-l pocnesc pe cel care mă hărțuia sexual. Însă am dat cu nasul de pieptul cuiva. Era Adam cel frumos. Adam, care se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și pune-l într-un buzunar. O să-ți aducă noroc. O să aibă nevoie de mai mult decât unul din cristalele tale de rahat, i-a trântit-o Helen. —Helen, încetează, a apostrofat-o tăios mama. Ce-i? a sărit Helen înfuriată. — Chiar trebuie să fii așa de rea? a zis mama. N-am fost rea, s-a apărat Helen cu pasiune. Dar dacă Claire o să arate bine și-o să se poarte ca și cum totul e în regulă, atunci James o s-o vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
păr în cap și nu pare moș. —Kate nu arată ca un moș! am sărit eu înfierbântată. —Ba da, așa arată, a râs Helen. E cheală și grasă și n-are nici un dinte. —Taci din gură! i-am zis eu înfuriată. O să te audă. Copiii înțeleg lucrurile astea, să știi. E foarte frumoasă. —Nu te enerva, mi-a spus Helen cu blândețe. Nu înțeleg de ce ți-ai ieșit așa din pepeni. N-am zis nimic. Veștile astea mă șocaseră îngrozitor de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
lăsa să ajung din nou să iau toată vina asupra mea. Știi, măcar o dată în viață mi-ar plăcea să nu mai fiu o zdreanță. —Păi, normal că tu-i crezi pe George și pe Judy, mi-a răspuns el înfuriat. Normal că vrei să crezi numai lucruri bune despre tine. Pur și simplul n-ai putut să accepți adevărul pe care ți l-am spus eu, nu?! —James, am zis străduindu-mă să-mi păstrez calmul. Nu vreau decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sublinia care va fi soarta planetei dacă oamenii nu se apucau să-și recicleze gunoaiele. Jake era atât de convingător, era așa de dedicat și așa de pasionat de cauza pentru care lupta, încât Alice s-a simțit ea însăși înfuriată privind peisajul urban poluat care o înconjura. Ascultându-l vorbind, Alice se simțea ca un credincios aflat sub pulpana hainei unui preot îngrozitor de carismatic. Și mai erau și alte forme în care propriile disertații îl stârneau pe Jake. După ce făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
alăptatul. Când una dintre asistente îi spusese Amandei „așezați-vă într-o poziție confortabilă“, din dorința de a-i explica acesteia cum se proceda corect, între cele două intervenise un schimb dur de replici. Într-o poziție confortabilă? zbierase Amanda înfuriată. Am curul rupt în două, iar țâțele mi le simt ca două mingi de rugby. Nu există ceva care să poată fi descris ca o poziție confortabilă. Hugo a ridicat ziarul smotocit și a început să cerceteze, din nou, ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
întâmplat? a mârâit ea. —Theo. Plânge. —Of, ce mama dracului, i-a sărit muștarul Amandei. Ce pizda mă-sii mai are acum? E un nenorocit de copil, Amanda. Asta are. — Și hoașca aia ce face? a vrut să afle Amanda înfuriată. E obligată să aibă grijă de el pe timpul nopții. Cine dracu’ știe, a mugit Hugo. Oare hoașca măcar îl auzise pe Theo? Trebuia spus că de obicei îl auzea. În trecut, de fiecare dată când Theo o luase razna, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o nouă corespondență a noastră, Scrisoarea unui ministru a produs în Iași efecte dezastroase pentru clădirea artificială a partidului roșu ce trebuia să se improvizeze acolo. Protestanții liberali-democrați (majoritatea grupului) cari au iscălit ultimatul către dd. Conta și Teriachiu sânt înfuriați. Cei rămași credincioși Excelenței sale de la Culte se află în cea mai mare perplexitate. Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondența noastră din Iași. "Poșta" din Galați ne-o semnalează când chiar eram s-o rectificăm. D.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curentul le va scoate în curând din răutăcioasa lor muțenie. În Moldova senzația este și mai accentuată ca la noi. Încărcată de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului roșu în Iași a devenit pentru multă vreme imposibilă. Moderații înfuriați aruncă asupra d-lui Panu acuzația de trădare de corespondență. Acel domn, sâmbătă seara, când apăruse foaia noastră, după o conferență de câteva ore cu d. Conta, pleacă la Iași, unde ajunge a doua zi, duminică. Marți apare "Ștafeta" cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
excursii prin Basarabia, un lănțișor de aur care avea o inimioară, o ancoră și o cruciuliță prinse delicat într-un ineluș. Când aproape să intru în sat, în fața mea se oprește Aro-ul alb de la județ și din el coboară înfuriată secretara Tălmaș și se îndreaptă spre mine. Inima a început să-mi bată precipitat. Îmi era teamă de ea, mai ales când era în toane rele. Eu nu vedeam nici un motiv de supărare. Eram pe teren așa cum se cerea, nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
înțeles, și pleacă. Alo! strigă șoferul în telefon. Alo, garajul? Tu ești, Antoane? Da, de la "Sălcii". Vreau să știu ce-i cu mașinile de întreținere. Cuuum?! Dar ce, ați dormit pînă acum!? Da, am dormit se aude în receptor vocea înfuriată a celui de la garaj -, iar cînd am fost treji, a trebuit să ne ocupăm de cursa rapidă, c-așa dădea dispoziție tovarășul Andrei. Mai du-te...!... Tovarășe Anton, să știi... Alo! Alo! bate șoferul nervos în furcă. Domnișoară, dă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-al doilea termos și-i dă băiatului, care începe să sugă, ținînd cu putere sticla între degetele lui mici. În brațele mamei, celălalt băiat se agită cît poate, respingînd pe rînd și ceaiul și laptele. Ce vrei?! întreabă femeia înfuriată. Ala răspunde băiatul din brațele ei. Ca la auzul unui cuvînt magic, băiatul din brațele tatălui lasă slobodă sticla și strigă: ala! Tatăl prinde între genunchi sticla pornită în jos și o așază pe mijlocul mesei, în vreme ce soția, lăsînd copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sticla cu apă minerală și dorința vi se realizează. Eeii... clatină din cap directorul. Ce haz are să bem apă? Ați văzut ce cabană frumoasă a făcut uzina la Poiana Brîndușelor? Da, am fost cu Iftimie minte femeia, ridicîndu-se, roșie toată, înfuriată că nu are replică la insistențele directorului, pe care începe să le simtă în ultima vreme. Salută și iese, coborînd la parter să ia liftul, jignită adînc de apropo-ul cu cabana. "Deseară îi spun lui Iftimie. N-are decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
locul, pipăindu-l îndelung, cu siguranța specialistului. Se poate opera. Doctorul Runca s-a specializat în de-astea. Soțul meu te-a lovit cînd erai copil? Indirect. El a dat în taică-su și a plecat de acasă. Părinții noștri, înfuriați, ne atingeau pentru cea mai mică nesupunere. Și care copil, afară de cei tîmpiți, poate fi foarte docil? Odată, nu știu cum, i-am răspuns tatii. Avea iușca de mînat caii în mînă și m-a plesnit... Am mai auzit povestea cu taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scurt încuietoarea, furioasă, cu aerul că asta-i tot. Bine... oftează ea, îmbrăcîndu-și atît de repede blana, că Mihai nici n-a mai apucat să se ofere să i-o țină. Păcat! zice Maria, aranjîndu-se la oglindă. Am venit încoace înfuriată că te-am văzut cu vînzătoarea aceea. Celelalte au apărut pe parcurs. Cît despre femeia de la hotel... Se oprește cu mîna în aer, deasupra părului, peste care și-a legat broboada de cașmir. Se uită lung în ochii ei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
între mama și tata n-am văzut vreun gest din acela... Ba din contră: uneori, cînd eram copil, țin minte că tata, după ce adormeam eu, se ducea în camera mamei; mă trezeam auzind șușoteala ei, o respingere nervoasă, și vocea înfuriată a tatii. Apoi tata mergea în bucătărie. Mă duceam și eu, neliniștită, să aflu ce s-a întîmplat. Îl găseam la masă, cu capul în mîini, ori lîngă fereastră, privind aiurea. Îmi făcea o limonadă, mi-o dădea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-n fată cu vulpea. Era vulpea cea mare, masculul. Zet nu văzuse în viața lui o vulpe, dar îi simți mirosul puternic, înfricoșător și știu ce înseamna asemenea apariție. Recunoscu, așa cum nu i se mai întâmplase niciodată, dușmanul absolut. Oamenii înfuriați și câinii arțăgoși erau inamici întâmplători. De astă-dată, însă, era cu totul altceva. Zet, oprindu-se în loc ca împietrit, își simți brusc singurătatea și, împreună cu ea, calitatea lui de câine în care zăceau acum toate șansele sale de salvare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ajuns drăcușorul ăsta până aici? Trebuie să fac ocolul stâncii și să înot până la plajă. Dacă mă țin pe lângă mal, evit curentul“. Nu-i venea ușor, obosit și înfrigurat cum era, să înoate cu o singură mână într-o mare înfuriată, în timp ce cu cealaltă îl ținea pe Zet deasupra apei. Dar când George se opri o clipă ca să se odihnească, Zet îi sări pe umăr și se agăță cu lăbuțele din față de gâtul lui, așa cum îl învățase Adam. George înțelese figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai obișnuit, mă sperii. Nimic nu poate fi atât de îngrozitor. Te-am respectat întotdeauna și am avut încredere în dumneata. Fii stăpânit, așa cum obișnuiai să fii... Nu mai pot fi cum eram. Cuvintele țâșneau din el ca un muget înfuriat și John Robert se întoarse cu fața la ea, ștergându-și gura umedă cu dosul palmei. Se uita la fată cu ochii înroșiți de suferință. — Da, m-ai respectat. Dar niciodată nu m-ai iubit. Crezi că mă poți iubi, crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tot pericolul extrem al situației, când îi vine rândul, Vierme procedează într-un stil de mare campion. Tacticos, el depune la picioarele scării răclița, pentru a institui bariera sfântă și invizibilă, ce avea să țină în continuare la respect, demonul înfuriat. După care, apropiindu-se de armura aceea vigilentă, înarmată, se înclină ceremonios în fața ei și spune: Îmi dai voie? Tăcerea valorează consimțământ! gândește Avocatul, în termeni pur juridici. Iar Bossul desprinde spada, scânteietoare ca oricalcul atlanților, din strânsoarea imponderabilă a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]