634 matches
-
vulpea cea șireată peste voi. Iepurașii mișcând din urechiușele lor ascuțite, răspund în cor: - N-o să ieșim nicăieri... Promitem! Era o zi de toamnă târzie, pădurea era pictată în nuanțe de galben și maro, vântul șuiera printre crengi scuturând frunzele îngălbenite. Din depărtări, ajungea până la iepurași, ciripit voios de păsărele. Înserarea cobora lin peste pădure și peste culcușul lor. Deja trecuse destul timp de la plecarea mamei, iar celor doi iepurași li se făcuse foame. Au scormonit prin toate ungherele cămării dar
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iepurici_si_iepurila_floarea_carbune_1355303062.html [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
câteva clipe și deodată s-a ridicat în „capu’ oaselor”, s-a îndreptat de șale și apoi s-a dus la lada de haine, a cotrobăit pe sub ele, și a scos din ea patru cărți cu coperțile scorojite și filele îngălbenite, primele trei dintre ele - destul de groase; erau: „Spartacus” de Raffaello Giovagnoli, „Oliver Twist” de Charles Dickens, „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon și „Cineva scutură cuibul” de George Nestor. - Uite, bă, dacă spui că-nveț’ bine, trebe că-ț’ place
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/silvia_katz/canal [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
apoi se ridică din fotoliu și fără să spună un cuvânt, plecă din încăpere. Intră în birou și închise ușa, apoi se apropie de fereastra deschisă și privi afară. Venise toamna și copacii din jur își scuturau cu tristețe frunzele îngălbenite care cădeau încet pe pământ și doar tufele de trandafiri păreau vii și răspândeau mirosul lor magic. Hana închise o clipă ochii și respiră adânc. Era constientă că se purta ca o copilă care se temea de fiorul iubirii. Visa
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_un_zid_fragment_silvia_katz_1383569986.html [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MI-AI ADUS SOARELE Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului Mi-ai adus soarele Autor: Caudia Bota Mi-ai adus soarele în străpunsa inima răvășită Registre îngălbenite străjuiau colțurile învechite, Din suflet ruga izvorând insistent în miez de noapte Când teama puse stăpânire pe inima neîncălzită, ”Doamne dă-mi fericirea!”ca pe o ultimă carte. Prin iarbă pașii tăi călcau prin roua de dimineață, Puful de păpădie
MI-AI ADUS SOARELE de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1495218569.html [Corola-blog/BlogPost/371368_a_372697]
-
în lumină. Pe biroul jegos, acoperit cu ziare, era un catastif imens în care erau trecute ieșirile și intrările mașinilor, cel puțin după rubricile tipărite cu culoare neagră. Căpitanul pusese dosarul deschis pe birou lîngă el și răsfoia atent paginile îngălbenite, urmărind rubricile cu pixul. Și, deodată, a tresărit și i-a ordonat ceva subofițerului. Adelina stătea deoparte și o sprijinea pe Gabriela, care se mai calmase și o tot întreba ce căutau ele acolo. .Apropie-te, domnișoară, și fii atentă
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
acum și dus la târg; cine mai știe... poate un negustor de cereale mă va voii vândut pe-o patimă mai mare ori preschimbat pe un porumb, că galben e și el acum și amâdoi putem descrie vara ca anotimpul îngălbenit venit pe câmpuri să întâmpine cum se cuvine toamna. de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: poză de vară / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel
POZĂ DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1432272224.html [Corola-blog/BlogPost/362351_a_363680]
-
vară și ale începutului de toamnă. Mi-ai ascuns cărările tainice care duceau spre tine, de aceea nu reușesc să te regăsesc. Ochii, cu vederea slăbită, nu mai pot urmări cărarea-ți secretă, ce se pierde sub covorul de frunze îngălbenite ale toamnelor trecute. Te caut cu disperare, liniște, mi-e dor de tine, mi-e tare dor! Caut un liman unde să pot respira și iubi, semăna și culege, risipi și aduna, munci și odihni, un loc curat și liniștit
GOLFUL LINIŞTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1445053111.html [Corola-blog/BlogPost/375736_a_377065]
-
între consorții tăi cu sau fără iubiri? Trebuie să iubești? Sau declari sus și tare în campanii electorale că iubirea nu este necesară, nici nu trebuie să pomenim de ea, nu ... XV. VOI FI O SINGURĂ DORINȚA APOI O LUMÂNARE ÎNGĂLBENITA, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. Voi fi o singură dorința apoi o lumânare îngălbenita Nu vreau frunze căzute când se topesc culorile soarele plătește timid când amurgul își crește aripile Dânsul te răpește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
este necesară, nici nu trebuie să pomenim de ea, nu ... XV. VOI FI O SINGURĂ DORINȚA APOI O LUMÂNARE ÎNGĂLBENITA, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011. Voi fi o singură dorința apoi o lumânare îngălbenita Nu vreau frunze căzute când se topesc culorile soarele plătește timid când amurgul își crește aripile Dânsul te răpește, te amețește până în stratul verde al irealului se prelinge scoarță vie pe creierul uman existența își face culcuș în interior tot
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
înțeles cum stă treaba, Paznicul de la mănăstirea din deal a avut cincizeci de copii, Astfel s-a născut Comuna din Paris, pe cel mai mic îl chema Nabucodonosor, el a descoperit America, în biblioteca din Alexandria Se mai găsesc copii îngălbenite, ba chiar și piciorul unui cavaler, De atunci, anual se acordă unor oameni de seamă Ordinul Piciorului, Exact la întâi octombrie. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Octombre / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015
OCTOMBRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1445842407.html [Corola-blog/BlogPost/379965_a_381294]
-
eroi, îi am pe toți în minte Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Strabunii_mei_eroi.html [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
de Gabriela Mimi Boroianu 21.01.2017 Aceeași toamnă cade peste noi Cu brațe reci de ceață timpurie Un ochi de cer a amorțit sub ploi... Și suflă vânt-o tristă pledoarie. Au dezertat din viață frunzele Aleargă pe alei îngălbenite, Pe fruntea unui deal cu buzele Pecete pun brumele despletite. Doar ție nu îți pasă... unde ești Nu-s toamne, vânt și nu e supărare! Amară-i clipa din care lipsești Și-n baierele sufletului doare. Referință Bibliografică: Sub bruma
SUB BRUMA DURERII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1485132606.html [Corola-blog/BlogPost/379547_a_380876]
-
zi de sărbătoare, Să îți văd chipul surâzând, Să te îmbrac mamă, cu ele , Cu-albastrul de "nu mă uita" Și să îți spun de toate cele, Cât prețuiești în viața mea, Privesc măicuță pe-ndelete Fotografii ce-n ramă stau, Îngălbenite, pe-un perete... Timpu-napoi nu pot să-l dau! Mă mustru pentru anii-n care, N-am spus mai des că te iubesc, Că n-am trimis măcar scrisoare Din locul unde pribegesc, Aleargă anii... Calendare Își leapădă file de
PENTRU TINE MAMĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1426099064.html [Corola-blog/BlogPost/344105_a_345434]
-
De aceea pescarii o socotesc nemuritoare - întâmpinându-i cu voie bună. Din marea ei iubire Dunărea le-aduce cântări îngerești și izbăvire. Priveam Dunărea, însă dinspre Răsărit, vântul sălbatec m-a alungat ca un vrăjitor. Treceam pe lângă copacii cu frunze îngălbenite și din largul Dunării cârduri de păsări se opreau pe crengi să asculte vuietul vântului învăluit prin frunze. Profetică iarnă ! mi-am spus cu uimire. Mă îndepărtam puțin câte puțin cu vântul și gerul în brațe. Uneori lacrimile se scurgeau
ZILE DE IARNĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zile_de_iarna_constanta_abalasei_donosa_1391092438.html [Corola-blog/BlogPost/360323_a_361652]
-
pe marea vorbelor nerostite, încă. Aștept să se ivească, în zare, portul speranțelor împlinite. Mă mai aștepți? INDIGO Mă oglindesc în mine că într-un lac adânc. Privesc... Corabia speranței albă, alunecă ușor. Păsările cărți mă Ating cu aripile lor îngălbenite. Fiecare atingere o cunoaștere-n plus. Pe stâncă aceea, indigo, Ai naufragiat, demult. ARHAISME Răscolesc cu un creion de argint nisipul arhaic al civilizației. Semne integrate - cerc, pătrat, romb - imi șoptesc despre ... tine. Starea ludica ce m-a cuprins, aduce
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1426417620.html [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
melancolie încă neajunsa tristețe. Ar putea exista rândurile frumos alcătuite ale scrisorilor ce obișnuiau să călătorească mai bine de doi ani, o veste de pește oceane, de dincolo de cunoaștere. Cât de aproape îmi ajunge cartea îmbătrânita, în coperți rânduite delicat, îngălbenita de florile presate dureros, pentru mai tarziu! Esență anotimpului își pierde contribuția pentru ziua în care trăim, ceea ce odată prindea viața în obișnuință, acum strălucește nefrământat în mână copilului pentru care tocmai a început lumea, o povestire refăcuta din părți
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_taram_al_fericirii.html [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
victorios se miră că în destinu-mi trist și efemer e-atâta ger Am tot crezut Am tot crezut că e un început și-a fost o răsfoire de trecut, albume vechi, de molii ciuruite în care amintirile cernite în praf îngălbenit s-au prefăcut. Oare de ce atunci n-ai apărut? Dacă ai ști cât am visat și-am vrut să vezi cum din durerile mâhnite sunt nins pe toate câte ne-mplinite le-am tot crezut! Nu de uitare-n viață m-
E-ATÂTA GER AM TOT CREZUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431631652.html [Corola-blog/BlogPost/360474_a_361803]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflorii iară, cu muguri
RENAŞTEREA SPERANŢEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413321956.html [Corola-blog/BlogPost/383690_a_385019]
-
fâlfâie pe dealuri nori de cenușă triști și-nlăcrimați și trec zburlite ciori prin reci portaluri spre pustnicii copaci înnegurați. Îi văd cum sub rafale bat mătănii, cum gem bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii, îngălbenite gânduri din iatac. Orfeu își plânge iar pe-a toamnei strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un alt Orfeu , un alt Orfeu, Cântările-i
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Orfeu_leonid_iacob_1380737789.html [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
reușit să-mi cumpăr una o cheamă Tincuța, și acum o mai am... când o privesc, îi plâng de milă, pentru că, a îmbătrânit odată cu mine nu -i mai strălucește părul, pantofiorii s-au pierdut, rochița e jerpelită de vreme, și îngălbenită am îngrijit-o mereu, dar... timpul și-a așternut peste ea bruma trecerii câteodată îi spun: - Tincuțo, te-a obosit atâta așteptare... într-o zi, eu voi pleca, dar vei rămâne tu, să-mi moștenești copilăria... Referință Bibliografică: Din amintirile
DIN AMINTIRILE UNUI COPIL BĂTRÂN... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1465507053.html [Corola-blog/BlogPost/340119_a_341448]
-
luat juvelnicul și undicioarele, de sub streașina casei părintești de la Buftea - situată într-um peisaj mirific, pe malul râului Colentina - și am coborât, în piciorușele goale și doar în chiloței, spre gârlă, pe poteca dintre via plină de struguri și porumbul aproape îngălbenit, de două ori mai înalt decât mine, până în fundul grădinii, pe malul apei care strălucea ca o oglindă de argint, în bătaia razelor de soare, cu speranța să prind cât mai mult pește. De atâta stat în arșița soarelui, o
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu by http://uzp.org.ro/amintiri-de-neuitat-colegul-meu-de-pescuit-asa-l-am-cunoscut-eu-pe-mihail-sadoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
la picioarele ei, ca într-o situație firească, fără să încerce să-și explice ceea ce simțea în acele momente. Și-a lăsat, nu pentru prima dată, mintea și sufetul în voia lor. Părea cuprins de un presentiment ; simțea căderea frunzelor îngălbenite, simțea schimbarea culorii acestora, mai întâi în arămiu, în galben cu vinișoare sângerii apoi în galben ca de ceară precum cea mai amarnică părere de rău. Să fi regretat Erica gestul făcut mai devreme? Trupul ei, cuprins de oboseală, a
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1472199965.html [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
de cărți de școală, în diverse stadii. Mă bucur însă că se mai citește în continuare (măcar în școli încă nu s-au introdus e-readere) . Eu însă a trebuit să mă adaptez. Atingerea fermă a foii de hartie tipărită , ușor îngălbenita și mirosind a cerneală(de tipografie), s-a transformat într-o atingere suava de deget. M-am foit multă vreme cu noul suport . Îmi plăcea mai mult înainte și în plus mă simțeam un copil răsfățat. Apoi mi-am dat
ACTE DE IDENTITATE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Acte_de_identitate_dalelina_john_1349173064.html [Corola-blog/BlogPost/343665_a_344994]