21,520 matches
-
specializându-se... Astfel, avem numiții Af, Hema, Kețef, Meșhit, Mahale, - lăsând de o parte sublima ierarhie... Gabriel, Mihail etc. Spre deosebire de creștinism, iudaismul vede, așadar, o imanență naturală în rău, nu o stare divină (perfecționistă) prin revolta pedepsită, cândva, pentru trufia îngerilor. Diferență adâncind și mai mult una de alta cele două religii... „Principalul leac - citim la pagina 115 - ce trebuie opus amăgirilor lui Satan... nu este altul decât Tora (direcția de bază a credinței). Ori de câte ori poporul lui Israel este pus la
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
popor - ei sunt proprii mei fii”. Măreția, ca și vina seminției alese. Iudaismul caută uneori să-l facă pe Dumnezeu să opteze... Citim: „În mod deosebit, se susține că dacă omul este cu frica lui Dumnezeu, atunci el este superior îngerilor (s.n.). Concluzia: „Oamenii drepți sunt mai presus decât îngerii oficianți”. Calitatea supremă a unui popor de a pune pe primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
vina seminției alese. Iudaismul caută uneori să-l facă pe Dumnezeu să opteze... Citim: „În mod deosebit, se susține că dacă omul este cu frica lui Dumnezeu, atunci el este superior îngerilor (s.n.). Concluzia: „Oamenii drepți sunt mai presus decât îngerii oficianți”. Calitatea supremă a unui popor de a pune pe primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El) va stabili reședința cerească a celor drepți
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
a unui popor de a pune pe primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El) va stabili reședința cerească a celor drepți în interiorul celei a îngerilor oficianți, adică mai aproape de tronul divin”. Îngerul oficiant nefiind altceva decât un servitor; pe când omul cel drept este ființa cea mai liberă zămislită vreodată de Creator... * * * După creaturile cerești denumite elionom, urmează cele pământești, - tahtonim ... În limba modernă, - popoarele, națiunile
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
primul plan Omul, venerându-l fără limită pe Cel de Sus. Încheiere: „În viața care va să vină, Sfântul Unic (binecuvântat fie El) va stabili reședința cerească a celor drepți în interiorul celei a îngerilor oficianți, adică mai aproape de tronul divin”. Îngerul oficiant nefiind altceva decât un servitor; pe când omul cel drept este ființa cea mai liberă zămislită vreodată de Creator... * * * După creaturile cerești denumite elionom, urmează cele pământești, - tahtonim ... În limba modernă, - popoarele, națiunile... Surghiuniți, prigoniți în istorie, iudeii simțeau nevoia
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
fi ascultate acasă, într-un moment de răgaz. Personal, deși nu sunt adepta ferventă a acestui fel de a consuma literatura, trebuie să menționez că experiența pe care am făcut-o ascultîndu-l pe Andrei Pleșu, cu al său Discurs despre îngeri editat de Humanitas pe disc compact, mi-a spulberat cîteva reticențe. Și astfel am ajuns din aproape în aproape și la prezența României la Frankfurt pe Main. România - o figură palidă Impresia lăsată de standul românesc la cel mai mare
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și îi mulțumesc lui Dumnezeu că a alcătuit în așa fel împrejurările, ca să ne întâlnim și să legăm o prietenie care nu se poate desface. Suntem uniți prin gânduri, prin concepțiile despre artă și despre viață. “Soția mea a fost îngerul meu păzitor” - Muzeul adăpostește un număr impresionant de lucrări. Ele vorbesc, așa cum spuneați, și despre dumneavoastră, despre bucuriile și tristețile artistului. - Viața mi-a oferit șansa de a-mi forma un bagaj destul de voluminos și de bine închegat de lucrări
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
așteptăm rândul. Eu am, însă, norocul unei alte familii: lucrările mele, care mă înconjoară și pe care le iubesc ca și cum ar fi copiii mei și colaboratorii mei din muzeu. - La fel ca într-una dintre sculpturile dumneavoastră, ați avut un înger mereu alături. - Dragă, problema se împarte în felul următor: întâi, au fost cei care m-au inițiat în tainele artei, care m-au ajutat să le înțeleg și să le dezvolt. Pe urmă, a fost soția mea, Eugenia Augustina (Jenița
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
au ajutat să le înțeleg și să le dezvolt. Pe urmă, a fost soția mea, Eugenia Augustina (Jenița) Melidon, care m-a înțeles și mi-a oferit un mod de viață potrivit mie și intențiilor mele creatoare. Ea a fost îngerul meu păzitor !
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
enorm// învăluie în crisalida umbrei binefăcătoare/ orașul de colb, Craiova./ După-amiază de vară, 26 iulie, vineri,/ cîinii comunitari visează ciolane imense,// tresărind doar la foșnetul frunzei/ de castan ofilit. Sînt străzi/ în orașul Craiova pe unde s-ar preumbla/ și îngerii gardieni,// dacă le-ar ști. Văduva le descoperă/ din greșeală. Dumnezeu milostivul,/ în grija lui pentru fiecare gîză,/ o ocrotește și pe ea”. (Bucuriile Văduvei). Antidotul ucigătorului plictis provincial, ne comunică Ioana Dinulescu, îl constituie regenerarea feminității. Suculenta reprezentație a
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
ceruri/ Îmi zăbovește-n suflet/ Până când, uitare și tăcere,/ Vor ninge’n geamuri cu povești.// Mi’e sufletul greu/ și parcă’mi ninge pe mormânt/ În duminica asta/ Mugurii țâșnesc din tăcerea unei crengi/ Asemeni ochilor păgâni de lumină/ Ai îngerilor căzuți/ Pentru că au inventat întunericul.” A fost acesta un mic poem din seria Răstignirilor, din care aș mai transcrie unul, păstrând apostroful și acolo unde nu se află deloc la locul lui: ,, Ce’ar fi să te naști toamna/ Din
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
Adrian Năstase dansează pe un fir subțire-subțire, deasupra unei prăpăstii tot mai amenințătoare. Spre deosebire de comentatorii (zdrobitoarea majoritate) care l-au exonerat pe Ion Iliescu de acuza de antisemitism, nu sunt chiar atât de sigur că omul de la Cotroceni e un înger imaculat. Să nu uităm că în anii de când se află la putere s-au produs o serie de lucruri inacceptabile față de care n-a spus nici pâs. Botezarea în zeci de orașe a străzilor cu numele lui Ion Antonescu, înălțarea
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
coming apart: take one last look at this Sacred Heart before it blows. And everybody knows. Oră închiderii Bem, dansăm fara-ncetare Căci jazz-band-ul sună tare Johnny Walker ni se suie drept la cap, Doamna mea și-a inserării Este Îngerul Iertării Jartiera-i poartă lumea drept ciorap Cei ce beau, cei ce dansează Din priviri o desenează Și viorile străfulgera în sală, Dame bluzele-si sfîșie Polka e o nebunie Partenerii se tot schimba Raiu-n iad ți se preschimba E
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
scoli din pat la 2.00 noaptea că să scrii nu știu ce. Scrisul e... o maladie psihică. Chiar un prieten psihiatru mi-a spus: Voi, scriitorii, sunteți cu toții țicniți; dar țicniți cu rost. A fost un extraordinar compliment! Scriitorii cred în îngeri. De fapt, dacă te uiți cu atenție, o să-ți dai seama că sunt oameni care, pe sub haine, au aripi de înger. Ăștia sunt îngerii în care cred eu. Eu cred în caracter, cred că există oameni buni și că omul
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
a spus: Voi, scriitorii, sunteți cu toții țicniți; dar țicniți cu rost. A fost un extraordinar compliment! Scriitorii cred în îngeri. De fapt, dacă te uiți cu atenție, o să-ți dai seama că sunt oameni care, pe sub haine, au aripi de înger. Ăștia sunt îngerii în care cred eu. Eu cred în caracter, cred că există oameni buni și că omul, în general, are o natură îngerească, atunci când reușește, prin cultură și experiență, să atingă înălțimile. Einstein, Newton, Galilei, aceștia sunt arhanghelii
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
scriitorii, sunteți cu toții țicniți; dar țicniți cu rost. A fost un extraordinar compliment! Scriitorii cred în îngeri. De fapt, dacă te uiți cu atenție, o să-ți dai seama că sunt oameni care, pe sub haine, au aripi de înger. Ăștia sunt îngerii în care cred eu. Eu cred în caracter, cred că există oameni buni și că omul, în general, are o natură îngerească, atunci când reușește, prin cultură și experiență, să atingă înălțimile. Einstein, Newton, Galilei, aceștia sunt arhanghelii: campionii cunoașterii. Îmi
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
îngerească, atunci când reușește, prin cultură și experiență, să atingă înălțimile. Einstein, Newton, Galilei, aceștia sunt arhanghelii: campionii cunoașterii. Îmi spun unii, câteodată, că romanele mele ar fi, parcă, scrise de altcineva. Sigur că sunt! Pentru că pe umărul meu drept stă îngerul care mă îndrumă. - Dar ce ne facem cu aceia care ascultă de îngerul întunecat, de pe umărul stâng? - Aceia nu rămân în literatură, sunt uitați repede. Cei care au, însă, asistența transcendentală după ei, rămân. Pentru asta nu trebuie neapărat să
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
aceștia sunt arhanghelii: campionii cunoașterii. Îmi spun unii, câteodată, că romanele mele ar fi, parcă, scrise de altcineva. Sigur că sunt! Pentru că pe umărul meu drept stă îngerul care mă îndrumă. - Dar ce ne facem cu aceia care ascultă de îngerul întunecat, de pe umărul stâng? - Aceia nu rămân în literatură, sunt uitați repede. Cei care au, însă, asistența transcendentală după ei, rămân. Pentru asta nu trebuie neapărat să fii erou, să duci steagul la revoluție, nu trebuie să fii moral. În
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
doar să te sinucizi. Trebuie să evităm comparația între epoci. Un om inteligent trebuie să știe că istoria nu se repetă. - Se repetă prostia. Da, însă oamenii sunt alții. Din punct de vedere uman, istoria este irepetabilă. Și, à-propos de îngeri. Eu îi datorez enorm mamei mele, care era grecoaică, Ifigenia. Ei i-am dedicat premiul de care ai pomenit, la început. Scria cu litere grecești și avea cultul cărții și al literelor. Ea a fost foarte mândră că am devenit
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
fost foarte mândră că am devenit scriitor și, când se mai certa cu cineva, la Urziceni, argumentul suprem era: Lăsați-mă în pace, că eu sunt mamă de scriitor!. Când eram mic, mama mi-a spus că a văzut un înger. Eu nu prea am crezut-o, un medic mi-a spus că s-ar fi putut să fie o problemă de vedere. Dar eu mă trag din această femeie, care văzuse un înger... Alexandru Macedon... ski - Întorcându-ne în anii
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mi-a spus că a văzut un înger. Eu nu prea am crezut-o, un medic mi-a spus că s-ar fi putut să fie o problemă de vedere. Dar eu mă trag din această femeie, care văzuse un înger... Alexandru Macedon... ski - Întorcându-ne în anii ’50, cum priveați, totuși, lumea din jur? - Trăiam într-o inconștiență mirată. Mă miram că așa ceva era posibil. La un moment dat, prin 1957-58, era la editură o evreică basarabeancă; traducea de zor
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
ani. În ciuda vremurilor ce-au urmat, gestionate de ghilotina uitării, Gheorge Pituț a avut o postumitate demnă de poezia sa, grație strădaniei iubitei și tovarășei de viață, Valentina Pituț, literat și editor stimabil, dovadă și această carte de sonete Când îngerii adorm pe crengi ( Ed. Decebal, 2003, 152 p.). Este vorba de o culegere de sonete desprinse din volumele antume Stele fixe ( 1977) și Noaptea luminată ( 1982), dar și din scrieri postume cuprinse în Sonete ( 1995), Celălalt soare ( 1998). O carte
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
de a te pierde cu suplețea/ și pacea unui trunchi de brad./ La fel de anonimi sunt sorii/ ca fiecare frunză-n parte/ noi singuri însă vestitorii,/ prin care spiritu-și desparte/ vasele vii de cele moarte,/ cântăm luminile erorii". Gheorghe Pituț, Când îngerii adorm pe crengi, Sonete, Editura Decebal, 2003
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
Prelinse pe făgașuri aparent delirante, liniile acestei erezii se strîng în satisfăcătoarea coerență a unor icoane executate într-o perspectivă inconformistă: "Din Cer cădeau chiar două urme/ Și aveau rană de argint./ Soarea soarelui ieșea din pămînt/ Pămîntul din mormînt.// Îngerul era frumos ca Rîul/ Mîna mea ca o cățea/ Cu umilință se prelingea/ Prin ceață după aripa sa.// Ca două aripi albe noi/ Malurile ieșeau ușor din noapte/ În raze ude date pe spate/ Soarele urca pe Rîu de frate
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
după aripa sa.// Ca două aripi albe noi/ Malurile ieșeau ușor din noapte/ În raze ude date pe spate/ Soarele urca pe Rîu de frate" ( Cerul pe apă). Avem a face cu stilul unui ortodoxism liber, străbătut de curenți biologici: "Îngerul îmi citise cartea cumplit/ Omorînd-o cuvînt de cuvînt/ Și la sfîrșitul cititului sfînt/ Cu gura lui s-a iscălit.// Din cuvînt vin, în cuvînt mă întorc/ Între timp la ce bun să mor, îngerai,/ Treacă de la mine la tine noroc
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]