1,433 matches
-
hârb de oală spartă. Noi am venit să vă povestim prin câte am trecut de când nu ne-am văzut - a intervenit Hliboceanu în disputa hazlie între cei doi. Mă bucur că te-ai pus pe picioare, omule. Am fost tare îngrijorat când am aflat de nenorocirea ta. Apoi de atunci s-au mai întâmplat încă multe, moș Dumitre... Când Hliboceanu a terminat de povestit, moș Dumitru a intervenit: Mă gândeam eu că lotrii s-or ține de voi și bănuiam cine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o servantă, Îngâna un cântec la chitară: Imagine all the people... Pe fața Împăratului se crăpă un zâmbet ironic. „Englezii ăștia! Visează la coaliții și la blocade, dar când e vorba de luptă, nu-s buni de nimic“. Se uită Îngrijorat spre pendulă și de-abia atunci sesiză că era 8 și 23, așa că, scoțându-și pieptul Înainte, ca la trecerea În revistă a gărzii, Înaintă spre capătul șirului. — Ce se-ntâmplă aici? Întrebă el scurt. Un bătrân bărbos tocmai ieșea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a tastat 18. „Na-ți-o bună că ți-am dres-o“, mi-am spus mirat, urmărind cum falangele Își continuau trădarea, completând În dreptul ocupației, În loc de „pensionară“, „școlăriță“. „Ei drăcie, asta e răzmeriță În toată legea“, mi-am spus, puțin Îngrijorat, gândindu-mă că asistam la o clară insubordonare a trupului În fața voinței suverane. Ce era Însă de făcut? Puteam, desigur, să pun piciorul În prag (presupunând că membrele inferioare nu trecuseră și ele de partea insurgenților), ordonând Înecarea mișcării În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
au trecut prin fața casei mele, situată pe șoseaua Dobrina, în care am văzut preponderent bărbați și câteva femei sub masca turismului. Comandantul B. 202 Ap. C.B.R.N. lt. col. Rizea, de atunci un om cu mult autocontrol și competență profesională, era foarte îngrijorat. Tot personalul unității a fost încazarmat, fiecare cadru așezat în poziția sa pentru o misiune de luptă. Nu am primit nici o dispoziție privind angajarea tehnicii într-o deplasare în raionul de alarmă, situat undeva în afara localității și nici nu mi-
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
sus a creierului, ochiul drept și hipofiza. De fapt, metoda era cît se poate de simplă și consta În recitarea unei mici poezii, preluată de la Mikao Usui. Iat-o: Tocmai azi să nu fii supărat Tocmai azi să nu fii Îngrijorat Stimează-ți maeștrii, părinții și pe cei vîrstnici CÎștigă-ți pîinea cinstit Fii mulțumit cu tot ce ți se-Întîmplă. Așa cum cu justețe remarcă, la un moment dat, Însuși autorul cărții Energia care vindecă, nu oricine poate Îndeplini aceste condiții și principii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
autoritățile au dat publicității un sondaj de opinie a cărui concluzie majoră era că rolanzii sunt cel mai fericit popor de pe planetă și au cea mai mare Încredere În viitor. Totuși, În discuțiile sale cu colonelul, Împăratul se arăta destul de Îngrijorat și, la un moment dat, Își manifestă chiar disponibilitatea de a-și prezenta demisia, În cazul unui eșec. — Domnule colonel, nimic nu se obține fără sacrificii, nu-i așa? Întotdeauna marii conducători au știut că se sacrifice pe altarul istoriei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Altceva am vrut să spun. Apariția dumitale mi-a tulburat procesul de creație, cu ce problemă ai venit? — Tocmai a sunat Președintele Nixon. Dorește să mergem la Washington, cît mai curînd posibil. — N-o fi ceva În legătură cu tovarășul Nicu? Întrebă Îngrijorat Pablo. Maiorul nu știa cine e tovarășul Nicu, așa Încît improviză un răspuns destul de vag. — Și În legătură cu el, și În legătură cu alte aspecte ale colaborării reciproc avantajoase. În ultima vreme, tovarășul Nicu Îmi creează din ce În ce mai multe probleme, mărturisi Pablo. În loc să se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să strige Gulie în direcția celorlalți, cică s-a spart deja Vila din Băneasa, și Piticul a fost jefuit de operele de artă de prin casă. Să mori de rîs nu alta de atîtea baliverne, dom’ Șef, se uită Tîrnăcop îngrijorat în ochii lui Roja, pot să i le sparg în cap pe amîndouă? îi cere din priviri permisiunea. Nu v-am spus eu că vom învinge!? începe și Petrică să țipe în draci ca să facă atmosferă, Tiranul a fugit! Casa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nedreptății situației: infractorii ăia o duc mai bine decît sîntem noi acum În stare s-o ducem. Mai multă televiziune de sărbători și o droaie de rahaturi 000000000000000000000000000000 nu ne faci și nouă o gustare Bruce? Încep să fiu puțin Îngrijorat 0000000000000000 fiindcă nu prea mănînci. GÎndește-te la mine, nu la tine. Toate zgomotele alea din capul tău, voci care strigă să le dai atenție. Ei bine, cum nu primesc nici un răspuns de la tine, aș putea să continui bine-mersi cu povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
-și mîna. Ea scrîșnește din dinți și tu la fel, pentru că te doare, iar tu Îți dai seama că ar fi trebuit ca mai Întîi s-o mîngîi, s-o umezești ca să ți-o bagi mai ușor, dar ești disperat, Îngrijorat să nu se răzgîndească În ultima clipă sau să nu vă deranjeze cineva. A doua oară e ca prima oară, dar a treia sau poate următoarea a treia sau a patra nu-ți poți aminti nicicum, asta a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mână Întinsă, ce pare a dirija ceva nevăzut. Redactorul-șef Dezideriu nu pricepe nici ce face omulețul caraghios din intersecție și nici cine este momâia aia uriașă și cenușie de pe soclu. Încearcă să-și amintească, dar nu reușește. Își pipăie Îngrijorat bărbia, Își trece mâna prin părul bogat, și-și masează tâmplele. Gesturi firești În orice secol. ,, Ce caută totuși omulețul În marea intersecție?,, se Întreabă. Acest om de presă a alunecat ca Într-un puț fără sfârșit În secolul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
I-am telefonat din nou lui Georgie, fără nici un rezultat. M-am hotărât să trec pe la Antonia, să-i las lista, să trec pe la Georgie și să revin la Antonia mai târziu. Eram încă supărat și jignit, mai degrabă decât îngrijorat, de felul în care se purta Georgie. După ce m-am spălat și m-am bărbierit am telefonat din nou la Georgie acasă și la școală, tot fără a afla nimic. Când eram gata să plec a sunat telefonul, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că m-am arătat atât de tulburată și de supărată. Faptul că m-ai înșelat m-a afectat profund. Dar cred cu adevărat că m-ai iubit în tot acest timp. Așa că n-ai motiv să te simți vinovat sau îngrijorat, dragul meu Martin. Nu mă simt nici vinovat, nici îngrijorat, pur și simplu clocotesc de furie, am spus. Nu vreau să mă ajutați să trec prin încercarea asta. Nu vreau decât să mă lăsați amândoi în pace, în sfârșit! — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Faptul că m-ai înșelat m-a afectat profund. Dar cred cu adevărat că m-ai iubit în tot acest timp. Așa că n-ai motiv să te simți vinovat sau îngrijorat, dragul meu Martin. Nu mă simt nici vinovat, nici îngrijorat, pur și simplu clocotesc de furie, am spus. Nu vreau să mă ajutați să trec prin încercarea asta. Nu vreau decât să mă lăsați amândoi în pace, în sfârșit! — Te înșeli în privința dorințelor tale, Martin, spuse Palmer. Nu e ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de exaltare. Dragostea înflăcărată, odată identificată, poartă amprenta indubitabilului. Îmi înțelegeam perfect situația și știam exact ce am de făcut. De îndată ce m-am urcat în tren, la Liverpool Street, am început să înțeleg că aveam destule motive să fiu totuși îngrijorat sau mai degrabă speriat și nedumerit, sau mai curând de-a dreptul uluit. Faptul că, având deja de-a face cu două femei, mă mai îndrăgostisem de a treia nu mă tulbura deloc. Forța care mă trăgea acum spre Honor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
urmă să tac. Pe când mă urcam în mașina mea l-am văzut pe Palmer coborând dintr-un taxi în apropiere. Ne-am făcut unul altuia semn cu mâna. 28 Era aproape de ora prânzului, a doua zi, și eram deja foarte îngrijorat. Antonia nu se întorsese ieri acasă și lipsise toată noaptea. Aseară târziu îi telefonasem mamei ei, apoi și câtorva prieteni dar nu dădusem de urma ei. Am sunat și la Rosemary acasă, dar nu mi-a răspuns nimeni. Am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
trebuit să sun de la Apollo. Else m-a obligat s-o fac, Între prima și a doua difuzare. — Nimeni n-ar trebui lăsat singur până când n-a murit oficial, mi-a spus și m-a sfătuit să sun la poliție. Îngrijorat din cauza consecințelor, Într-un final am cedat, sperând că nu aveau cum să localizeze un apel În câteva secunde, cât mi-a luat să pronunț niște cuvinte precum „moartă“, „ajutor“ și o adresă. Ca să fiu și mai sigur, am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Încerca să-l dea la o parte pe Wickert În ceea ce privește acest caz. Ce era de făcut? Ultimul lucru de care aveam acum nevoie era ca doi ofițeri de poliție să se folosească de mine ca să se răzbune unul pe celălalt. Îngrijorat, am tăiat-o prin scuar. Aerul palpita de căldură, ca un jeleu invizibil, iar muncitorii de la construcții nu păreau preocupați de starea mea. Bronzați ca niște greci, râdeau și strigau, perfect conștienți că joacă teatru În fața unor spectatori În pauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fost de acord să facă parte din următoarea aventură pe care o punea la cale, Hauptstein i-ar fi putut promite o recompensă frumușică. — Să ia parte la ce? Nu eram sigur că-mi plăcea ce aud. — Abracadabra. Încă vizibil Îngrijorat, Hauptstein Încercase să-i explice noțiunea popor sănătos. Ambalându-se din ce În ce mai tare, Îi spuse lui Else că vrea să contribuie la formarea unei societăți bazate pe idealuri clasice. Aceasta urma să fie guvernată de bărbați muschiuloși, Înconjurați de băieți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
arma În teaca de pe umăr. Abia când Își aranjă ochelarii Își dădu seama că mai e cineva În cameră. După câteva clipe de neînțelegere, implicând un ruj șters din greșeală și o batistă, Wickert reuși să mă care pe canapea. Îngrijorat, mă Întrebă dacă Îl aud. M-am Încruntat. Gura și gâtul, deși nu mă mai dureau atât de tare, nu păreau să aparțină corpului meu. Inspectorul se oferi să-mi aducă un pahar cu apă; am acceptat recunoscător. Dând ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
din cap. Nu era surprins. Probabil că În spatele dispariției lui Eckman se ascundeau destul de multe. Stein spuse Încet: — Sunt foarte Îngrijorat În privința sărmanului Eckman. Nu suport gândul că ar putea să se fi sinucis. Nu cred că trebuie să fiți Îngrijorat. S-a retras doar din afaceri... presupun. Puțin cam În grabă. Vedeți, spuse Stein, avea griji. — Griji? — Păi, era sentimentul acesta că nu aveți Încredere În el. Și pe urmă nu avea copii. Își dorea copii. Avea destule care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
am Întrebat. —Ăăă... făcu Milton. —Poftim? Asta ce Înseamnă? — Nici măcar nu l-am zărit. Candelabrul este minunat. — Dacă-l vezi, ai putea, poate... faza e că... Total pe neașteptate, am izbucnit În lacrimi. —Sylvie, ce s-a Întâmplat? Întrebă Milton, Îngrijorat. —Trebuie să vorbesc cu el. Dar nu dau de el, și deodată a devenit chiar stresantă... toată chestia asta... să fii căsătorită, adică. Păi, știu că mâine ne Întâlnim noi cu el. —Noi? —Sophia a aranjat Întâlnirea. Sophia. Tipa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și m-am trezit că mă văd În ochelarii de soare cu lentile din oglindă ai unui bărbat. Ochelarii Îi aparțineau lui Pierre, fostul iubit parizian al Sophiei. —Pierre, am oftat eu. —Vai de mine, Dumnezeule, ești teafără? mă Întrebă, Îngrijorat. Nu vrea să se ridice, spuse Hélène, cu un oftat de frustrare. —Te doare ceva? Da, și i-am promis lui Hunter că mă Întâlnesc cu el la P’tite Ravine, dar eu nici măcar nu mă mai pot mișca de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sau nu. Am luat cutiuța roșie și am Început să o despachetez. Straturile de hârtie roșie fură date la o parte. Dedesubt era o cutie din piele neagră. —Ooo! Am făcut eu, ridicând privirea spre Hunter. El Înghiți În sec, Îngrijorat. Ți-era mai mare dragul să te uiți la el. Am ridicat capacul cutiei și am văzut mai multe straturi de hârtie albă, foarte fină. —Sunt așa de emoționată, iubitule... am spus În timp ce ridicam straturile de hârtie. Era ceva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ăsta, de ce nu mi-l dăruise Hunter de Crăciun? „Să-i spun ceva lui Hunter acum sau nu? Poate că Marci a făcut o greșeală... sau.. of, Doamne“. Nu știam ce să fac. —Nu-ți place? mă Întrebă Hunter, arătând Îngrijorat. —O, ba da, este... nemaipomenit, am spus. Absolut minunat. Intenționam să ți-l dau de Crăciun, dar clama de prindere nu era cum trebuie. Au trebuit să o refacă. Oare era adevărat? Îl purtase Sophia mai Întâi? Eram În ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]