917 matches
-
corpului, scoțând în evidență suplețea trupului și eleganța, dar mascând defectele. Înainte de a merge la croitor, liderul responsabil se uită în oglindă și se întreabă: sunt dispus să-mi înlătur îndoielile, să-mi înfrâng dorința de negare și să mă înham cu orice preț la un drum plin de incertitudini și pericole? Morrison crede că răspunsurile depind nu atât de convingerile și de dorința de cunoaștere a liderului responsabil, cât mai ales de intuiția acestuia, de fărâma de speranță în șansele
Companiile private și „responsabilitatea socială” by https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
rai, dar nu ar fi pustiu paradisul fără tine? cică acolo, în grădina Maicii Domnului nu au ce căuta cei nespălați pe creier, ci numai ăia cu inima cât roata carului, carul mic și carul mare, deci aștept să mă înhami la car, carul mic sau carul mare, ca să te pot duce în locul cu verdeață, unde nu există nici intristare și nici suspin, dar nici cale de întoarcere. așadar, spală-mă cât mai vârtos pe creier și lasă-mi inima necurățată
SPALĂ-MĂ CÂT MAI VÂRTOS PE CREIER de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1402047227.html [Corola-blog/BlogPost/370219_a_371548]
-
aceasta nu mi-a adus decât bătaie de cap. În afara unui eveniment pe care l-am descris mai sus, nu m-a bucurat deloc, a fost o decepție. Îmi pare bine că unii mai au noroc ori curaj să se înhame la așa un travaliu, să vedem ce ne va aduce viitorul. - Ce ne puteți relata despre publicația pe Internet, LARG? - Am predat editura publicației LARG de o vreme și nu regret aceasta. Este mai bine așa, fiindcă mă pot dedica
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_hetco_arhitectul_revistei_agero_are_in_palmares_o_diploma_de_excelenta.html [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
fiindcă viața se succede pe capitole, de diverse foiletoane care au, e adevărat, ceva legături între ele, dar sunt totuși atât de suverane. După cum cred că nimeni nu ar trebui să dețină controlul în nimic. La o căruță, dacă se înhamă doi cai, trebuie să tragă amândoi, în egală măsură. Afară doar de faptul când unul dintre ei obosește, evident, și atunci se presupune o pauză. Asta nu înseamnă să dai drumul cailor pe câmp, să alerge ca nebunii și să
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Barbatii_si_femeile_din_societatea_de_cristea_aurora_1342350383.html [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
drumuri desfundate în care norma este groapa, și nu asfaltul, am umblat prin târguri demne de Evul Mediu, pline în mod paradoxal cu produse made în China, cu tarabe pline cu pantofi de „mort”, târguri de animale de povară de înhămat la plug în secolul XXI, mall-uri ticsite de lume, pline de cozi la shaorme și la hamburgeri, străzi ticsite de mașini în care se înaintează în pas de melc. Ce am găsit în mijlocul acestui paradox numit România? Am găsit
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge by https://republica.ro/o-fantoma-bantuie-romania-si-aparent-nimeni-n-o-poate-invinge [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
sfioasă doamnă Cît sîntem tineri, prinși de nebunii În caruselul de făcut copii Acum, la ceasul verii către toamnă Tu, dulce și fierbinte ca o vară În care s-au copt fructele pe ram La miezul tău rotund eu mă înham Să-l duc pe culmi a nu știu cîta oară Te lasă dar ca barca între valuri Cutremurată toată între maluri Și suspinînd mă mîngîie încet Eu mă agăț de dulcea ta făptură Ca iedera pe culmi de-o crăpătură
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cit_sintem_tineri_ioan_lila_1347533297.html [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
mai gras a desfundat butoaiele cu vin a chemat lăutarii, maneliștii și s-au pus pe bairam mânzul din grajd s-a dat de 3 ori peste cap și s-a făcut un armăsar alb, frumos și blând s-a înhămat singur la căruță și a grăit eu sunt calea, adevărul și viața cine vrea să mă urmeze să se suie acum nu s-a urcat nimeni! Referință Bibliografică: într-o noapte de ajun / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/george_safir_1419398226.html [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
că mă aștepți/ Simt că viața asta nu are pereți” (Întreg din jumățăți astrale) M-am întâlnit pe aceeași idee cu autoarea, exprimată în cuvinte total diferite. Spune Elvira Maria Vancea: „Realitatea mă trezește/ Și intru singură în jug / Mă-nham, și biciul mă plesnește!/ Din poezia Îmi vine să mă duc pe lume//” Iar Sabina Măduța în „Sonetul resemnării” scrie: „Acum merg liniștită ca asinul,/ Nainte, înapoi cum vrea Stăpânul,/ Mi-e caldă suferința ca o soră...” Dac-am uni
DOR DE TĂCERI, DOR DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1417213512.html [Corola-blog/BlogPost/371995_a_373324]
-
imagistice care schimbă secvențele, trecând de la șocant la genuitate: "A, dar partea feminină, tributară/ rațiunii, vrea/ spectacol... Spectacol? Spectacol, da, strigă fata/ pichetul, în aer liber... Așa... Atunci, na, vizionarule, îmi zice Faeton, o/ să fii tu conducătorul leului, ăsta/ înhămat la carul/ meu: gata? La luptă!...". Memoria este mai degrabă un catalizator al realului. Inima receptează prin filtrul ochiului o realitate văzută printr-o lentilă conversă. Impresia e a unei alunecări într-un labirint întunecos la capătul căruia te așteaptă
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
de atunci, deși mi-au mai umblat picioarele prin lumea largă, tentația de a mă afla iarăși pe partea cealaltă a pământului, în acea lume a Paradisului, așa cum ne-o închipuiam de după gratiile comunismului, mi-a dat ghes să mă înham la o călătorie la limita puterilor ce-mi mai curgeau prin vene la vârsta când mulți semeni de vârsta mea privesc lumea din pridvorul casei, sau nici n-o mai privesc în vreun fel. „M-a trimis la Honolulu!”, auzeam
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
de atunci, deși mi-au mai umblat picioarele prin lumea largă, tentația de a mă afla iarăși pe partea cealaltă a pământului, în acea lume a Paradisului, așa cum ne-o închipuiam de după gratiile comunismului, mi-a dat ghes să mă înham la o călătorie la limita puterilor ce-mi mai curgeau prin vene la vârsta când mulți semeni de vârsta mea privesc lumea din pridvorul casei, sau nici n-o mai privesc în vreun fel.„ M-a trimis la Honolulu!”, auzeam
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
clipa cucerită bătea zgomotos în coșul pieptului masiv. Cu mișcări fixate trăgea în barcă plasa plină de pești, i se părea absolut normal, că și azi a prins o mulțime. Ajungând la mal a legat barca de un țăruș. A înhămat calul, așezând coșul cu peștii pe spinarea lui. Peisajul arăta ca și înainte cu mult timp, lui totuși i se părea că totul s-a schimbat în jurul său: mesele, pescarii vecini, peștii, chiar și vocea lui suferea niște mutații. Ce
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
voi pune prinsoare că vin către tine cu patima-ntreagă și sânge regal de n-oi ști să-i număr voi cerne degrabă un crez peste umăr și-un pod în aval și-nvăț vizitiul din rondul de noapte să-nhame la care tot ce-am pierdut să-ntoarcă tabloul cu fața spre soare să nu-l mai găsească mereu la-nceput dacă-n izvoare setea-i doboară să-i prindă-ntr-o ramă din focuri ascunse în sevă de brad
COPITE CE ARD de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1445533477.html [Corola-blog/BlogPost/342976_a_344305]
-
pe Doamna voastră și că aici, lângă mine, îi aveți pe cei cărora trebuie să vă închinați și nu lor, păgânilor! Carul mergea alene, trebuind a-și face loc printre trupurile celor uciși. Bicele pocneau pe spinările acelora ce fuseseră înhămați, despicându-le pielea din care șuvițe de sânge se amestecau cu praful de pe corpurile lor. Doamna ceru să oprească. Șeful convoiului își privi stăpânul în ochi. Schender Pașa încuviință. Aplecându-se peste bârnele din lemn ale carului, trase din teaca
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
că, într-un astfel de mers, nu vor mai ajunge la Dunăre nici într-o lună de zile. Așa că, pe ploaia aceasta torențială, făcu semn convoiului să oprească. Scoase de la jug robii sleiți de puteri și plini de nămolul drumului, înhămă șase cai, urcă prizonierii legați cu frânghii groase unul de celălalt în carele capturate, așeză ienicerii pentru paza și condusul căruțelor, și porni în galop spre Tulcea. Bogdan, mezinul în vârstă de cincisprezece ani, își apropie capul de pieptul mamei
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1022 din 18 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Marea, sfâșierea întunericului la țărm, valuri uriașe...vapoare așteptând plecarea și tu locuind în golful unui gând. Nervii-ți silabisesc tăcerea și ploaia, topesc arama pe frunze. Înhămat la trăsurile toamnei îmi bate vântul prin vise, aud voci galbene în pădurile mării, mi se lovesc obsesiile cu fruntea de lut. În depărtare bat clopotele nopții-n surdină enigmele vieții locuiesc în chirie, cu aripi înflorite din semințe de
PĂDURILE MĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Padurile_marii_llelu_nicolae_valareanu_1382048132.html [Corola-blog/BlogPost/363215_a_364544]
-
lucid, chiar în alertă uneori. Pe cale de a mă naște. Ăsta cred că este scriitorul: mereu pe cale de a se naște, un amestecător de nori, un pieton desculț pe cărbuni încinși. Dar asta se întâmplă doar la cei vânduți definitiv. Înhămați pe veci la jugul minunat al scrisului. Eu sunt doar un diletant. Rudă cu Pandele de la sculărie, vecin cu bormașina de cartier. Agățat de frontispiciu, înscris la tabula rasa. N-am destule cuvinte sau am prea multe. Vin greu ori
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
fiară Fără vreun amendament Avionul tău de seară, Este de bombardament Este ora cinci și zece: M-am uitat la termostat Fierbințeala lumii trece Dintr-un stat într-un alt stat Nici un lucru nu atârnă Până la pământ degeaba Când te-nhami să cari o bârnă, Nu mai cochetezi cu graba Nu mai da cu cai în mine Când asculți muzici de Bach, Calul de bătaie ține Cât remiza la un șah Nici un cal, nici altă piesă Nu vor fi căluți de
NU MAI DA CU CAI ÎN MINE! de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mai_da_cu_cai_in_mine_.html [Corola-blog/BlogPost/350995_a_352324]
-
de bucurie... Și, plini de slavă, anii de chindie De împliniri și lauri îmi vorbesc. Dar mă-nspăimântă-această ascensiune Spre azuriul smuls dintr-o minune, Prin transparență vidului celesc. Ieșind din metafizica mea râma Simt „greul” lumii de-azi cum ma înhamă Și-n jos mă trage-asemeni unui lest. (Sonetele cetății, București, 2010) “THE BURDEN” OF TODAY’S WORLD... (To myself at the age of 84, still Romanian and still în România) For a while I feel my wings growing And I
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/tudor_opris_1494645764.html [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
umor). Puse laolaltă, donquijotismele și antropolexicele dau naștere unui oximoron: "rătăcirile" după modelul personajului din La Mancha (care, în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol, aventurile picarești pe care și le provoacă și la care se înhamă fiind tratate la modul extrem de serios și de responsabil, personajul însuși luându-se în serios) versus lexicul, vocabularul (tributar normelor fonetice, gramaticale) propriu ființei umane. Ceea ce au în comun Don Quijote și Mircea Băduț este faptul că ambii interpretează, trec realitatea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Articolele Autorului Spre a Lui împărăție, să-i văd rază de Luceafăr, fac demers în poezie. De doru-i să nu mai sufăr. Să ajung în locuri sfinte, ochii mei pe raza Sa-i pun. Și cu salbă de cuvinte îmi înhăm speranța la drum. Calea-i lungă pân' la stele și voi bea pe săturate, roua gândurilor mele. În suflet de-a fi păstrate. Cu speranța în credință, că-L voi întâlni vreodată, îmi curge dor din peniță pe file imaculate
PE RAZĂ DE LUCEAFĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1421505967.html [Corola-blog/BlogPost/366031_a_367360]
-
o distanță cam de șapte - opt kilometri pe care pescarul nostru o parcurgea de câte ori mergea la pescuit, pe drum de țară, cu cotiga[ cotigă = căruță scurtă și joasă, cu roți metalice, folosită la transportul încărcăturilor ușoare (n.aut.)] la care înhăma măgărușul, singurul său mijloc de transport. Era un om sărac, care nu prea avea pământ să-l cultive, ca să-i ocupe timpul. Comuna - după documentele existente - ar data de prin 1857, când a sosit prima migrație de țărani din Crimeea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și prețul plătit îl știe doar vântul Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământa aceasta țină știind să îndrăgească tunetul, care pe altii spăimânta Dăruirea lor, cometă arzând pulsatila risipită-n câmpie, reincarnata în mac înhamă raiul la a țarii grădină leagănul carpatic al strămoșului dac Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce au clădit România iulie 1982 Elenă
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
pe un imens de stele, În care timpul face destăinuiri prea grele, Înaintez cu teamă pe- un câmp minat cu vise Iar pasul mi- e tăcerea exploziilor permise, Ciulinii defăimării credințelor lumești Precum balauri sadici din cartea de povești Se-nhamă bidivii la cârmele caleștii Reducții prea absurde în matematica poveștii; Iubirea, chiar și ea-i un strugur roș’ pe buze, O sevă ce prin sine urmează să acuze, Zdrobită în candoarea acelei dăruiri Ce n-a avut puterea unicei mari
CONTEMPORANEITATE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1489752932.html [Corola-blog/BlogPost/375684_a_377013]
-
de lucru, pentru că în monahismul românesc funcționează foarte bine “roagă-te și muncește”, lucru care se îmbină, chiar dacă uneori este acuzată această sintagmă că ar ține numai de perioada comunistă. Ea a existat de când lumea. Așa că cine vrea să se înhame la jugul monahal de la Mănăstirea Cozia are parte de întreg programul acesta monastic, ce se continuă cu Vecernia de la ora 17:00, urmată de Utrenie. Slujba de Utrenie am coborât-o de la miezul nopții la ora 19:30, și asta
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]