183 matches
-
-și repara uneltele. Până pe la Începutul lunii aprilie trebuia să fie totul pregătit. La arat se pleca În zori, cam odată cu răsăritul soarelui. Acum plugarul avea nevoie să fie Însoțit și de un pogonici care să ducă boii sau vacile Înjugate pe brazdă. În caz că mai uita să fie atent la vite dacă merg pe brazdă, era bai mare. Se putea alege cu câteva lovituri de bici Însoțite și de câte o sudalmă, fiindcă plugul făcea greșuri și acestea trebuiau reparate. A
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Își luă desaga cu grâu, Începând să meargă agale În timp ce arunca cu dreapta grâul, Înaintând pe arătură Încet, având grijă ca bobul de grâu să cadă În brazdă fără să rămână goluri. Apoi, după ce puse o greutate pe grapă, Înjugă boii și Începu să acopere cu grapa grâul căzut În brazdă. Noa, de-amu numai de-ar da Dumnezeu ploi la vreme potrivită. Și până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până nu erau potcovite pentru iarnă nu le puteai scoate din grajd, fiindcă Își rupeau gâtul alunecând. Din această pricină, una dintre marile griji era să mergi din timp cu ele la potcovar. Iarna, dacă bărbatul nu avea boi de Înjugat mai puternici ca să poată transporta lemne la Fabrica de Cherestea, nu prea avea de lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu paiele rezultate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
grijă ușa. Sanceul și nisâieul erau pregătite de cu seară. Boii, cum l-au auzit, s-au sculat și acum erau și ei gata de drum. După ce Îi adăpă cu câte un ciubăraș de apă adusă de cu seară, Îi Înjugă la sanceu, deschise poarta cea mare, puse un braț bun de fân Într-o virincă pe care o așeza pe nisâieu, ieși din ogradă având de grijă să Închidă poarta. Tu să ai grijă de ogradă! Îi zise lui Ursu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lucrare mântuitoare spre câștigarea bunurilor cerești. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie: „Căci dacă ajunge cineva la cunoașterea slăbiciunilor (afectelor) legate fără voie de suflet, va socoti că nu știe și nu poate să se despartă de relele înjugate cu el”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VI, traducere de Preot Stăniloae, în „Părinți și Scriitori bisericești”, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. footnote>. Comentând acest text, părintele profesor Dumitru Stăniloae, cel care
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
sărea, / Oasele i le-ntindea/ Și pe Vîlcu-l cuprindea,/ Buze pe buze-i lipea,/ Zilele i le sorbea"... Izbucnind holera, oamenii obișnuiau, în județul Dolj, să caute doi boi negri, fătați într-o sâmbătă de aceeași vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
corpului uman. Absurdul vitaminizează filosofia și arta. Suntem aripi ale cojii noastre de stea. Nu sunt curios cum se vede lumea de pe eșafod. Dacă vrei să te cunoști bine, mai informează-te și de la alții. Nici geniile nu reușesc să înjuge mai mult de 14% din creierul aflat în dotare. Pentru a se fortifica, talentul are nevoie de sprijin, caracterul - de ostilitate. Intelectualii - acești salahori care încearcă să ne curețe creierul de steril. În cuvânt încap toate morile de vânt din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din energia universului și se crede buricul pământului. DESTIN Natura lucrează probabil în compensație. După un Tolstoi, aduce pe piață și un Stalin. Cea mai comodă filozofie de viață rămâne fatalitatea. Dacă ești bou, toți se vor repezi să te înjuge. Ciobanul din Miorița nu se putea apăra de destin cu ghioaga. În unele căsnicii, destinele merg în paralel. Precum trenurile. Destinul țăranului poate fi citit tot în craterele din desenele palmei. Trăim în concubinaj cu destinul. Destinul poate fi învins
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
perisabili dispar odată cu ei. Scriitorii mediocri nu pot supraviețui decât în parodiile altora. Timpul este marele avocat al artei autentice. Uneori, avangardiștii vor să facă vin nou din oțet vechi. Clasamentele din artă se bazează pe simplificări vulgarizatoare. Când scrii, înjugă la obsesiile tale și disperările eterne. Horațiu i - a îndemnat pe poeți să desconsidere apa. Evident că o așa autoritate nu poate fi refuzată. La Gabriel Garcia Marquez și la Borges nu aș renunța chiar dacă s - ar dovedi că au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
puternica noastră țară dacă am sta să ne îngrijim și de dragostea dintre robii și roabele noastre? Hrană li se dă. Nimeni nu-i ucide. Ce le mai trebuie? Întrebi oare taurul dacă a fost la vacă înainte de a-l înjuga? - Știu, stăpâne. Dar bărbații lipsiți de femeile care le sunt potrivite nu mai pot fi destul de ageri și buni de muncă pentru mărețele planuri... Și cer îngăduință stăpânului meu să-i aduc aminte că aceste neamuri daza și teda au
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Complementară reproșului violent este solicitarea imperativă care, deși formulată impersonal ("trebuie"), are aceeași țintă precisă. După construcția unui climax apocaliptic, poetul inferează, de la înălțimea amvonului, pe un ton apoftegmatic: "Trebuiește întinerită mintea scăzută și ramolită a epocii noastre literare. Trebuiesc înjugați la viață domnii scriitori și purtați energic, în numele artei care-i ignoră, pe brazdele mari ale lumii". Forma atipică a condiționalului, precum și semnificația parcursului sisific trimit, de asemenea, la retorica predicii: Până ce nu-și vor beli fruntea de pământ și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii; iar cei doi Aias se împotrivesc dârz iureșului troian și chiar, cât pot, îl înfruntă, înaintând încet ca o pereche de boi înjugați la un plug și ținând brazdă dreaptă. Până și concentrarea bătăliei într-un singur punct e văzută ca un mare nor pe care furtuna îl înalță din praful gros al drumurilor verii; iar din iarnă vine închipuirea căderii de fulgi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ca un măgar îndărătnic scăpat în lanul de grâu pe care-l lovesc zădarnic cu bâtele niște copii; iar cei doi Aias se împotrivesc dârz iureșului troian și chiar, cât pot, îl înfruntă, înaintând încet ca o pereche de boi înjugați la un plug și ținând brazdă dreaptă. Până și concentrarea bătăliei într-un singur punct e văzută ca un mare nor pe care furtuna îl înalță din praful gros al drumurilor verii; iar din iarnă vine închipuirea căderii de fulgi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la Caragiale în ciclul de pastișe parodice după Macedonski (Erato, scapă-mă, Cameleon femeie etc.). De asemenea, schița caragialiană Intelectualii pare hipotextul tabletei Despre scriitori, în care Arghezi a renunțat la învelișul derutant al ironiei, dând frâu liber indignării : Trebuie înjugați la viață demnii scriitori [...] Până ce nu-și vor rupe genunchii, nu-și vor beli fruntea de pământ și piatră [...] ei nu vor putea înțelege, din cafenea și berărie, unde se confundă cu chelnerii adormiți pe picioare, nici viața, nici arta
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spun o minciună, dar, dacă vei zice că mint, să știi că te omor"67. În loc de o simplă minciună, este construită o veritabilă autobigrafie fantastică: "La nunta tatii, ducându-mă la moară ca să macin porumb să-l fac mălai, am înjugat sacii la car, am pus porumbul și am plecat. Acolo am măcinat, pe urmă am pus boii în car, am înjugat sacii și am plecat acasă. Când am ajuns acasă, rămase mama grea cu mine. Mă făcu sâmbătă și se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o veritabilă autobigrafie fantastică: "La nunta tatii, ducându-mă la moară ca să macin porumb să-l fac mălai, am înjugat sacii la car, am pus porumbul și am plecat. Acolo am măcinat, pe urmă am pus boii în car, am înjugat sacii și am plecat acasă. Când am ajuns acasă, rămase mama grea cu mine. Mă făcu sâmbătă și se cunună duminică."68 Asistăm, așadar, la o demonstrație a eficienței practice a absurdului, întrucât fantazarea bazată pe suita de căutate inadvertențe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zbuciumă femeia, dar nu ieși din cuvântul bărbatului, puse o bucată de mămăligă, o ceapă și o mână de perje uscate într-o traistă, pe care o agăță de parul din marginea ogrăzii, la care gospodarul lega vitele vara. Gospodarul înjugă boii, luă traista și biciușca și porni, legănat, spre poartă. Își îndesă căciula pe cap, căci un vântișor rece „spăria” dinspre Podu de Lut, aducând, după părerea omului, o binevenită ploicică de primăvară. Boii mergeau alene, sătui de cât trăseseră
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
aria romanului, În timp ce al doilea e surghiunit În ampla diversitate a scrierilor care nu exclud, desigur, poezia, artele plastice și critica. Dar confuzia persistă și, din când În când, În fruntea scandalizaților iubitori de adevăr, alături de numele lui Bonavena e Înjugat și cel al lui Urbas. Poate că, pentru a ne distrage de la atare aberație, nu puțini săvârșesc și altă Împerechere ridicolă: Hilario Lambkin - César Paladión. Să admitem că asemenea confuzii se bazează pe anume paralele externe și afinități terminologice; chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru animale: Morarul Îi atribuie armăsarului care i-a trântit contelui de Jaca o vorbă Îndrăzneață remarcabil vers care Îi Îngheța sângele În vine lui don Marcelino: e mai mare ca doi sau trei iepuri Așa rumega Morarul Cuvântul Domnului, Înjugând-ul la carul său de Învingător, atunci când i-o cerea Muza! Și când te gândești că există ticăloși care Îi neagă calitățile de poet! Alberuela, 25 mai 1972 INDICE ALFABETIC DE NUME ȘI TEMATIC Álvarez, José Sixto. Scriitor argentinian (1858-1903
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
avut cod, un semn că nici trebuia'. Ce-i drept și ce-i strâmb știa fiecare din obiceiul pământului și judecată multă nu se-ncăpea. Țară săracă, stăpânire puțină, biruri mai de loc, cară cu două oiști, să se poată înjuga boii la venirea tătarilor și dintr-o parte și dintr-alta, după cum l-apuca pe om vremea pe cale de munte, case de vălătuci acoperite cu paie, pentru a li se da foc la călcarea dușmanului, ba se da foc ierbei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
readus au umplut județul de epizootie, încît oamenii, cu toată voința din parte-le, n-au avut cu ce să are și nu vor avea nici la anul. Se-nțelege de sine că nici arendaș, nici plugar nu se pot înjuga ei înșii la plug și c-au ajuns la sapă de lemn cu toții aproape. Iată cauza sigură a restanțelor. Pentru a le încasa va trebui să li se vânză oamenilor ceaunele de mămăligă și cenușa din vatră. Ce le pasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură, [î]i țin cu fața deasupra focului. Toate astea sub Constituție, sub regimul greco - bulgarilor, unit cu al jidanilor. De batjocura urdorilor și spurcăciunilor universului a ajuns poporul românesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
arendărilor a luat amploare, așa Încât aproape jumătate din marile proprietăți erau preluate de arendași care nu urmăreau decât profitul și dezbinarea (vezi răscoala din 1907 - versiunea Paulescu) pentru care nu se sfiau după cum spunea Eminescu „să biciuiască pe țărani, să Înjuge fetele la plug, să-i scuipe pe moșnegi În gură și să-i țină cu fața deasupra focului” (Spitalele rurale - Timpul, 20 august 1881). În acest context circulația bunurilor aducătoare de profit ocolea populația autohtonă, realizând un circuit vicios din ce În ce mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Își arată adevărata fire. Perechea se dovedește a fi nepotrivită, lipsind Înțelegerea dintre cei doi parteneri. Când Îi zicea bărbatul să nu facă un lucru, ea tocmai asta făcea. Se gândește să scape de nevastă: dar să nu aibă păcat. Înjugă boii la plug și pornește la câmp să are. Îi zice nevestei să nu vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge În fundul fântânei. Vorba românului: Cum și-o face
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]