173 matches
-
cel pe care-l mai avea și-l petrecea așteptându-l pe Josie îcum îi ziceam eu și Luke) s-o sune. Plus ça change... De ce nu pot să cunosc și eu un tip ca lumea? m-a întrebat Brigit înlăcrimată într-o seară. De ce eu și Josie nu putem să fim ca tine și ca Luke? Vreau să spun José. Ce naiba aveți tu și Costello de nu puteți să-i spuneți lui Josie pe numele lui adevărat? Vreau să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
liniștit, renăscut în mâinile reci și sărate, între buzele marine. Picioarele ei lungi lungi tremurau pe tavanul care tremura, ca și zidurile și ferestrele și podeaua. „O, Irina“, expia expira, în sfârșit orfanul. „Irina, Irina“, se confesa, izbăvit, clovnul, masca înlăcrimată pe sânii ei electrizați, capul învins pe pântecul cosmic, să prindă ecoul, confirmarea, și mai jos, să-și lipească, ultimă gratitudine, buzele mincinoase, de floarea canibală. Vindecat, muri, adormi somnul ultim. Avionul se apleca spre stânga, scaunele vibrară. Un frison
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am nici un tatuaj. Nici măcar nu știu dacă am un punct G sau nu. Poftim ? face tipul, părând complet luat pe nepregătite, dar abia dacă-l aud. Cariera mea e un banc prost. Nu sunt femeie de afaceri de top. Arăt Înlăcrimată spre costumul meu. Și nu am nici o echipă ! Sunt doar o amărâtă de asistentă de marketing și tocmai am avut prima Întâlnire importantă de afaceri din viața mea. A fost un dezastru total. N-am Înțeles nici jumătate din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-mi vorbește pe un ton panicat. Îmi spune că sunt pe cale să mă rănesc. Sunt în brațele lui Tang Nah. Îl rog să mă țină strâns, mai strâns. Îl rog să mă convingă. De ce anume ți-e teamă? El e înlăcrimat, nu îndură suferința mea. Nu vei mai fi rănită niciodată, îți promit. Sunt o revoluționară! Fraza ciudată îmi iese de pe buze. Vocea îmi e ștearsă, ca și cum ar face o declarație de prevedere. Tang Nah nu dă nici un răspuns, e nedumerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fața aceea! Ce îngrozitoare! În mod clar, nu făcuse față cu prea mult entuziasm acestei prime lovituri a lumii de afară. Și, după cum se părea, din păcate, instinctele sale în această privință erau demne de încredere, căci, în timp ce el stătea înlăcrimat în casă, agresoarea sa plănuia de mult de-a fir-a-păr un nou atac împotriva sa. — Odată ce ploaia a astupat găurile din pământ, îi spusese Sampath surorii sale, pe când stătea îmbufnată sub copac, râma nu are altă soluție decât să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
floare pusă pe o grămadă de gunoi, dar, hélas !, există flori care cresc pe gunoaie... Oftase, oprindu se, din delicatețe, a vorbi mai departe : avea sau nu lacrimi în ochii cam bulbucați - verzi albaștri ? Din pricina genelor lungi ochii îi par înlăcrimați totdeauna și ea, desigur, știe ce farmec special îi dau, pentru că des, și mai mult ca sigur fără motiv, clipește. N-ai știut ce să răspunzi și nici cum să procedezi, astfel că ai rămas tăcând și numai privind-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu Burning Down the House sau pe Depeche Mode cu Shake the Disease. Erau lucruri de care viața ta depindea În mod direct - poate că asortarea acestor nume de hituri occidentale cu societatea În ruine acoperite de falduri sîngerii, Îmbolnăvită, Înlăcrimată În care o trăiați atunci nu e Întîmplătoare. Bugs Bunny era ceva mai mult decît un desen animat, era un semn că undeva, pe această planetă, dimensiunea umanității speciei poate să atingă culmi. Iar dacă Într-o noapte de vară
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Melania, o rugă Șerbănică Miga, Am să-ți explic eu despre ce e vorba. Bătrâna alunecă în fotoliu. Începu să plângă. ― Nu pricep ce se întîmplă astă-seară. Toată lumea mă insultă. Simți privirea fixă a doamnei Miga și-și ascunse obrazul înlăcrimat în batistă. " N-au înțeles! Un getax abandonat în fața casei atrage atenția. Trebuie să le-o sugerezi altfel, draga mea..." * Se priveau în tăcere. Ochii șoferului poposeau clipe lungi asupra fiecăruia, cântăreau obiectele, masa cu cărțile răvășite printre farfurioarele murdare
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Tău chipul uneia din făpturile Tale pe care o iubești mai mult decît pe mine? Copiii noștri vor avea oare harul de a-Ți fi asemenea, fraterni față de cei umili și față de animale, Închinați Ție prin ochii lor curați și Înlăcrimați de gîndul paradisului și prin nasul drept, semn al cărnii, eternă crucificare a pămîntului și a cerului?“. Semnalase deja, vorbind de logodnică, faptul că sprîncenele și nasul formează semnul Crucii. E o remarcă ce l-ar fi interesat pe Matisse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
l-ar fi interesat pe Matisse cînd desena Drumul crucii pentru capela din Vence. În orice caz, m-a interesat pe mine prima dată cînd am citit-o, așa că m-am dus să mă conving la oglindă că ochii mei (Înlăcrimați de gîndul paradisului) formau o cruce cu vîrful nasului, despre care nu mai ignoram de acum ce raporturi avea cu vîrful penisului, care mi se părea apt, dacă nu să formeze o cruce, măcar să mă atragă pe un drum al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fi făcut. Ce umilință. Ce satisfacție, ce revanșă. Dar și-ar fi pierdut doar timpul. Se strecură printre ospătarii care susțineau tăvi de argint, evită un măscărici ce continua să sufle balonașe de săpun și apoi trecu pe lângă un băiețel Înlăcrimat cu un balon dezumflat, În urma lui. În salonul alăturat, niște pitici În haine de costum și cravată Încercuiau un clovn al cărui machiaj era de-acum șters de transpirație și priveau un monitor așezat la picioarele lor. Cântau - urmărind cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
am nici un tatuaj. Nici măcar nu știu dacă am un punct G sau nu. Poftim ? face tipul, părînd complet luat pe nepregătite, dar abia dacă-l aud. Cariera mea e un banc prost. Nu sînt femeie de afaceri de top. Arăt Înlăcrimată spre costumul meu. Și nu am nici o echipă ! SÎnt doar o amărîtă de asistentă de marketing și tocmai am avut prima Întîlnire importantă de afaceri din viața mea. A fost un dezastru total. N-am Înțeles nici jumătate din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
în speranța ca ceea ce se desfășoară în fața mea să fie un adevăr departe de realitate. Portocaliul aprins al vestelor ce îmbrățișau oamenii veniți să ne acorde primul ajutor mă orbi preț de o secundă, făcându mă să-mi șterg ochii înlăcrimați cu mâinile mele rănite. Sunetul asurzitor al sirenelor de poliție creau un ecou în mintea mea, amplificându-se. Priveam îngrozită scena din fața mea, mintea mea cedând la impulsurile ce le simțeam străpungându mi coloana. Doamne, te rog, te rog, te
Un înger păzitor. In: ANTOLOGIE:poezie by Dora Maris () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_682]
-
și erau obligați să fie martorii eforturilor gâfâite ale părinților. Unii dintre copii plângeau, ca o reacție firească la ceea ce părea a fi, la vârsta și din perspectiva lor, o imagine terifiantă. Iar cei care nu urlau deja, invariabil ajungeau înlăcrimați în punctul în care mamele se apucau bine de mânerele cărucioarelor și începeau să alerge în mare viteză pe aleea centrală a parcului. Alice era cutremurată. În mod sigur, nașterea era un eveniment traumatizant. Nu mai era nevoie ca imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
DANIEL BĂNULESCU Înșfăcând un halat - intenționam să înjur, înveșmîntat cât mai civilizat - am executat pașii aceia mici și lipicioși cu care atacă crocodilul și am ridicat receptorul. - Aurelian! s-a auzit o voce de damă. Aurelian! a îngăimat cald și înlăcrimat o voce de damă. Nimeni nu îndrăznise să mi se adreseze cu numele acesta atât de stupid. M-am simțit răscolit, mi-am făcut o cruce, superstițioasă, mentală și, trântind receptorul, n-am mai lăsat-o să-mi zică Aurelian
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
privesc față în față... / de n-ar veni imprevizibilă (...) / acesta-i jocul care-l joacă și Divinul (...) / ;accept și eu: cu mine însumi plin de cruzime!" (Gladiator), Mazochism? La acest joc straniu se gândea și Arghezi un Arghezi mâhnit în înlăcrimatu-i De-a v-ați ascuns. Un sonet al "satanicului" Baudelaire, Mortul vesel ("un mort libre et joyeux"), pare să-i fu sugerat lui Camus ideea unui eseu, La Mort joyeuse, pătruns de sarcasm și absurd. Din aceeași perspectivă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
simbol masculin și acesta. Și solilocviile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) se integrează stilistic tiparelor mentale de până acum; altfel spus într-o mitologie deja consolidată. Deviată în fantastic, Nunta ceremonial cu apariții dematerializate e, în realitate, un monolog înlăcrimat despre moarte. "Domnul mire zboară peste noi" iar mireasa e doar amintire; abstract, letargic, mirele a fost adus "să se cunune cu mireasa moartă". Tăcând, crinii, păsările jalonează drumul absurd spre neant; Ochiul însuși e un crin: Mai multe buchete
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pe oare și-l aleg. Unii îngeri, blînzi, timizi și nevinovați, care nu mai trebuie cercați de Dumnezeu cu viața din astă lume, trăiesc puțin pe pămînt, căci trupul lor pămîntean moare, steaua de pe cer se stinge, iar ceilalți îngeri, înlăcrimați, îi iau trupul pe brațe și-l duc în ceruri. Așa a văzut-o poetul pe Casandra, în Mortua est!, cînd ea a trecut hotarul acestei lumi, "ca un vis, ce își moaie aripa-n amar": "Te văd ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu elemente pure, iubita are gâtul ca o creangă albastră, lebedele plutesc pe lacuri înghețate, lumea întreagă este o albastră simfonie. Procesul de estetizare se accentuează în volumul "Pur" (1971). Poetul este obosit, nu mai receptează bucuria existenței, dragostea este înlăcrimată, spațiul este nemărginit ca o durere care îți întunecă mințile: "Trupul tău ardea profund chinuit/ iar eu sunt acum prea departe, Parc-am fost și-am trăit și am murit/ și mă plimb fără moarte prin moarte.". Actul creației este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil liliputană" (Gh. Grigurcu). Poetica miniaturalului dacă se poate numi astfel traduce, într-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și fața lumii se răsfață iar sufletul tânjește după făptura timorată a Verbului dintâi. Epifanie Turlele urcă spre cer privegheate de zborul păsărilor stingher în preajma mănăstirii poteci părăsite pe care nu trece nimeni. înmugurește steaua venerii și-ți vindeci tăcerea înlăcrimată în muguri mângâiat de lumina care se frânge fără vină. Lucrurile par sprijinindu-se în câte un nume când toate există spre a sfârși în cuvânt precum cel care citește face să învie litera în gând. Amiaza se furișează în
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
de competența anumitor actori, divinități ale vegetației, preotese, femei specializate pe segmente ritualice, de unde alunecările de sens de la un caz la altul. Inanna vechilor sumerieni este, în fapt, o divinitate războinică, dar patronează, totodată, cultul vegetației și al rodniciei. Coboară înlăcrimată în infern, la sora ei, Ereșkigal, pentru ca, prin autosacrificiu ritualic, să reglementeze destinul plantei care moare și învie. Totuși, la întoarcerea pe pămînt, nu ezită să-l trimită la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Când pierzi ceva ce iubești prea mult, Când greșești și nu îi spui ce ai vrea Dar e în spital, te iubește dar și plânge, Îi spui să fie puternic, să vină acasă, Nu poate vorbi dar ochii îi sunt înlăcrimați, Se chinuie, nu poate să respire, Oh, Doamne, de ce atâta chin? Moartea cea crudă bate acum la ușă, Nu vreau, nu vreau, tată vino înapoiă Tată vreau să îți spună. Tată, vino la noi! Eu te iubesc, nu pleca, nu
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
și nu știe al cui e. Înscrie-l cu robii noștri și folosește-l la muncă. Abia după ce ieși slujitorul, Marele Preot își întoarse iar privirea spre robul său. Acesta se aruncă la pământ și-i îmbrățișă gleznele, lăsîndu-și fața înlăcrimată pe sandalele bătrânului. Marele Preot se aplecă și, punîndu-i mâna pe creștet, îi spuse zîmbind: - Vreau să aud ce gânduri ți-a iscat citirea cărții despre timpurile vechi! Auta oftă adânc și se așeză pe blana de leopard. Apoi răspunse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
apuca să filmați așa ceva. Ghinionul vă va urmări În permanență, să nu participați prin profesie la „istorie”. Veți fi niște cronicari ratați. Cu aerele voastre de asediatori la porțile utopiei, veți simți mereu În ceafă privirea mamelor voastre cu ochii Înlăcrimați de speranță și disperare, În fojgăiala voastră prin această lume de șmecheri și puști de bani gata, Încep să transpire de averi uteciștii, gata să vă Înfigă dinții În gât. Așa Începe prietenia ta cu Oacă. Greu de dus povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]