4,071 matches
-
parcului, alături de Pynx. Cer plumburiu, cer difuz de Februarie. Copaci, carpeni, crâng, încă triști și goi, dar sub scoarța copacilor înviorați de dezgheț, urcă și pulsează deja seva nouă. Liniște întinsă, adiere cu miros de zăpadă topită, tulburătoare suflare de înnoire. Fermentații latente a tot ceea ce încolțește și va înflori și, în venele universului, grandios aflux de viață. Să pulsezi, să te împrospătezi, să te deschizi, că iubești la unison cu seva, cu ritmul universal. Fericire a zeilor, bucurie prin care
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871, a debutat în Convorbiri literare cu comedia Fata de birău. În același an, la același îndemn
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
artistului. Printr-un abuz de lectură și de interpretare, dar și printr-un transfer de scopuri, arta lui Baba a fost integrată idealului umanist de tip proletar. Realismul socialist, atît prin opoziție față de așa-zisa estetică burgheză, preocupată constant de înnoirea limbajelor și de reconstrucția simbolică și plastică a imaginii, cît și prin faptul că înțelegea arta ca pe un produs denotativ, simplă componentă a unei propagande în continuă ofensivă, și-a fixat anumite cadre pentru idealul său artistic. în plan
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun idealuri și soluții autentice, nu jumătăți de măsură, condamnate să provoace imprevizibile ruperi de ritm. ~ntr-o viziune istorică optimistă, faptul că societatea românească a cunoscut un proces de înnoire și modernizare în sens liberal, că nu a fost aruncată peste bord de valurile istoriei este, desigur, mai important decât critica ce s-a adus acestui proces. Realismul politic în versiunea sa liberală a reușit parțial să înarmeze statul și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
sa!), care - se putea mai rău? - nu e alta decât cea irosită, nu face decât să preia din mers funcțiile propagandei comuniste. Dar idealurile din '89 trebuiau în primul rând trădate, uzate moral, expediate în cărțile de istorie - tocmai spre înnoirea contestației! Astăzi ea a fost sufocată. Cei mai acerbi critici ai comunismului sunt, cu rare excepții, principalii lui acționari. Indignarea lor tardivă și abstractă n-a constituit de altfel nicicând o piedică pentru foștii comuniști, ci tocmai alibiul de care
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
visului opulent, îngroșat precum o drojdie a fantasmelor lăuntrice, menit însă nu atît a propune o alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e purificatoare. Înnoirea limbajului poetic, proces practic cîștigat, exclude aici o încrîncenare de fond (nu și pe cea formală), favorizînd natura mroală stenică, luminoasă a autorului. Într-un duh pe care l-am numi postmodern dacă am acorda credit deplin acestui concept debil
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
bine știm, în România există o uriașă dorință de a se întîmpla ceva și o la fel de mare deziluzie că nu se întîmplă mare lucru. Știrile vechi de cîteva luni pot fi reluate oricînd, fără a părea învechite. Astfel că tehnica înnoirii sau relansării lor nu ține numai de oferta premierului, ci și de nevoia mediilor de informare de a-și convinge publicul că în România se întîmplă ceva, chiar și atunci cînd nu se întîmplă nimic. Dacă n-ar ști să
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
atelier nu trag chiulul. Îl și invit, de altfel, să se convingă. Str. Armeană, 18, etaj 2, scrie pe ușă. Bătînd recent, după zeci de ani, străzile Dorohoiului natal, frisonul regăsirii nu a putut rămîne întreg, fiind minat de constatarea... înnoirilor. Am pe peretele atelierului o ilustrată, palid colorată, din... 1927: ei bine, aerul cochet al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva unei
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
pare că nu mai contează prea mult pentru cei care îl vor pe Băsescu. Apariția în această competiție a dnei Simona Marinescu nu pare să conteze prea mult, cel puțin pînă la această oră. Că în PD a sosit momentul înnoirii susținătorilor principalilor candidați nu e un semn bun pentru viitoarea unitate a acestui partid. Deși au trecut prin mai multe împreună și, de bine de rău, au o doctrină destul de coerentă, iată că pediștii par a nu fi nici ei
P.D.-ul la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16183_a_17508]
-
a traumelor trecutului, a fost părăsit de conducerea restauraționistă ce a monopolizat Revoluția din decembrie, ținînd a obține puterea cu orice preț. "Șansa unică de a face istorie" a fost astfel irosită. Avînd putința de-a alege între continuitate sau înnoire, reconciliere sau fractură, minciună sau adevăr, compromis sau justiție, cîrmuitorii neocomuniști autoînscăunați au optat pentru continuitate, reconciliere, compromis, minciună, injustiție: "Cum nu am nimic comun, declară Bujor Nedelcovici, cu toate aceste "soluții bizantine" pe care le speram depășite -, nu se
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
MARELE PREOT: Atunci, va veni peste tine Duhul Domnului și te va face alt om... (MAJESTATEA SA se chircește mimând regresia către fătul embrionar.) Și vei avea o a doua naștere... O dată cu tine începe o eră nouă. Tu ești semnul înnoirii... (MAJESTATEA SA revine la atitudinea inițială.) Adună puterile lumii... (GENERALUL îi leagă centura imperială.) Și descalecă printre noi... (GENERALUL leagă cataramele cizmelor imperiale.) GENERALUL: Tălpile tale să nu ardă pământul. MARELE PREOT: În veci așa să fie! (MAJESTATEA SA își
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar fi făcut mai bine dacă nu și-ar fi exprimat supărările pe acest ziar, într-un moment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale partidului ar fi făcut mai bine dacă nu și-ar fi exprimat supărările pe acest ziar, într-un moment în care Adevărul pare interesat de înnoirile din PNȚCD. Ion Diaconescu ar fi trebuit, poate, să nu uite că în fața partidului său se află cîțiva ani de opoziție extraparlamentară în care PNȚCD n-are nevoie să-și cultive adversitățile, ci să aibă relații cît mai bune cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
Marga e singurul țărănist cunoscut care poate reformula convingător doctrina acestui partid, încît ea să răspundă nu unor nostalgii, ci unor necesități ale alegătorilor. În PNȚCD se și vorbește despre o posibilă schimbare a numelui partidului în cadrul unei operațiuni de înnoire a imaginii. Nu știu cîte voturi ar aduce o asemenea chirurgie estetică, dar mă tem că ea ar putea provoca pierdeea unor voturi sigure din partea celor care votează PNȚCD-ul și cu ochii închiși. Asta cu atît mai mult cu
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
în regim de leasing speranțe întru eventuale resuscitări și resurgențe. A venit apoi vremea crengilor și coroanelor, adică a direcțiilor și orientărilor stilistice și estetice care au fost succesiv mistuite de flacăra tentației irezistibile de a nu se putea sustrage înnoirilor consecutive, flacără ce a făcut din noutatea stilistico-estetică partea cea mai casabilă și trecătoare a fenomenului muzical, un semn de oboseală cronică, depusă întotdeauna în-tr-o idee proaspătă, ivită din comparația a două lucruri ce n-au fost comparate încă. Din
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod obișnuit diferența. Efectul, la nivelul instituției muzeale pe care încercăm să o proiectăm, a acestui mod răsăritean de a concepe și exalta diferența, este copleșitor: puterea formativă a înnoirii nu este difuzată la scara macro a publicului larg folosind coerența, ci direct, pe cale indexală, prin arătarea unor modele concrete și convingătoare de creativitate și spontaneitate. Selecția acestor modele, ponderea promoționării unuia sau altuia, elaborarea definiției lor estetice vor folosi
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
o dată cu înfrângerea lui Iliescu ni l-am scos automat din minte - pentru o vreme, desigur. Și, din păcate, la fel par să stea lucrurile și acum, când constat o conviețuire tot mai dezinvoltă între agenții trecutului și firavii reprezentanți ai înnoirii. Or, România nu se poate despărți de propria mizerie morală înainte de-a o descrie minuțios și de-a o judeca. Altminteri, vom retrăi la nesfârșit aceleași coșmare și vom recădea în aceleași hăuri. În fapt, n-am nici pe
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
numit acest cuvînt înainte passe parole." Se pot vedea, din aceste cîteva rînduri puse "în capul trebii", două lucruri. Întîi, un interes care nu e, nici pe departe, de pură circumstanța, pentru "tineret-rezerve"sau, altfel spus, pentru posibilitățile de reală înnoire a unui "mecanism" literar. Sigur, modulațiile prin adăugare de diez sau de bemol sînt, neîndoielnic, de luat în seamă, dar pe Cistelecan nu-l mai "prind" atît de tare surprizele pe care i le-ar putea pregăti consacrații. Îl interesează
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
discuție ni se recomandă dublat de un documentarist și triplat de un moralist, capabil a proba viabilitatea asocierii celor trei vectori ai scrierii d-sale. Nici Sainte-Beuve, nici Thibaudet, nici E. Lovinescu nu sînt "depășiți", invalidați de un galop al "înnoirii" dezlănțuite, ci modele de la care mai putem prelua încă multe în perspectiva unui comentariu care să țină seama de parametrii literari ai umanului și de cei umani ai literaturii. Trilogia lui Constantin Călin închinată lui Bacovia - rămînem în așteptarea volumului
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mișcarea de înnoire a poeziei cu formă fixă sonoră într-un context modern, contemporan, care-și arată deja roadele. Sonet - cartea de față - cu titlul lapidar-provocator, se reclamă de la iubirea de iubire, cuprinzând o multitudine de stări esențiale, temeinice în conținut, armonioase în
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
fizice, care în 2010 a avut 18.000 de solicitări, va continua începând din luna aprilie. Fondurile alocate noii etape sunt de 100 milioane lei, informează Agerpres. Guvernul a aprobat un buget de 228 milioane de lei pentru programul de înnoire a parcului auto din România în anul 2011, acesta putând fi suplimentat dacă va fi nevoie. Până la data de 31 ianuarie 2011, au fost cumpărate prin Programul 'Rabla' 2010 63.000 de mașini, dintre care puțin peste 27.000 au
Borbely: Programul Rabla 2011 va demara pe 18 martie () [Corola-journal/Journalistic/26986_a_28311]
-
putând fi suplimentat dacă va fi nevoie. Până la data de 31 ianuarie 2011, au fost cumpărate prin Programul 'Rabla' 2010 63.000 de mașini, dintre care puțin peste 27.000 au fost mărci produse în România. Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național, din anul 2010, a beneficiat de sesiune deschisă, începând cu data de 18 februarie 2010, și a avut un buget total de 722 milioane lei, în scopul scoaterii din uz a 190.000 autovehicule mai vechi de
Borbely: Programul Rabla 2011 va demara pe 18 martie () [Corola-journal/Journalistic/26986_a_28311]
-
sosirii primăverii. Era prima zi Acesta nu își putea aduna să trăiesc fără ele.” Cu “Dragobetele sărută fetele”, când se vorbea despre păsări ostași pentru prea multele vremea, Dragoș a aflat cine cum este vechea zicală și plante, semne ale înnoirii războaie purtate. Socotind că scr ia acele “minunate” românească. Se spune că na tu r i i , când păsă r i l e bărbații nu doreau să își scrisori de dragoste. Credeți Dragobetele, feciorul chipeș presărau bucurie, iar plantele părăsească
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
merită epitetul de “răsuflate”. rotunjire a propriei ființe, care privirile ochilor de îndrăgostit roșii străpunse de săgeți și În ultimii ani, la oraș, stă la baza vieții, refugiul care spun povești de iubire pe răvașe parfumate. Virilitatea tinerii dornici de înnoire, celor asupriți, acoperământul care cuvintele nu le pot Dragobetelui este o creație în încurajați și de comerț, îi fac celor dezgoliți, speranța celor îngâna sau așterne pe hârtie. spiritul locului, tipic unei tot mai mult loc zilei de 14 deznădăjduiți
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]