291 matches
-
În evidență funcționarea școlilor de partid În cadrul societăților de tip sovietic și rolul lor În menținerea regimurilor comuniste În Europa de Est. Instituția școlii de partid constituia unul dintre acele „mecanisme esențiale de reproducere a unor regimuri politice dictatoriale, un dispozitiv de Înregimentare a intelectualilor și un instrument de cenzură” (p. 237). școlile de partid Îndeplineau două funcții majore, care, echilibrându-se reciproc, asigurau menținerea regimurilor de tip sovietic. Una din funcții era cea de promovare socială, „de reparare a excluderii sociale” (p.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
recentă întâlnire cu studenții, de întrebarea pri vind „deresponsabilizarea politică“ a celor de vârsta mea. Mi s-a reactualizat atunci, cu jenantă acuitate și intensă vinovăție, dilema angajare-neutralitate (i.e. senină resemnare) de la începutul anilor ’90, când refuzam cu obstinație orice „înregimentare“, când adevărurile politice elementare mi se păreau minciuni cinice, când am jurat să nu mai am vreodată carnet de partid, când vedeam ex fo liindu-se în toate închegările politice aceeași securime, eșaloanele doi și trei ale vechii nomenclaturi și când
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
destinul fiecărui individ din sfera conflagrației. Povestirea acestui destin constituie o filă de viață și ea vorbește de la sine despre rolul nociv al personajelor ce fac istorie în viața colectivității înregimentate la o idee sau alta. Din păcate, politica de înregimentare se practică și astăzi. De aici, importanța amintirilor, a Jurnalelor generațiilor care pleacă. Mărturiile autorului devin piese la dosarul prefacerilor de după 1944 în România, bune sau rele, acceptate sau nu, rămâne să le judece fiecare cititor. Constantin Manoliu nici măcar nu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
articolul său intitulat „Fascism“. Sebastian vede în fascismul lui Mussolini — pe atunci încă nu explicit antisemit — o benignă „nevoie de încadrare” a tineretului din Italia, în răspăr cu relativismul moral dîmbovițean. Autorul rămîne totuși un moralist „nepolitic”, un individualist ostil înregimentărilor de orice fel: „mi-e groază de orice ordine de idei, de orice unanimitate”. Un alt exemplu elocvent de atitudine nealiniată îl reprezintă poziția sa față de Panait Istrati, anatemizat de stînga franceză și elogiat în mediile românești pentru apostazia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Hugo Ball - era cunoscută și publicului de cabaret din România), improvizații ale lui Tzara extrase din cîntece de mahala românești ș.a.m.d. Un protest ludic, burlesc și demitizant așadar, o expresie a nealinierii artistice absolute, ireductibil subversivă, ostilă oricărei înregimentări și mobilizări „colectiviste”. Putem vedea în dadaistul Tzara și un „mutant” al periferiei românești: antrenamentul poetic underground, practicat - împreună cu prietenul Ion Vinea - în vacanțele de la Gîrceni, apoi episodul-pilot al revistei independente Chemarea (aprilie-octombrie 1915) i-au îndreptățit pe exegeții fenomenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care aș adăuga o bună doză de dandism al „autenticității”. Nu cred că putea fi și un conducător charismatic, așa cum au susținut unii. Profetul revoluționar este un tip de personalitate caracteristic pentru intelectualul care, dintr-o nevoie aproape patologică de Înregimentare, ajunge să motiveze metafizic folosirea ghilotinei, bâtei și mitralierei, autoiluzionându-se că participă la o metanoia colectivă și la o „schimbare la față” națională chiar și atunci când nu e decât anexa mistico-filozofică a unei gloate barbare și criminale și/sau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
al unui sistem juridic de corecție, Foucault trădează o înțelegere unilaterală și preponderent negativă a disciplinei corporale. Pe harta genealogică a instituțiilor moderne ale persecuției și supravegherii (cum sunt închisoarea ori spitalul psihiatric), el identifică urmele unor structuri ecleziastice de înregimentare a subiectului uman plecând tocmai de la aceste foarte precoce „tehnologii ale sinelui”. Sociologul francez bănuiește în spatele formelor compact organizate de autoritate ierarhică un mecanism secret al voinței de putere și al dorinței de excludere 2. Ca și decizia metodologică de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și totodată rușinoasele liste cu semnături în susținerea cutărui sau cutărui potentat sunt o dovadă că lucrurile s-au degradat până la nivelul cel mai de jos posibil. Întrebarea care se pune este ce fac spiritele independente, care refuză contingența și înregimentarea, încăpățânându-se să practice reflecția critică - singura care definește un adevărat intelectual? Ele nu se pot regăsi în nici o tabără, pentru că au curajul să privească realitatea în față și să formuleze propria relație cu ea, chiar dacă această postură îi condamnă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
greu de surmontat. Un exemplu concludent al acestui tip de reacție este polemica în jurul lui Eminescu. O simplă trimitere făcută de revista Contrafort la dezbaterea inițiată de revista Dilema, însoțită de formularea propriului punct de vedere, a fost taxată drept înregimentare în campania de denigrare a poetului național. Și astăzi scriitorii de la revista Contrafort sunt acuzați de preluare mimetică, necritică a ultimelor mode de la București, ignorând neprețuitul specific basarabean. Ce aș putea răspunde acestor reproșuri? Voi spune mai întâi că nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
despre modalitățile de a le eluda. Unele au fost, de altfel, subiecte sugerate chiar de către cei intervievați. Ei au ținut să puncteze clar aspecte conforme cu descrierea-standard a epocii 133, în ciuda eforturilor cercetătorului de a evita stereotipurile 134 istoriografice ("politizare", "înregimentare", "ateism", "delațiune", "represiune", "uniformizare" ș.a.). Cu toate aceste ancorări periodice în canonul curent, discuțiile au oferit un material deosebit de consistent despre istoria care nu se învață, de obicei, la școală. Politică și dirigenție Primele generații de elevi ai școlii "democrat-populare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Și [doar] a fost școală mixtă 154" (O.I.); "era o disciplină, se învăța o meserie! Copiii nu prea crâcneau la școală [...]. Nici nu am încercat [să încalc regulile]. [Te pedepseau], puneau note mici, te exmatriculau" (D.M.). În astfel de școli, înregimentarea elevilor era mult mai importantă decât studiul propriu-zis. Li se impunea practic un alt mod de a concepe igiena, alimentația, odihna, îmbrăcămintea. Simultan, erau antrenați pentru executarea întocmai a dispozițiilor și pentru memorizarea riguroasă a informației livrate. Prin intermediul celor mici
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un tiraj de 270900 exemplare. Această creșterea se poate explica, mai întâi, prin faptul că exista un singur manual pentru fiecare obiect de studiu, apoi prin amploarea campaniei de alfabetizare, dar și prin creșterea demografică, dublată de extinderea continuă a înregimentării școlare a fiecărei noi generații de copii. Ținând cont de circulația transgenerațională a unui manual și de consonanța sa cu celelalte surse de informație publică, putem aprecia mai corect remarcabila forță de persuasiune a lucrărilor, în ciuda disonanțelor cognitive pe care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dat de regimul vizat (cel nazist sau cel comunist sovietic), dar, de fapt, scrierile despre lagăre trebuie discutate independent de această diferențiere, deoarece au fost generate de două sisteme între care s-au stabilit suficiente analogii: "partid unic, ideologie obligatorie, înregimentarea tineretului, proiectul creării unui "om nou", elogiul forței și al violenței, voința declarată de expansiune, teroarea ca mijloc de guvernare, puterea acordată polițiilor politice, discriminările la care erau supuse grupuri sociale întregi, sistemul concentraționar, crime în masă"3. Atrocitățile Holocaustului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
se dovedește un rațional, care nu poate accepta orbește în întregime doctrina creștinismului. Ca și Ivan Karamazov, Nerjin poate doar să admită, în general, existența lui Dumnezeu. El dovedește o conștiință morală puternică și un simț al dreptății independente de înregimentarea în vreo religie anume. De fapt, acesta este doar un stadiu în dezvoltarea lui spirituală, întrucât el este încă în formare și se află în căutarea unor repere, iar Sologdin este un asemenea reper de gândire, este cel care îl
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și reglementare, prin utilizarea inventivă a resurselor imaginației conceptuale. Ceea ce face ca cercetarea filozofică să fie o activitate excepțional de dificilă, dar, totodată, extrem de importantă. Într-o paranteză la capătul paragrafului 387 al manuscrisului ultimei sale cercetări filozofice, publicat sub
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
anumită poziție față de ei: în mod evident, își alegea extrasele în funcție de acest interes metodologic ce presupune și un interes ideologic. El expunea cu prioritate ceea ce îi facilita demonstrația și îi sporea pertinența discursului. Citatul este întotdeauna subordonat unui principiu de înregimentare. Utilizat în scopuri hagiografice, critice sau depreciative, el ilustrează, constituie o mărturie în favoarea sau împotriva cuiva sau a ceva, dar aduce întotdeauna un beneficiu utilizatorului. Contextul de origine - cel al producției - dispare sub un context de ocazie. O școală filosofică
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
etc. - În terminologia curentă) au constituit pentru sute de mii de tineri din țara noastră o realitate apăsătoare, o școală a constrângerii și - de cele mai multe ori - o sistematică ciuntire a personalității, a inițiativei, a curajului opiniei. Prezentată drept „serviciu militar”, Înregimentarea de care vorbesc era În fapt cu totul altceva. Era crearea, din pământ, din iarbă verde, a unui izvor gratuit și nesecat de brațe de muncă, bune la tot felul de treburi, de la transporturi la minerit, de la construcții la industria
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
finanțează reviste. Prevenirea apariției unor materiale incomode se desfășoară În paralel cu restricționarea accesului la cele deja prezente În biblioteci și cu pregătirea unor cadre care să suplinească prin munca lor golurile din peisaj. Emanație organică a unui program de Înregimentare prin monopol adminstrativ, financiar și ideologic, Direcția Presei dobândește prin extrapolare o rază de acțiune nelimitată. Pe măsură ce câmpul politic și literar suferă metamorfoze Într-o evoluție lentă dinspre o stare de legalitate impusă și agresivă Înspre una Încorporată și difuză
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
însă și la noi, țară puțin participativă politic și cu opțiuni lipsite de anvergură. Piesa scrisă în 1962 vorbea despre o lume aparent poleită, cea a Forțelor Aeriene Regale Engleze. Scena de la Casandra devenea tabără de recruți. Absurdul, umilirea, prostia, înregimentarea, nebănuita mitocănie din Albion, drama creată de mecanismul militar ruginit și dezumanizat țineau de text. Mai presus de el era actul teatral nud, depresurat de "jocul de scenă", emoția pură, francă, cuceriri care pentru noi, atunci, au schimbat vectorul înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a istoricismului. Există ceva insidios în structura omului modern, în gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și raporturilor de forță dintre oameni, cât a evidențelor cronologice despre anumite subiecte, fapte, evenimente, situații istorice. Occidentalita nu poate produce istorii, ci doar un soi balcanic de political correctness. Această occidentalită istoriografică românească se află în zodia nefericită a înregimentărilor și a instrumentalizărilor de către "specialiștii" domeniilor înguste (de la A la B), prin distribuția lor socială drept "subiecți calificați", ritualizați discursiv și politic. Ceea ce știm este legat de acțiune și de experiență în contrast cu ceea ce gândim unde spusul și pozitivitățile acestuia au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rușinea de a-l pierde ca... pradă de război. Astăzi, odată internat într-o „instituție totală“, un bărbat este supus unui „ritual de mortificare“. Așa-zisa „instituție totală“ este cazarma, penitenciarul, spitalul de boli cronice etc. În cadrul unei astfel de înregimentări, cel internat își pierde numele și primește un număr, își pierde obiectele personale și primește o uniformă, își pierde opțiunile și primește un program obligatoriu, își pierde dreptul la intimitate și primește... bromură. De regulă, combinarea cu brom a unor
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva tentațiilor puternice de nivelare, uniformizare, înregimentare și reglementare, prin utilizarea inventivă a resurselor imaginației conceptuale. Ceea ce face ca cercetarea filozofică să fie o activitate excepțional de dificilă, dar, totodată, extrem de importantă. Într-o paranteză la capătul paragrafului 387 al manuscrisului ultimei sale cercetări filozofice, publicat sub
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care, "Convorbiri literare", din Iași, "Ramuri", din Craiova), de emisiunile literare ale postului de radio Europa liberă și (surpriză neplăcută pentru regim) de însăși Uniunea Scriitorilor, din care partidul comunist crezuse la un moment dat că făcuse un instrument de înregimentare a scriitorilor. Această instituție (pe care tineri furioși și neinformați, de după 1989, o vor considera stalinistă) funcționează în anii '70 și '80 ca o zonă parțial liberă de comunism și ca o instanță morală respectată"232. Legitimând o anumită realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de imagini plasticizante, care au rolul de a institui percepții intensificate. Este imaginea unei lumi, în cuvinte, în care reperul absolut devin lacrimile suferinței. Această înșiruire de cuvinte vorbește despre aparatul de putere ("portrete cunoscute", "întîmpinări la aeroport", "discursuri", "aniversări"); înregimentare ("adunarea oamenilor muncii"); propagandă ("producția la hectar", "lupta popoarelor pentru pace, coruri", "Cîntarea României"); aparatul de represiune (poliția politică: "băieții de pe Calea Victoriei"); penuria cronică și alimentele de proastă calitate, justificate prin lozinca "alimentației raționale" ("cozi la făină", "gărgărițe" în alimente
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]