407 matches
-
de o educație religioasă în școală. Pe de altă parte, încă de mică, acceptase, mai degrabă, explicarea materialistă a existenței omului, a universului... Cum sistemul omisese din școală religia, pedalând pe ideea că ar fi un instrument de a-i înrobi în neștiință pe cei mulți și săraci, cum erau luate măsuri de excludere a tradițiilor și a obiceiurilor vechi bazate pe doctrina religioasă, în anii ’50, când era ea în gimnaziu, privise religia ca pe ceva de neatins, de nepriceput
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
și întâmplărilor ce par la prima impresie insignifiante”. Dificil de clasat într-o categorie literară fixă, autoarea încredințează o maree de gânduri care o conduc la un gen pe care l-am putea califica drept de epistolar elegiac : “Lacrima pământului înrobește. Lacrima dimineților libertate dăruie... Nimic din ce este azi nu mai este. Odată pomenit a trecut. Azi este deja un ieri. Numai răsuflarea secundelor rămâne în tâmplă, restul fuge odată cu strănutul. Candela lotusului stă de veghe lacrimii pământului, până la deschiderea
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
libertății constă în dreptul fiecăruia dintre noi de a nu face ceea ce nu vrem! Liber nu poți fi fără autocenzură, fără conștiința că nu poți depăși niște limite, dincolo de care vei afecta libertatea semenilor tăi. Liber nu poate fi decât cel înrobit de Dumnezeu!” - spunea, pe bună dreptate Petre Țuțea. Adăugați la spusele lui Petre Țuțea deviza creștin-monarhistă ”Nihil sine Deo!” (Nimic fără Dumnezeu!) și veți avea imaginea a ceea ce înseamnă libertatea cu adevărat. Gândurile rele nu sunt de la Dumnezeu, iar faptele
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CUVINTE, CUVINTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cuvinte, cuvinte s-au împrăștiat pe tot corpul și ca nișe dălți înfometate mușcă bucăți de piatră de pe oasele înrobite de crucea încălzită în inimă și caută nici eu nu știu exact ce dar simt cum izvorul țâșnește mai tare și mă adună în buzunarul de la piept să te poți hrăni în iarna fără ninsori. Referință Bibliografică: Cuvinte, cuvinte / Elena
CUVINTE, CUVINTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353226_a_354555]
-
într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitație sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele, pentru Angela Gheorghiu sunt voioase și deopotrivă solemne. E o frenezie unde cântă! Într-o atragere alegră, magnetizantă sunt chemate inimile și sunt înrobite de iubire! Angela Gheorghiu inundă cu soare, armonie și surâs... Intr-o zi cu burniță și fiori din văzduh, dar cu iubire și căldură de la piept, când s-au celebrat Zilele Școlii „Angela Gheorghiu”, din Adjud, venise să o reprezinte
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
poate de compactă, conținând niște precepte moral-creștine foarte clare și corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conștiințe, ce
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
Ca flacăra cea de pe urmă. Mi-e dor de plăcerile-astrale, Când dragostea-n mreje ne ține, Gustate în brațele tale- Poteci spre cărări celestine. Mi-e dor de-nserări liniștite, Cu zumzet de flori și albine, De clipe de dor înrobite... Oh!... Doamne!... ce dor mi-e de tine! Referință Bibliografică: MI-E DOR... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1898, Anul VI, 12 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MI-E DOR… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352661_a_353990]
-
Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea / tot te-aș chema“ (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica iubirea cu unitatea indestructibilă
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
tradiție,” „Cel ce-o face fericită/ Pentru-o clipă pe iubită,” „O atenție cuvenită/ Nicidecum nu e o mită.” „Mică floare de mătase/Cu obiecte norocoase”, „Obligație din oficiu'/ Pentru șefu' la serviciu'”, „Găselniță femeiască/ Și mai mult să te-nrobească.”, „E un lucru foarte fin/Cu aluzie la destin.”; „Este un micuț simbol/Primit fără protocol”, „Cu migală-obiect produs/ Dăruit de jos în sus./ Când vine de sus în jos/Devine periculos.”, „Pur și simplu, e un nimic,/O atenție
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
care-l formulează Aposolul Pavel, potrivit căruia „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva” . Hedonismul și imoralismul nu-l eliberează pe om, ci îl înrobesc și-l conduc la impas, într-o stare existențială fără ieșire. Elevul poate cunoaște acest fapt foarte ușor, dacă învață să așeze aceste concepții în cadrul unei perspective mai vaste și să le controleze prin criteriul timpului. În general intercalarea variabilei
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... În încheiere voi remarca și voi sublinia faptul că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
vileag o minte obtuză, o concepție meschină a vieții și un atașament avar pentru arginți, Isus iarăși ni se înfățișează ca un adevărat gentelman. Și totodată ca un model pentru toți creștinii care se cade să fie cât mai puțin înrobiți de bunurile trecătoare ale acestei vieți și cât mai convinși că Iisus Hristos este vrednic de orice sacrificiu, că nimic nu-i bun ori prea mult, ori prea costisitor pentru EL. (16) Se cuvine a cunoaște că iertarea este de
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
292 din 19 octombrie 2011. Firavă, ca o crăiasă Ne-a părăsit blânda vară, Numai în suflet și-n casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
în afirmații, nu este o rezolvare permanentă, ci una de moment. Acolo nu găsim râuri de lapte și miere, nici munți de pilaf, găsim oameni neprimitori, inimi reci, nu calde ca ale fraților noștri, acolo suntem aspru judecați și ne înrobim pentru un pumnișor de bani. A. D. Xenopol afirma: „Oamenii ce nu se pot înțelege printr-o vorbire comună, sunt împiedicați de a lucra împreună. Acei ce vorbesc altă limbă sunt pentru noi străini. Deosebirea graiului atrage după sine deosebire în
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
și sufletul întreg celui care ți le va zdrobi. Dragostea - rădăcina și izvorul binelui.” - afirmă Sfântul Ioan Gură de Aur. „Dragostea este o ființă sălbatică. Când încercăm să o ținem în frâu, ne distruge. Când încercăm să o închidem, ne înrobește. Când încercăm să o înțelegem, ne tulbură.” - scrie mult îndrăgitul Paulo Coelho. „Dragostea e reducerea lumii întregi la o singură ființă, preamărirea unei singure făpturi până la îndumnezeire.” - constata Victor Hugo, în „Mizerabilii”, iar Moliere afirma că „este cea mai puternică
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
noroc a avut numai 22 de ani de libertate, din 1918 până-n 1940. Poate ar fi avut un alt destin, dacă în acel an de pomină, 1940, cei doi tirani Stalin și Hitler, nu s-ar fi înțeles să-l înrobească din nou, acaparându-l imperiul sovietic, din care Bucovina nu a făcut parte niciodată în istoria ei. Neamul nostru din teritoriile ocupate a fost pus de Ștefan cel Mare la hotarele de Nord a Moldovei și rezistă de aproape 200
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
e nevoită să încheie pace cu turcii, la București, în 26 mai 1812, rupând din trupul sfânt al Moldovei ținutul dintre Prut și Nistru. Hrăpăreți, rușii au sfârtecat trupul pământului românesc, furând o țară mare, mănoasă și frumoasă, numită Basarabia, înrobind-o pentru decenii. Până la moartea lui Mircea cel Bătrân, ținutul acesta de la Severin până la gura Nistrului era al Munteniei, era Țara Basarabilor. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, hotarul Țării Românești era la Milcov. Domnul Moldovei, Petru Rareș, pierde acest
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
fără de pricină Frângi toata truda zbaterii de-aripă Ce străjuia iubirea-ntr-o verbină. Poate ți-aduci aminte Poate ți-aduci aminte, într-o doară, De două vorbe spuse cu sfială Când ai pășit în liniștea-i astrală Ce-o înrobise-n plânsul de vioară Și viața se scurgea din noi, banală. Dintre ruine-ntr-un amurg de seară Fiori apuși pe-un catafalc de ceară Se-nverșunau în pieptu-i de vestală Să tălmăcească sensul din cuvinte: Simțea atunci cum foc
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
Moldova, etc.) organizați în mici cnezate, aveau deseori de furcă cu cei care încercau să le cotropească pământurile. Acești năvălitori veniți din est, precum tătarii din Hoarda de Aur, treceau râul Nistru și produceau mari pagube locuitorilor, pustiind satele si înrobind populația. Pentru a face față acestor invazii, era absolut necesar o unitate a acestor mici formațiuni statale și dezvoltarea unei strategii comune de apărare. Încă din vremea lui Petru Mușat (1374-1391) au fost puse bazele unui sistem defensiv bine organizat
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele-n amurg Ruinele trudesc prin vechiul burg Să rânduiască liniștea din turnuri În șoapte line ce spre-abisuri curg. Îmbălsămând tăcerea din adâncuri Sărută pulberi și cenuși de gânduri Când marea înrobește-un demiurg. Pe țărm, călcând pe urme de vestale Tu rătăcești, cătând spre infinit Zeițe, zei, nectar... Priviri domoale Se odrăslesc din ochiu-ți ostenit Când zăbovesc la poala umbrei tale Și-aștept ruinele să-mi cânte-un mit. Îți caut
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
semănăm lucrurile noastre astfel încât, dincolo , să răsară indestructibile. Dar putem alege să trăim adunând moarte , să trăim după pofta trupului și a ochilor și după trufia vieții (I Cor. 2, 16), care este deja un chin, deja moarte. Ne putem înrobi activității cotidiene, ne putem seca inima ori să slujim idolilor ... Pentru un emigrant care nu a văzut niciodată țara de origine a părinților săi, sentimentul dorului de „acasă“ era unul foarte intens. În discuțiile cu Soljenițân, Alexander Schmemann nu a
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
cel care se bucură în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. Sf. Ioan Gură de Aur - Desăvârșirea este o prăpastie de smerenie. Sfanțul Isaac Șirul - Cumplită și atot-îndrăzneața iubire de avere nu cunoaște sat, mânând sufletul înrobit până la cele mai mari rele. Deci să o gonim încă de la început, ca atunci cand precumpănește, e de nestăpânit. Isidor Pelusiotul - Diavolul nu se bucură atât de mult când păcătuim față de Dumnezeu, cât se bucură când deznădăjduim. Sfanțul Ioan Gură de
CITATE MEMORABILE (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344644_a_345973]
-
Ne aflăm, de asemenea, în universul domestic al scriitorului, cu tabieturi și hobby-uri legate de familie: cafeluța de dimineață, știrile de la televizor, capotul vaporos al nevestei, cu sânii ca niște padele miraculoase și alte mici delicii conjugale, care-l înrobesc pe orice bărbat. Cu toate aceste conforturi diurne și nocturne, poetul simte cum: „A trecut pe la fereastră un / Sentiment de gheață”; „Simțeam cum se surpă în mine / Toate”; „Simțeam neputința ca un laț”; ș.a. Tot frânturi din universul domestic se
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]