9,949 matches
-
curentul, dar a fost bine într-un fel că s-a oprit, deoarece am petrecut puțin timp în familie. Sunt câteva aspecte memorabile ale acestei mărturisiri. Mai întâi, copilul sesizează că televizorul poate avea impact negativ asupra vieții de familie, înstrăinându-ne întrucâtva unii de alții. Al doilea aspect de reținut ar fi acest „credeam că mă voi plictisi, dar a fost chiar interesant”. Iar al treilea ar fi constituit de atitudinea mamei - liniștitoare, octrotitoare și cu propunere de alternative. Pentru
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
ni se descoperă cu un sens nou ce completează, așadar, interpretarea tradițională a Bisericii. Este interesant faptul că deși în Noul Testament Psalmul 68 est citat destul de des (cel puțin de 18 ori), nu se întâlnește nici o referință la versetul 10: „Înstrăinat am fost de frații mei și străin fiilor maicii mele”. Acest pasaj ar fi integrat perfect textul de la Matei 12,46-50, o Evanghelie ce conține aproximativ 60 de trimiteri la profețiile mesianice și aproximativ 40 de citate din Vechiul Testament. Oare
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Cum te-au tranșat și cum te-au vândut, Nu pot să mai tac, când ticăloșia S-a-ntins ca o pacoste peste România, Când conducătorii ei și-au mâncat omenia. Cum să mai tac când, peste noapte, Ți-au înstrăinat hoții avuțiile toate, Și ne-au spus nouă cu neobrăzare, Că jaful acesta-i... privatizare!? Acum strig pentru Tine, pân-or auzi, Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o
DE PATRIA... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1447354864.html [Corola-blog/BlogPost/384684_a_386013]
-
face față. Îi promitea că se vor lămuri toate acestea la D.N.A., cercetându-i documentele depuse și va vedea că nu are nicio legătură cu acele societăți sau acuzațiile ce i se aduc. De când a intrat în senat și-a înstrăinat toate afacerile, deci nu mai era acționar la nicio firmă, iar cu fondurile alocate fostelor sale societăți nu avea nicio treabă. Au câștigat corect la licitația publică și atât. Toate aceste asigurări ale soțului, nu o linișteau pe Georgeta. În
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453994683.html [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
să dea declarații, altfel vedeam la TV cum stau șacalii la poarta instituției, să surprindă cine intră și cine iese de la cercetări. Da, nu a fost decât o singură dată când a prezentat toate documentele prin care a dovedit că înstrăinase acțiunile și se retrăsese din Consiliul de Administrație al societăților imediat ce a fost validat ca senator. Așa este trecut și în declarația lui de avere. Cineva a dorit să-i facă un rău și iată că a reușit. Da, dar
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1453994683.html [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala Bihorului. P.S. nostru Episcop a și
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
de culoare pietrificată, aici!... Și-atunci, cei de altădată, oamenii cumsecade ai localității, sunt de temut, ori valul de personaje instabile, neloiale, nechibzuite, rapace, care rad totul și nu mai lasă nici locul pe unde trece, îl stoarce, apoi îl înstrăinează? Consilierul local, economistul Gheorghe Cautișanu face parte din pleiada celor dintâi și cât încă are vigoarea minții și vivacitatea spiritului nu-i nici drept, nici benefic să fie înlăturat! O știu aceasta acei din vechea gardă, care au suferit o
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
intrați". Starea aceasta avea un nume: disperare. citat din Marin Preda Acea vârstă între tinerețe și bătrânețe, când numai nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva. Marin Preda în Moromeții Cel mai iubit dintre pamanteni - Marin Preda 1. „Iubirea înstrăinează cumplit, ne aruncă parcă într-o altă planetă și facem ochi uluiți când dăm de cineva cu care ne-am culcat în pat, de a cărui gură am lipit-o pe a noastră.” 2. „Ispita luciditații care te îndeamnă să
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
cu mult înainte ca marele fizician Albert Einstein să enunțe celebra teorie a relativității timpului. La fel de tulburătoare și realizată cu deosebită artă este și cea a dorului pentru că el a făcut parte din zestrea noastră de suflet și a fost înstrăinat. Cel puțin noi, cei plecați din țară, nu putem citi aceste stări sufletești fără să simțim o mare strângere de inimă sau chiar să păstrăm câte un strop de rouă în colțul ochilor cuprinși de „Dorurile lumii toate:/ Dor de
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_meditatie_pr_elena_buica_1375014337.html [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
de nenumărate ori, numind acest gen de acțiune «eliberare»; pe acei, care prin foamete organizată au vrut să ne șteargă de pe fața pământului; pe acei, care ne-au semănat neamul prin siberiile reci ale urss; pe acei, care ne-au înstrăinat de credința sfântă și de limba neamului, pe acei...pe acei!...Cum de s-a putut întâmpla așa ceva - să-ți urăști aproapele și să îndrăgești dușmanul? Oare nici 25 de ani n-aufost de ajuns pentru unii dintre noi să înțeleagă
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1470075253.html [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
și nici de brațe-ntinse, Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc, Cu toții au probleme și vise neatinse, Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc. Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți, Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți. Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și fața ... Citește mai mult E forfotă și zarvă pe străzi aglomerate,Abia dacă se-aud vecerniile în strană,Preocupați
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
și nici de brațe-ntinse,Suspine sunt destule și zilnic se-nmulțesc,Cu toții au probleme și vise neatinse,Nu pot schimba destine și-oricum se cam grăbesc.Bolnavi de neiubire,-n cetăți de autism, Sporește nepăsarea, sunt reci și împietriți,Înstrăinați de semeni, robiți de egoism, Firimituri de stele degustă plictisiți.Zăresc printre mulțime un trup firav, plăpând,Cu haine ponosite și fața ... XIV. GREIERELE ÎNDRĂGOSTIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015. Auzi și
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
pacea, Iar florile te plang pe tine-n lunci. Rămasă de la tine,o palmă de pământ Îți cântă amintirea în livadă, Îmbrațișată de soare și de vânt, Iar via-i face cerului arcadă. Mi-e sfânt pământul,nu l-oi înstrăina, Acolo eu îmi voi sădi ,cu flori,iubirea, A ta iubire din flori voi aduna, În tremurul lui sfânt îți simt simțirea. Referință Bibliografică: UNUI EROU / Cristiana Iliuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017
UNUI EROU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1496806013.html [Corola-blog/BlogPost/379500_a_380829]
-
trăită ia amploare; în mod proporțional sporește regretul că nu și-au spus totul când au avut prilejul, precum și mirarea destinatarului, aflându-se (din Jurnalul fostei iubite) atât de adulat. Spiritele au fost în corespondență secretă, niciodată nu s-au înstrăinat, deși evenimentele, aparențele au sufocat verva pasiunii. Rebecca Lungu are impresia că memoria aceea permanentă care leagă vârstele între ele, a fost întreruptă fără noimă în cazul ei; mereu a pierdut legătura, în pragul vârstei noi, cu aspirația precedentă. Înstrăinarea
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/678/ [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
ca pe o fatalitate, ca pe-un delir, Cu cât munceam mai mult, ca să-ți fie bine ție Și ca să putem construi cuplul nostru, să fie Un cuplu durabil, ca să putem aduce pe lume Un copil sănătos, cu atât te înstrăinai și ți-ai pierdut Răbdarea, ca pe un mecanism orientativ. Și, acum, pentru a fi cinstit până la capăt, Trebuie să-mi recunosc lașitatea din clipa În care, fără vehemență, m-ai rugat să avem un copil Și visai să se
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_paunescu_festiva_mihai_marin_1374245089.html [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
zi, ci veșnic noapte Limba mea fără de moarte ... De n-ai fi un grâi, un nume N-am avea doine străbune , Nici iubiri cu dor cantate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Si înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte... Ești o floare astră-n geam, Esti comoara unui neam!... Dor Un drum de țară spre o căsuță, Un râu, o barcă și o mândruța, Un cer, un soare și un pământ În limba mamei
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472737080.html [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mamă, mâine e Crăciunul ! Mamă, mâine e Crăciunul! Toți se-ntorc la a lor vatră, Doar la noi nu e niciunul! E pus lacătul la poartă. Casa e înstrăinată De neamuri pe trei parale. De-ar fi fost o Lege dată, N-ar mai fi atâta jale. Am rămas singur în luptă. Relele s-au strâns duium... La toată casa se cântă, Iar eu plâng străin pe drum. Când
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1450964752.html [Corola-blog/BlogPost/380856_a_382185]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o zi, de dimineață, să îmi dai de veste Că nu este moarte, viața, fără o poveste, Să mă-ntrebi dacă sunt bine, când eu delirez La trei cupe cu vin pline și mă-nstrăinez. Să mă-ntrebi, să nu-ți răspund, dar să știi cumva Că pe umărul tău plâng și n-am altceva, Poate foc și lemne arse, la un răsărit, Poate două lacrimi stoarse, catre asfințit. Într-o noapte, undeva, să ne
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469910378.html [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
surogate. În fine poezia din acest florilegiu ne vrea pe deplin umani. Ne salvează de vid, căci ne constrânge să-l înfruntăm chiar înlăuntrul nostru. Dar toate acestea nu constituie o terapie psihică, ci una spirituală. Suntem primejdios de dizarmonici, înstrăinați de trebuințele noastre primare, de toate cele pentru care am fost alcătuiți. Inclusiv din această pricină suntem înfricoșați. Cu pecădere fiindcă viața și lumea se dezvăluie a fi atât de diferite de ceea ce fuseserăm făcuți să credem de un omniprezent
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din noroaie Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca între frați! Iar în ziua când unirea De la Milcov o cinstim, Pentru toată omenirea Într-un gând români să fim! Referință Bibliografică: În gând și simțire / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
Italia pentru zece zile. -Frumos! Și nu vrei să aștepți până mă întorc din Franța? -Nu, nu vreau. Îmi ajunge. Mereu ai câte ceva. Dacă vrei să vii, ținem legătura și mă găsești tu! Ceva necunoscut se strecura între ei. Se înstrăinau fără să-și dea seama. Mihai plecă într-o zi de vineri, cu mașina lui. -Să ai grijă la drum, bărbate! îi spuse Elvira. -Am eu grijă! Sunt trist că nu vii și tu. Am fi putut vedea frumusețile Italiei
CONTINUARE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1485612948.html [Corola-blog/BlogPost/384759_a_386088]
-
Săpânța. Aici, simți trecutul și viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii veșnice, viu și liniștitor. Vremurile nu țin pasul cu oamenii. Uneori, împotriva lor, vremurile ridică dureros granițe de apă sau de piatră, întristând neamul. Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
mulțime mare de preoți și credincioși, din localitate și din împrejurimi, dimpreună cu Părintele Ctitor Grigore Luțai și cu familia acestuia, ca un răspuns la nedreptățile istoriei, dar și ca dovadă că sufletul neamului românesc nu poate fi rupt și înstrăinat de granițe, de vreme și vremuri, el dăinuind, ca și sabia de foc a Arhanghelului Mihail, pe verticala veșniciei. Între timp, la Mănăstirea Săpânța Peri au fost ridicate altarul de vară, clădirea stăreției, corpul de chilii, a fost introdus curentul
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]