266 matches
-
multe jocuri și la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale ceva, să-i spui că eu mă gândesc la însurătoare abia după ce moi întoarce din armată, așa cum a făcut și tata. Luându-și încă odată rămas bun ieși pe ușă să continue treburile ce și le rânduise. Fetele cele mici, Maricica și Lențâca ieșiră să meargă în livadă, poate or
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se mutase la Galați, la mătușa-sa Zoița Păun, ca să învețe mai bine meșteșugul croitoriei și cu gândul secret că poate își va găsi acolo un pretendent mai cioplit decât cei din Pungești, care mai mult se gândeau că prin însurătoare se vor chivernisi, că vor primi pământ și ceva avere de la părinții fetei. Zoița,căreia copiii îi spuneau acum „tanti”, că la oraș nu se mai obișnuiește țărănescul „mătușă”, era vară bună cu Costache și locuia de mai mulți ani
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ce zici, nu-i bine așa? Deși era în iulie, cu vreme foarte călduroasă, în târg era parcă mai răcoare pe la ora opt dimineața, când au ajuns ei. Soarele se înălța sprinten și vioi, ca un cavaler ce merge la însurătoare, spre dealurile îngemănate și împădurite ale boierului Jac Marcopol. în târgul din Pungești era mare forfotă. Organizat pe sectoare de produse vegetale și animale, tot târgul era străbătut de sute de cumpărători și vânzători, nu mai conta atât de mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bune gospodine. - Mihai,vorbești despre frații și surorile tale; ne bucurăm că te preocupă viitorul lor. Dar nu ne-ai vorbit destul despre tine. Ai douăzecișișapte de ani. E adevărat, acum suntem în război și nu prea e timpul de însurătoare. Dar acest ceas nu se știe când vine. Trebue să fii pregătit la anii tăi și pentru acest pas. Se va termina și acest război și fiecare soldat, ca și la celălalt război, va trece la casa lui. Tu o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au îngăduit verificarea acestei aserțiuni, o dau ca o convingere personală. Interesant e că, dacă eroilor săi favoriți, adică hipostazelor sale bovarice, le conferă aura renunțărilor și dédain-ului, Mateiu îi atribuie lui Gore Pirgu propriile sale veleități : șefie de cabinet, însurătoare profitabilă, prefectură, deputăție, carieră diplomatică etc. E drept că, dacă în privința șefiei de cabinet, Pirgu, bizuindu-se pe sprijinul lui Pașadia, a mizat greșit, căci acesta a avut grijă să-l „lucreze”, în rest, prin alte „ponturi”, a izbutit cât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fată de măritat. Dar eu, învățător necalificat, la 20 de ani nu puteam și nici nu aveam gând la așa ceva. Plus că la recrutare comisia medicală mă amânase pentru debilitate fizică generală și perimetru necorespunzător. Iar în perimetrul existenței mele însurătoarea nu era cartată. Ca și la Feodor Andreev s-au pus pe masă fel de fel de bucate reci și calde, surorile Munteanu și directorul școlii care veniseră să vadă ce mi se întâmplase, rămânând ca la fotograf văzându-mă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
doilea refugiu ea a trecut în Vrancea și, uite-așa, cei doi nu s-au mai putut găsi. Aproape de pensie, la Grajduri, județul Iași, vârstnicul cavaler îmi declara că după dragostea purtată n-a mai reușit să se gândească la însurătoare. Tânjea și atunci după prietena sa neprețuită. Vine într-o zi doctorul Axinte la noi, dar noi eram la clasă și acasă se afla doar Maria. - Maria, unde-i cățaua voastră? - Nu știu. Da ce treabă aveți cu ea? - Vreau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fixe ca ale unei incantații, și traseului complet pe care îl parcurge calul în actul său recuperator. Colinda cântă doar despre ultima etapă și cea mai spectaculoasă a procesului inițiatic prin care a trebuit să treacă flăcăul ajuns la vârsta însurătorii. Anterior, el a ieșit din spațiul uman pentru a-și cunoaște strămoșul și a afla de la el marile mistere ale lumii. Ființa istorică a voinicului s-a topit prin imersiunea lui în sacru și fiecare gest al său va arăta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean,/ Frumos se gătea,/ Bine se-narma/ Și singur pleca/ Pentru vânătoare,/ Pentru-nsurătoare”. Traseul inițiatic este ascendent, atât prin urcarea de la câmpie spre munte, adică în Centrul Lumii, unde va avea loc confruntarea, cât și printr-o „elevație” către izvoarele Cernei și deci către preistoric și Strămoși. Iovan își intuiește destinul și nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vârsta este a saltului ontologic, iar criza aparține cosmosului care „Strigă azi, și strigă mâine,/ Și poimâine pân’ la prânz” (RobeștiVâlcea)326, pentru a fi auzit de cel care-i imită pe zei. Două sunt aspectele care decurg din finalitatea însurătorii regale: inițierea constituie o condiție sine qua non a succesiunii la coroana ființei, iar tatăl eroului, care pare a-l nesocoti pe mezin (de fapt îi testează puterile morale, ceea ce îl face în mod implicit un maestru inițiator), a fost
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte. Scopul declarat al mișcării dinspre social spre neant decodează alegoria bine cunoscută a vânătorii: „După vânătoare/ De păsări ușoare,/ După-nsurătoare/ De mândre fecioare”. Atunci când pregătirile sunt intensive, după traversarea Cernei, confruntarea nu se va mai limita la dobândirea fetei sălbatice, va fi una de gradul zero: „Unde să ducea?/ În târg, în Sibiu/ Își lua paloș demischiu;/ ’Napoi să-ntorcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în același timp, valoare de descântec de dragoste, prin inducerea jubilării festive și provocarea gândurilor masculine de însurătoare. Cununa pe care i-o sugerează ruja fetei, în varianta citată din colecția Viciu, „semnaliza calitatea de fată mare”, iar în textul colindelor „reprezintă un substitut al fetei și se înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ceva, era loc de întâlnire pentru sat, tineri și tinere, babe și moșnegi, mame și tați, cu fete și flăcăi. Hora luncașilor avea loc la cele două hanuri: la hanul lui Sterian se adunau flăcăii cu armata făcută, pregătiți pentru însurătoare, boi cumpărați și casa începută, ori terminată. La hanul lui Rosetti era hora celor care n-au făcut armata, iar fetele erau și ele după flăcăi; la cei cu armata făcută veneau fetele care erau de măritat, cu zestrea așezată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măna ei, să „înflorească” o cămașă pentru mire, dar, dacă nu reușea sau se întâmpla ca nunta să fie prea repede, putea fi ajutată printr-o clacă, de alte surate. Inițiativa cererii în căsătorie aparținea flăcăului, care era pregătit pentru însurătoare: avea casa făcută, avea boi de muncă, își făcuse și armata, care reprezenta, într-o perioadă mai veche, un hotar în viața omului, o „școală” prin care trebuie să treci ca să fii om întreg. Erau cazuri când flăcăul se însura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ani. Astfel aflarăm de moartea maiorului N. Capșa și a tânărului Alex. Grămăticescu, de măritișul Grazielei cu Nic. P. Missir, de a doua boală gravă a Adinei, de frigurile tifoide ale lui Ion Niculescu Dorobanțu la Adjud. La București, însurătoarea lui Victor Beldiman cu Madelena Rosetti unea două familii fanatice germanofile. În Moldova, Marie-Jeanne, văduva lui P.P. Carp, lua pe cumnatul ei Nicu pentru a nu risca împărțirea stării familiei, care în urmă tot s-a nimicit. În București sosiră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Principele Carol domnul Carol Caraiman. Se vorbi câteva zile numai de acest eveniment, care nu mărea prestigiul întregii dinastii. Când credeam afacerea clasată, începură alte povestiri: Prințul Nicolae nu renunțase la drepturile lui, nu ceruse din nou să-i recunoască însurătoarea, ci din senin fusese bombardat cu hotărârea regală care-l executa fără nici un motiv. Se împărțeau apeluri pe străzi ca să se unească toți bunii români și creștini împrejurul celui care, legitim căsătorit cu o creștină, trăia ca un bun soț
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și nu era o soluțiune pentru viitorul copilului. „Un Brătianu nu trebuie să semene fii naturali recunoscuți mai mult sau mai puțin ca ai lui, mai ales după ce spune și doctorul Cantacuzino“. Ionel însă nu voia să audă de o însurătoare și mai ales de o căsnicie cu femeia care se purtase așa de perfid, după credința lui. Era poate deja atras dintr-o altă parte și astfel i se mărea aversiunea. Conciliabule nesfârșite se încinseră: colonelul Roznovanu, din partea Moruzi, dr.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Giurgiu, în timp ce sute de glasuri strigau kazâclu-kazâclu, fără să-și mai vadă fiica vreodată. Pentru Ghighina, măritișul însemnase o schimbare radicală. Devenise stăpâna conacului și, cum știa să poruncească, nimeni nu-i ieșea din cuvânt, nici măcar Mașcatu însuși, care după însurătoare se îmblânzise ca un mâț alintat. Și cum Ghighina fusese în prejma icoanei făcătoare de minuni, lumea o privea și pe ca pe o ființă sfințită ori aflată sub aripa dumnezeirii. Toată curtea de la Coteni făcea pelerinaj la Snagov în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
întemnițat. Baladele românești despre Novăcești din categoria celor fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
și Șarolta Solcan, op. cit., p. 265. 430. I. Crăciun, Cronicarul Szamosközy și însemnările lui privitoare la români. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 128; Șarolta Solcan, op. cit., p. 263. 431. Artur Gorovei, op. cit., p. 69 (cap. „Cununie”). 432. Ibidem, p. 115 (cap. „însurătoare”). 433. Ibidem, p. 133. (cap. „Mâncare”). 434. Ibidem, p. 195. 435. „La slavii de sud, se crede că văduva care vrea să se mărite, trebuie să ia pământ de pe mormântul soțului ei cel dintâi și să-l arunce, pe furiș
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În special cei tineri, aceasta poate fi o sarcină foarte grea, din cauza influenței copleșitoare a libidoului asupra vieții noastre. Nici Încercările de a-l convinge, nici exemplele de căsnicii ratate nu-l pot Întoarce pe un bărbat tânăr de pe calea Însurătorii. Într-adevăr, sexul este o capcană grozavă pe care a creat-o natura pentru perpetuarea speciei. Nici măcar celor mai În vârstă, care și-au pierdut capacitatea fizică de erecție, nu le este ușor să uite de sex. Trupul le e
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]