36,905 matches
-
arginți/ mi-am trădat tinerețea./ Visele le-am înghesuit/ în cuvinte nerostite,/ scorojite de arșiță,/ înmuiate de ploi,/ îndârjite de crivăț./ În fâlfâiri de aripi/ printre roțile Carului Mare,/ cu luna pernă,/ învelit cu noaptea,/ admonestat cu litanii.../ Mi-am întins pe ciolane/ pielea zbârcită/ peste arcul timpului". Cititorul trebuie să se mărginească a dispera în bulboana complicată a metaforei, poetul eșuând în tentativa lui de vânzător, de Iudă fără destin, până la urmă prea mult sentimentală. Sinucigașul ratează, și foarte bine
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
sens, creatorul de poezie ne poate reda speranța, aidoma unui sfînt laic: "Cum e cînd nădăjduiești în Domnul! Ne spune Ieremia prorocul: «Binecuvîntat fie omul care nădăjduiește în Domnul, deoarece acesta va fi ca arborele sădit lîngă ape, care-și întinde rădăcinile pe lîngă rîu și nu știe cînd vine arșița; frunzele lui sînt verzi, la timp de secetă nu se teme și nu încetează a rodi»". Poezia ar fi o formă sublimată a dragostei (a empatiei, cum ar zice esteticienii
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
acesta. Și acum, ideea de amplasare a șirului impresionant de atrocități într-un fel de arenă pentru gladiatori văzută de sus mi se pare remarcabilă. Întreaga sală, binecunoscută, este transformată în sensul acesta printr-o construcție de lemn ce se întinde peste aripile scenei, aducîndu-i pe spectatori foarte aproape de poveste, de jocul actorilor, de respirația lor, de implicarea pe care Naratorul și comentariul lui despre teatru, despre funcția lui în cetate o cer. Toată vînzoleala goților și romanilor, comploturile, iubirile, crimele
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
-l prind, continuă el, cu degetul pe buze. Îți dai seama ce glorie pentru menajeria lor? Alături de elefanți, de leii Hector și Andromaca, de focile Mimi, Fifi, Riri, inorogul Dumnezeu! Hermafroditul primordial! A revenit la marginea schelelor, aruncând cu mâinile întinse un lasou imaginar. Niște ferestre strălucesc în depărtare la apus, în vârful turnurilor din noul cartier la Défense. Soarele își înalță creștetul roșiatec peste Nation, peste periferiile îndepărtate Montreuil Le Perreux Le Raincy Villemomble Romainville, cartiere de blocuri grădini proletare
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
judecătorie că acuzatorul tău și-a pierdut funcția nu din cauza ta, ci a isprăvilor lui, de notorietate. Judecătorul, ales pe sprînceană de indignatul demisionat, îți dă dreptate în privința amenzii penale. Nu ți-o aplică, fiindcă știe și el cît poate întinde coarda. Dar te pedepsește punîndu-te să plătești sute de milioane pentru că ai șifonat imaginea distinsului tău acuzator. Asta e cauza pentru care ziaristul român nu se mai grăbește să facă publice declarații pe care le-a obținut pe cont propriu
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
de-a binelea înainte de a vă așeza la masa de scris. Ziceți: "Am senzația că vreau să scriu. Oameni buni, vreau să scriu! Câți nu sunt ca mine? De-aia strig cât mă ține gura: Unde sunteți? De ce nu-mi întindeți mâna? De ce mă lăsați cu ecoul vocii mele? Hei! E cineva aici? Aș vrea un răspuns. Merit oare să mă duc la culcare în seara asta, să visez și să spun mâine dimineață O.K. Pot să scriu!? Hai, că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
la un moment dat, la modelul Isadora Duncan, cea care murise ștrangulată de eșarfa-i prinsă în roata mașinii și, împinsă parcă de demonul morții, în timp ce zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă de cais înflorit... și astfel puse capăt unei prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacala putere de a imita. Buni români sînt - lucru stabilit - numai pesediștii. Numai ei simt adînc pentru țară. Recenta ofertă a civilizatului
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și l-a întins femeii care s-a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe Grușenka, cîțiva păcătoși din preajmă au încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei din iad. Femeia însă i-a
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie să te temi. Cineva, un loser, spunea: nu e nevoie să reușești, ca să perseverezi. Numai că, în societatea noastră, există o nuanță în plus: nu e nevoie
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
între care un fotbalist în activitate și un președinte de club divizionar A) și bănuindu-se victima unui complot, dl Dragomir a spus cîteva lucruri compromițătoare atît pentru d-sa, cît și pentru fotbalul românesc. Nu e cazul să mă întind asupra rădăcinilor scandalului creat de greva fotbaliștilor, al căror lider sindical a fost sancționat de două ori de comisiile de specialitate ale Ligii și iertat apoi prin mărinimia d-lui Dragomir, care i-a silit pe membrii comisiilor să voteze
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
a avut strălucirea pe care au avut-o celelalte genuri. - Consecințele n-au întârziat să apară. - Tipurile de scriitură critică venite din "noua critică" s-au diversificat în așa măsură încât au ieșit din sfera ei, au devenit mult mai întinse și au fructificat, după cum bine se știe, gândirea românească, gândirea tinerilor, a universitarilor care-și făceau ucenicia și chiar a criticilor profesioniști cu experiență îndelungată. - Evident, confruntarea cu alte literaturi a fost stimulatoare pentru literatura română. - Stimularea a fost creatoare
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
înadins cărțile în care se făcea propaganda drogurilor sau în care să fie excese de sexualitate. Nu era nevoie de asemenea opere cu orice preț, pentru că erau destule altele altfel construite în peisajul occidental. Și așa am ajuns să ne întindem de la spațiul european spre cel sud-american, să dăm o mai mare extensie romanului din SUA, apoi am ajuns la proza și poezia africană, la proza și poezia orientală - Japonia, China, India. În felul acesta, editura "Univers" a realizat un fel
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
mult, rezultatul era că se făcea mai puțin. De câte ori apăreau cărți de o oarecare îndrăzneală, cenzura se intensifica. Când a ieșit acea carte pentru copii a Anei Blandiana - cu motanul Arpagic - a fost pentru prima dată când cenzura și-a întins aripile și asupra literaturii pentru copii. - Și mai ziceți că trăiam într-un climat "relativ opresiv"! - Excesul, dorința de a face mai mult decât era îngăduit avea o latură negativă dacă erau forțate lucrurile. Din pricina acestei laturi negative a suferit
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
-i duci pe dumnealor până sus la peșteră. Să iei catârul. Maică-ta o să vă dea pături și merinde. Mâine dimineață o să fiți înapoi. Căutătorul de minuni muia în cafeaua cu lapte felii mari de pâine de casă pe care întinsese unt și miere și acum le înfuleca de zor. Stătea aplecat în față și ținea mâna stângă întinsă pe masă, până dincolo de ceașcă, parcă într-un gest instinctiv de a-și apăra micul dejun. Soția lui stătea și ea la
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
pârjolită. Căutătorul de minuni a întrebat-o dacă poate s-o deseneze, și ea a răspuns că nu, dar putea s-o facă bărbatul ei. Acesta, fără să scoată o vorbă, a luat pixul și hârtia pe care i le întinsese străinul și a început să deseneze cu migală, în timp ce femeia vorbea mai departe. - Anul ăsta a apărut una mai mare decât anul trecut și aproape în același loc. Să tot aibă vreo zece metri în partea mai alungită. Încă se
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
departe. - Anul ăsta a apărut una mai mare decât anul trecut și aproape în același loc. Să tot aibă vreo zece metri în partea mai alungită. Încă se mai vede urma. Străinul s-a uitat la desen. Soția lui a întins mâna, l-a luat, s-a uitat și ea la el și, pentru prima dată de când se strânsese lumea acolo, i s-a auzit glasul. - Parcă-i un colan, a spus. Desenul a trecut din mână în mână. Era o
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
nemaipomenit. Un bolovan uriaș a căzut din cer lângă răzorul lui Tasgar. Era negru cum e cărbunele, dar nu strălucea. Era viu. Ramirín a tăcut. Îi observa pe ascultători cu ochișorii lui albicioși de bătrân. Căutătorul de minuni și-a întins capul înainte cu vădită curiozitate. - Viu? a întrebat. Cum adică viu? - Lăsați-mă să vorbesc! a spus Ramirín aproape strigând. Era viu. De jur împrejurul lui se iveau niște rămurele albe cum e conopida care se mișcau întruna. Țipau. Toată noaptea au
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
cu trilurile lor. Pe măsură ce suiam, se descoperea tot mai clar larga perspectivă a muntelui, îngăduind privirii să se piardă în zările albastre. Transparența desăvârșită a zilei era din ce în ce mai evidentă cu cât urcam mai sus, unde se deschideau plaiurile tot mai întinse, se vedeau crestele albicioase ale munților, petele albăstrui ale pădurilor, văile verzi, panglica râului strălucind în soare, sub un cer fără pic de nori. - Haideți, grăbiți-vă, ne zorea căutătorul de minuni. Ea ridica atunci de jos piatra pe care
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
I-am spus că noi nu le văzusem decât pe astea și mai văzusem ceva ca niște mâini zugrăvite pe bolta cea mare a peșterii. - Foarte bine, a repetat el. Ar trebui să se cerceteze mai departe. A început să întindă cablurile și să pregătească reflectoarele. Ne-a spus de câteva ori să ne dăm la o parte. Soția lui admira picturile cu ajutorul lanternei, comentând scenele reprezentate în fiecare dintre ele. Toate erau scene cu animale: cai, cerbi, trei mistreți, o
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
peruzea și o pală de vânt rece a trecut peste coline. Am rugat-o să-mi dea o mână de ajutor ca să adunăm vreascuri și am ridicat o grămadă în fața colibei. Pe urmă am ajutat-o eu pe ea să întindă cortul, să umfle cele două saltele și să desfacă sacii. Când am terminat, ne-am așezat să ne desfătăm privind lacul. Deodată, am auzit-o scoțând un strigăt de uimire. - Uite, uite! Pe cer se vedea un obiect întunecos, rotund
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
toarte. Când și-a ridicat privirea, a prins să se lumineze de ziuă. Mi-a zâmbit din nou și s-a apropiat. - Îți plac benzile desenate? m-a întrebat. Eu am dat din cap că da, și atunci mi-a întins o grămadă de reviste legate cu șnur. - Ia-le, mi-a spus. Apoi, arătând spre cort: - Spune-i că am plecat. Și a luat-o la vale, îndreptându-se spre hardughia care acum se deslușea mai bine, chiar lângă malul
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
o asemenea poveste, care i s-a prezentat într-o bună zi la ușă. Secretara l-a anunțat pe regizor că un englez, un anume domn Valentin așteaptă în anticameră. "L-am primit pe acest necunoscut și el mi-a întins un plic în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție. Atins, cu un an înainte, de o tumoră
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
unei mișcări de disidență, de opunere față de ideologia comunistă și față de nebunia lui Ceaușescu a avut urmări nefaste și asupra orașului care tăcut și poate resemnat a suportat întunecarea minților noastre. Alienarea ce ne-a bîntuit și ne bîntuie se întinde ca o boală devastatoare peste orașul asediat de nepăsare, de greul nimicniciei din noi, de valurile de venetici purtați peste el de înaltele idealuri comuniste. Ce s-a pierdut și ce a supraviețuit? Cîți bucureșteni există, de fapt? Orașul văzut
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
sălașul lui Dumnezeu. Acolo este căsuța prietenilor mei unde, în plin Bărăgan, gazonul este verde și bogat, brazii stau drepți și te salută, crinii se pleacă la pămînt de greutatea florilor, răcoarea și mirosul trandafirilor desăvîrșesc răsfățul minunilor ce se întind la picioarele mele, al bucatelor de pe masă. Am trecut probele și, la capătul lor, sînt răsplătită: am căzut într-un alt Bărăgan. Prietenia este cel mai frumos dar, nu? Și acolo viața este cel mai provocator miracol. O perlă din
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
cu trei luni înainte, că de Crăciun avea să fie mort pentru totdeauna. În vreme ce se terminau pregătirile pentru manifestația publică senatorul reuși să rămînă singur un ceas în casa care îi fusese destinată pentru a se odihni. Înainte de a se întinde, puse în apa de băut un tradafir natural pe care-l păstrase viu pe cînd străbătuse deșertul, mîncă fulgii de cereale de regim pe care-i adusese cu el spre a scăpa de repetatele frigărui de ied care-l așteptau
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]