13,279 matches
-
din viața interioară? Cuvinte cu sensuri repetabile care ordonează viața aducând-o mereu înapoi către un scop stabilit inițial. Această constantă rațiune inițială devine o "înfățișare" dorită a fizionomiei interioare. Apoi înseși aparențele vieții "reale" trebuiesc închipuite pe cale fictivă potrivit cu întinderea prezumtivă destinată eului de către "rațiunea inițială". S-a creat o secretă alianță între abstract și fictiv. Ea încearcă să substituie imprevizibilului realității o formulă posibilă pe un plan fictiv-rațional. Acest destin ipotetic programat este modelul existențial urmărit cu insistență pe
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
cu o realitate necunoscută și implacabilă. Cuvinte și sentimente Și atunci ce rămâne la dispoziția noastră? - O zi care se repetă în mod indefinit. O zi de viață cu program stabilit. Ea se desfășoară parcă totdeauna la fel, chiar dacă pe întinderea ei ritmul se schimbă, căci ciclul este același, programat. Ziua de viață urmează cursul întregii vieți, îl prevede de la început până la sfârșit. Viața ca "tot" nu există! Gândirea nu poate cuprinde o asemenea ficțiune. De aceea se mulțumește cu intuiția
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
elementului pe care îl însoțește): "instrumentul respectiv", "la vremea respectivă", "ziua respectivă?? "legea respectivă", "profesorii respectivi", "etichetele respective", "în limbile respective", "stadiul prezent al tratării problemelor respective", "anvergura realistă a episoadelor respective" - dar și: " responsabilitatea respectivei integrări", "respectivele opere", "respectiva întindere de apă". Definiția lexicografică e oricum greu de dat în asemenea cazuri, în care esențială a funcția cuvîntului, nu un sens conceptual; în cazul dat, explicația - "care privește împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba" (DEX) - pare să fi
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
prin bruscarea conceptuală a ultimei, ci prin integrarea "competiției" în materia acesteia, pe care o îmbogățește prin concretul învestit cu o funcție metaforică, așa cum am arătat: "Dar mai frumoasă decît poezia, fetele se chiar despleteau în/ ochii noștri, albastre ape/ întinderi în care ne scăldam, parșivi, dar ca niște îngeri/ gata să le apărăm de roadele bogate ale țapinelor. Acolo, pe/ cîțiva metri patrați, s-ar fi putut întîmpla cea mai frumoasă/ poveste, am fi putut muri chiar de mîinile celor
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
citite. Așa cum el însuși se confesa, prozatorul e dominat de o propensiune metaforică, ceea ce s-ar putea traduce printr-un barochism în registru minor, un concettism de "belle époque" sedus de volutele calofile. Fascinant în spațiul unor texte de mică întindere - e cazul celor din Ulița copilăriei și În casa bunicilor - el devine, așa cum remarca Pompiliu Constantinescu, factorul ce minează stilistic și compozițional ambițiile de romancier ale lui Ionel Teodoreanu. Manierismul sfârșește prin a acționa ca un ecran lingvistic, relația cu
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
ce luminează copilăria personajelor sale e cel al vârstei de aur. Urmând taxonomia lovinesciană, Ionel Teodoreanu e incontestabil un "reacționar": mercantilismul, disoluția ordinii patriarhale sunt simptomele unei maladii a modernității. Recitirea lui Ionel Teodoreanu implică apelul la texte de mică întindere, la fragmente din proiecte mai vaste. Volumul de debut propune, în definitiv, prin proza omonimă, o punere în abis a întregii literaturi ce va urma. Copilăria încetează să mai fie citită ca un accident biografic, pentru a se converti într-
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
din spațiul cultural românesc, si nu numai, iar în sprijinul acestei afirmații stau cărțile sale Opera lui Brâncusi în România (1974), Brâncusi în cultură și critica românească (1898-1914) (1974), Brâncusi în România (1976) și nenumărate alte studii de mai mică întindere. Chiar dacă devotamentul sau față de operă și de personalitatea lui Brâncusi poate trece, în ochii celui neprevenit, ca o preocupare exclusivă a venerabilului istoric și critic de artă, faptele sînt mult mai complexe. Barbu Brezianu este deopotrivă exegetul lui Karl Storck
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
se constituie, asemenea deflagrațiilor galactice, suitele de imagini turbionare, proiecțiile unei sensibilități ultragiate, si se pun în mișcare nenumăratele strategii de mîntuire a vidului. Comentînd la scară umană marele act al Genezei, artista descoperă fasciculul de lumină care fisurează incomensurabila întindere nocturnă și în jurul lui își organizează întreaga viziune plastică. Din acest nucleu inițial se nasc tonurile și valorile, se dezvoltă suprafețele și se profilează volumele. Absența oricărui reper exterior, în funcție de care să-și exerseze observația și să-și ordoneze formele
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
este un conformist, avînd o origine plebee și multe complexe tipice față de patricieni, pe care ii imită. Istoria lui se resimte din cauza acestor complexe, - conformism stufos, de exemplu Seneca, retorul, spune despre opera lui Țiț Liviu că este "înspăimîntătoare" (că întindere!), Ovidiu scrie în acest timp Medeea, Heroidele. Scrisori ale unor amante celebre: Penelopa, Hermiona, Ariana, Phedra, Sapho... Anul unu al erei creștine a trecut. Imediat după el apăruse buclucașa de Ars amandi. Cenzură benevolă sau interioară la aștrii cei mari
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
armistiții și capitulari, accese de lașitate și de deznădejde, neliniști existențiale. Ca să urce spre o geometrie ideală a ascezei, metaforă nu părăsește, desfrunzita, tumultul pădurii, absoarbe vegetația și cromatică ei. Privitor că la teatru", poeta urmărește complexitatea naturii omenești în întinderile și adîncurile ei. Dogmă, dacă o stăpînește, se sparge totuși - aceasta este dialectica inspirației - fiind jertfita în folosul polivalentei și ineditului. Abia după obținerea în chinuri a explicației transparente, ca normă etică și estetică - ambiție crucială! - se deschide o pîrtie
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege că zeii sunt, în acest caz, stâlpii raționalismului, ajunși în mare decădere odată cu imperiul care "suferea de prea mare întindere", cum spunea Herodot. PROCEDEUL "epistolarului imperial" amintește, prin aluziile la contemporaneitate, de Scrisorile persane ale lui Montesquieu. Bătătoare la ochi în acest sens sunt scrioarea lui Sapiens către arhitectul Silvius Maximus (în legătură cu intenția creștinilor de a construi o biserică imensă
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
iar se reface. - Pa dracu! face Gazonal, daca as mai rămînea acilea zete zecunde în plus... e orrrasu al mai plicticos din Franța. În acest moment, cei doi veri și Bixiou se plimbau de la un capăt la altul al acelei întinderi netede de asfalt unde este greu să nu vezi unele din personajele pentru care Renumele duce la gură cîte una sau alta din trompetele sale. Altădată, era place Royale, apoi pont Neuf, privilegiu pe care astăzi l-a cîștigat Boulevard
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
la public, îi "punea în alertă pe lucrătorii Securității". (Cititorii care vor să se edifice pot consulta nr. 25 /1998 al revistei noastre.) Altă "greșeală" am săvârșit eu și anume, în analiza operei, am detectat zonele - de altfel, de mică întindere - infestate de realismul-socialist. Imitându-l pe Eugen Simion, Mariana Sipos ia parte la un fel de cruciada, destul de comică, de salvare a lui Marin Preda din mâinile "celor trei-patru" critici care, desi îl admiră pe scriitor, îndrăznesc să vadă și
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
reprezentat de abilitatea copiilor de a îndeplini comenzi simple și de a participa la competiții sportive adaptate precum gimnastică, baschet și softball. Programul de intervenție, la nivelul lotului experimental, a constat în diferite exerciții având la bază tehnici statice de întindere iar rezultatele au fost comparate cu cele ale lotului martor, care nu a efectuat nici un exercițiu de stretching. Analizând și interpretând reultatele studiului, am observat o diferență semnificativă (p<0,05) în ceea ce privește amplitudinea articulară la grupul experimental, față de grupul de
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
reprezentat de abilitatea copiilor de a îndeplini comenzi simple și de a participa la competiții sportive adaptate precum gimnastică, baschet și softball. Programul de intervenție, la nivelul lotului experimental, a constat în diferite exerciții având la bază tehnici statice de întindere (facilitare neuroproprioceptivă - FNP), efectuate după perioada de antrenament propriu-zis. În perioada de revenire după efort, timp de 10 minute au fost efectuate 8-10 exerciții a câte 4 seturi de 15-20 s/întindere, de trei ori pe săptămână. Rezultatele au fost
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
diferite exerciții având la bază tehnici statice de întindere (facilitare neuroproprioceptivă - FNP), efectuate după perioada de antrenament propriu-zis. În perioada de revenire după efort, timp de 10 minute au fost efectuate 8-10 exerciții a câte 4 seturi de 15-20 s/întindere, de trei ori pe săptămână. Rezultatele au fost comparate cu cele ale lotului martor, care nu a efectuat nici un exercițiu de stretching. Măsurătorile au vizat amplitudinea de mișcare, folosind testul „Seat and reach” pentru mobilitatea coloanei vertebrale și distanța dintre
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
cu perioadele de încălzire și revenire după efort. Nu este de neglijat nici folosirea corectă a echipamentului de protecție și de adaptare a sportului la condițiile particulare ale sportivilor. Achizițiile în planul dezvoltării fizice sunt influențate în mod semnificativ de întinderea perioadei de timp în care copilul exersează. Îmbunătățirea flexibilității se asociază cu o rată scăzută a leziunilor, dar pentru evidențe statistice solide este nevoie de continuarea investigațiilor, folosind un grup de studiu mai extins, precum și o perioadă mai mare de
STUDIU PRIVIND ROLUL STRETCHINGULUI ÎN PREVENIREA LEZIUNILOR SPORTIVE LA COPIII CU DIZABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Luminița Georgescu, Mariana Ionela Tudor () [Corola-journal/Journalistic/247_a_534]
-
sugerate) de Paul Cernat. Cel puțin dacă înțeleg eu bine sensul sintagmei „cronică generalistă”. Care ar acoperi, deduc, atât „cronica literară” (rubrică al cărei titular sunt din vara lui 2007), cât și alte rubrici, de mai mare sau mai mică întindere (de la „actualitatea” la „recenzii”). Reproduc întocmai pasajul: „Abundența cronicarilor de la România literară pare să infirme cele spuse mai sus dar, la o privire mai atentă, comentariile de carte de acolo nu depășesc, cu excepția celor ale lui Alex Goldiș, nivelul unei
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
arhitectură suferind transformări dramatice, e un „oraș amestecat, cu gust de imperiu mustăcios, teutonic, a cărui marcă putea fi un ardei iute roșu sprijinit de o halbă cu capac, dar și coclit pe margini, pe zone compacte de o anume întindere, prin amestecul de beton și fiare în stilul postbelic al cenușiului dictaturii“. Lumea cenușie, angoasantă a anilor comunismului e de altfel fundalul pe care se desfășoară acțiunea, înseși aventurile Don Juanului ratat Dragodan ținând uneori de simple calcule menite să
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
pe care atât de adesea îl folosește Mihai Șora pentru a da margini unui „nemărginit“? În copilărie, descoperise „nemărginirea mărginită“ stând, întins pe pământ, într-un no man’s land - câmp nesfârșit și în afara timpului. Atunci face el cunoștință cu întinderea universului; că este sau nu finit, - cine știe? - are mai puțină relevanță; ceea ce interesează este dacă „incitatorul“ este egal cu „incitantul“; fiindcă, adeseori, întâlnim „incitatori“ fără a avea incitantul. Unde „dispare“ celălalt? În „golul“ ce urmează a se umple cu
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
În totul, o antologie meritorie, al cărei scop - comemorarea unui număr rotund de ani de la moarte - a fost atins în ciuda discrepanței de viziune a articolelor. Mai pe șleau, inegalitatea de ton a contribuțiilor preschimbă volumul într-un vas ciobit, pe întinderea căruia se ițesc goluri terne, echivalînd cu un șir de eseuri fără har. Din acest motiv, să lauzi intenția din care s-a ivit volumul e inevitabil, atîta doar că trecerea sub tăcere a lacunelor ar fi neserioasă. E uimitor
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
urmă cu 93 de ani, reprezintă cel mai important reper al istoriei naționale, punctul culminant al afirmării națiunii, rămas obiectiv definitoriu și permanent. Atunci, poporul român a marcat un vârf al devenirii sale istorice, în primul rând ca stat. O întindere geografică maximă, cuprinzând aproape toate teritoriile locuite (majoritar) de români, o independență efectivă - de facto și de iure - necunoscută până atunci și un regim democratic maturizat, în armonie cu Europa vestică mai mult ca oricând. Monarhia străină devenea una română
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
cum e greața,/ din orizont, Luna exasperează/ malefica feminitate a mării” (Valul concav). Poetul e obsedat de stihia timpului insomniac, depersonalizant în chip expiator, reflex al unui destin asumat: „Anii îți păruseră drum,/ lumea - o insomnie de pași” (Ambră). La fel de întinderea marină, cu suflu originar dar și cu primejdiile terifierii precum un zbucium ambiguu între primordialități și cădere: „Încet, te lași smuls adîncilor ape,/ masa ta informă de beznă se degradează/ pe treptele de soare în urcuș.// Orbit, ieși la văzduh
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
mai prozaică și cotidianul cel mai banal pătrund într-o poezie atât de permisivă, încât ajunge să-și includă și referentul. Lumea s-a strecurat, pur și simplu, între două coperți. Secvențele și frânturile comunicării, sintaxa aglutinată a propozițiilor și întinderea firească a replicilor întretăiate (fără dramatism exterior, teatralitate declamatorie), neglijarea voită a ortografiei și ignorarea selectivă (nici involuntară, dar nici mecanică) a punctuației semnalează efortul autorului de a elibera poezia nu numai de constrângerile genului, ci și de acelea ale
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
dintre care unul, Jurnalul de la Dolhasca, însumând 61 de pagini, este inedit (și ar fi trebuit să constituie, în sine, un mic eveniment, dacă autorul n-ar fi prea modest și retras). Celelalte două, diferite și ca factură, și ca întindere, dar asemănătoare ca discurs, se constituie din rubricile pe care Emil Brumaru le-a susținut, după 1990, mai întâi în România literară - între 1992 și 2006, cu unele întreruperi -, apoi în „Suplimentul de cultură”, între 2004- 2006. Ordinea în ediție
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]