7,830 matches
-
comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj pestriț, ca o fustă țigănească, din fâșii înguste, divers colorate. Parcele pe care se practică primitiva agricultură cu plugul tras de cai sau măgăruși
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n ponoare, Presându-le în straturi, veștejite. Copacii plânși, cu ramuri dezgolite, Rămași de-acum în lungă
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1411062988.html [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
deoarece niciunei femei nu îi place să care sacose și pungi pline de pantofi și sandale pe o căldură de peste 30 de grade. Și, nu de puține ori, după o zi obositoare de shopping, cu picioarele umflate și cu machiajul întins, ajungem acasă fără să fi găsit ceea ce ne doream. Toate aceste neajunsuri pot fi evitate comandând articolele pe care ni le dorim online, fără să pierdem timpul, fără să depundem efort fizic și, mai ales, fără să ne trezim în
Ce purtam vara asta? by http://www.zilesinopti.ro/articole/7345/ce-purtam-vara-asta [Corola-blog/BlogPost/98644_a_99936]
-
noii orânduiri postdecembriste. Munca spartană îmi lua mai tot timpul. Într-o zi primesc un telefon de la Vera, care mă chema de urgență la ea, fără să-mi spună și de ce. Mă aflam, ca de obicei, într-unul din satele întinsei Câmpii a Bărăganului, pe unde, de-a lungul timpului, instalasem sute, dacă nu chiar mii, de antene. Plecam noaptea, veneam noaptea. Faptul că în ziua aceea fusesem chemat de urgență îmi dădea dreptul să cred că termenul expirase, și acum
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
TABLOUL V ( În dreapta și pe fundal se vede capul de pod ce duce la Drubetis. În stânga și colțul din fundalul scenei se pierde în perspective albastră Danubiul. Dincolo de marele fluviu se văd munții stâncoși ai Daciei.Mai în față, șes întins acoperit cu corturi care adăpostesc armia romană. În fața cortului împărătesc traian stă de vorbă cu Licinius, Longinus și alte căpetenii ale castei.). Scena 1. TRAIAN După cum vezi Licinius, podul îl trecem cu mare fală, Dar ... am în suflet o îndoială
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
„Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”. Celebra replică a lui Gheorghe Dinică din Filantropica mi-a răsunat mult timp în minte după ce am văzut filmul și mi-o amintesc de cele mai multe ori când mi se întind mâini care
„A fi luat de prost”. Cum mi-a scos tânărul Valentin banii din portofel cu o poveste în autobuzul 331 by https://republica.ro/za-fi-luat-de-prost-cum-mi-a-scos-tanarul-valentin-banii-din-portofel-cu-o-poveste-in-autobuzul-331 [Corola-blog/BlogPost/338275_a_339604]
-
Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei. Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar orchestra revărsa peste ei o melodie astrală. Se trezi brusc și cu părere de rău că visul nu este o realitate. Privi pe fereastră. Se înnorase. După ce a luat micul dejun a
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
ci continuă și parcă reconstituie frumusețaea întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
las iubirea unde plânge marea. Și ziua, învelită-n flori de rouă, Strecoară așteptări printre poeme, Vreau să te prind cu mâinile-amândouă, Căci visul meu în inimă se teme. Ascund în palme flori de liliac, Iar ploilor le dau oceane-ntinse, La umbră cresc doar firele de mac Ce dănțuie-n amurg, de vânt atinse. Îmi las obrazul nins între petale Și-mi caut viața ca un negustor Prin două emisfere boreale, Vândute la tarabă de-al meu dor. Mă-ntreb spre
DOUA VISE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1464334065.html [Corola-blog/BlogPost/375233_a_376562]
-
la rugăciune, Săraci suntem,când am uitat cum să trăim frumos, Săraci suntem,când nu putem a spune, Că toată viața,am trăit-o cu...Hristos! Săraci suntem,când ne-am întors privirea, De la acel,ce ne-aștepta ,cu mâna-ntinsă, Nu ca să-i dăm,ci să ne-ofere mântuirea, Ce ar putea cu un"Amin" ,să fie atinsă! Săraci suntem,când nu aducem mulțumire, Stăpânului Hristos,care pe toate,Le-a creat, Săraci suntem,când "urii ", nu răspundem cu iubire
SĂRACI SUNTEM..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1468621863.html [Corola-blog/BlogPost/367519_a_368848]
-
e drumul spre aleile luminilor pierdute în abis! Hai, tată să te strâng în brațe și iartă-mă acum de toate cele, Mai stai un pic de vorbă, spune-mi de mama, e tot în Paradis? Dar toate fug pe-ntinsele oceane care se zbat la maluri de uitare! În lanurile viselor mă caut, nici drumul parcă nu îl mai cunosc, Vin zorii peste lumea învelită cu haine sfâșiate de ninsoare, Tu mă trezești la fel,cu glasul dulce, iar eu
DEPARTE...DEPARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1459531412.html [Corola-blog/BlogPost/375035_a_376364]
-
țării, a fost și faptul că avea peste 25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
o vadă decât tot prin ochii minții în care o păstrase cu sfințenie. - Tinu! strigă ea, încercând să meargă spre el. Tinu! Tinul meu drag! repetă ea strigarea, reușind să-și desprindă picioarele și să îndrepte spre el cu brațele întinse. Se opri speriată după doar doi pași. Își întoarse privirea către Iuliana. Inima îi bătea cu putere și o îndemna să se arunce în brațele lui și să-l sărute, dar creierul îi dicta să se stăpânească. „Ce va zice
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1432078283.html [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
orezul, grâul, secara sau porumbul cu care ați fost semănați nu se matură (ziua perfectă a femeilor leneșe); 6. Dacă îți săruți partenerul sub vâsc la miezul nopții, vei avea parte de dragoste tot anul (dar sub șforile cu rufe întinse ce are?); 7. La miezul nopții trebuie să-ți pui o dorință, despre care se spune că are toate șansele să se înplinească... (acum ai ocazia să îți dorești o mașină nouă, o casă de vacanță pe o insulă îndepărtată
Cum sa treci in noul an, superstitii de Revelion by http://www.iasi4u.ro/superstitii-de-revelion-cum-sa-treci-in-noul-an/ [Corola-blog/BlogPost/96381_a_97673]
-
Acasa > Orizont > Portret > NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ȘI ARTISTULUI DE VALOARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Întinsa pustietate a unui deșert s-ar înverzi dintr-odată și s-ar umple de flori dacă artiștii ar fi lăsați să atragă destinul suferindului copil al Universului, globul acesta rotund pe care am fost așezați fără voia și fără știrea
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420188017.html [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt peste noatini și
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Mihai Viteazul a ajuns până la porțile ei, apoi marele cărturar și principe român Dimitrie Cantemir a consolidat zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea Basarabiei, în 1812, subteranele întortocheate ale Cetății și frumoasele turnuri au devenit parte a întinsului sistem militar al Imperiului Rus. Și așa sunt și astăzi, când încă mai răsună în jur bocancii fostei Armatei Roșii. Cetatea este înconjurată și acum de clădirile garnizoanei Armatei Ruse, între care se văd garaje imense, posibil de tancuri, și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tighina-cetatea-ascunsa/ [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
cei peste 300 de mii de români care au murit în primul răzbi mondial ? Ca să vină hoții de azi să fure tot ce a ridicat acest neam cu trudă de un secol încoace? Pentru că această cronică de întâmpinare a devenit întinsă, nu pot decât să concluzionez : vedeți prin aceasta e mare această carte și întreaga creație a doamnei Elena Buică, de care se ocupă pe larg într-o carte importantă închinată în întregime autoarei a cărei opere o întâmpinăm și o
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
-ntreb cum e posibil într-o lume grotească Să mai fie o țară capitalistă-n timp Și să nu se revolte să nu înnebunească? Le este dor asemenea unor berze pe dealuri De la-nceputul lumii flămânde și străine Cu ciocurile-ntinse departe-n universul Din care viitorul li se pare că vine Ce dor le-o fi patriilor de Dumnezeu Le vezi pe dealuri triste și cuminte Cum privesc lung în zare și ascultă Poate-or veni acele vremuri sfinte! PRINȚUL
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369192481.html [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
val, Și armonia muzicii e-mbalsamare Iar suferință mi-este marșul triumfal. Mi-e sufletul copacul înflorit, Mi-e fructul copt, ce două vieți străbate. Cuvântul prinde forma-n infinit, Cănd dragostea în versuri se împarte. Mi-e sufletul puștiul nisipului întins. E frumusețea Meccai și gândul ce-o atinge, Minusculul bănuț ce-n ou este cuprins, Ce focul arzător al soarelui îl frige. Mi-e sufletul copac într-un ocean pustiu, Cănd focul este-al muzicii durere. E dragoste din versuri---bănuțul
MI-E SUFLETUL ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1422341045.html [Corola-blog/BlogPost/359039_a_360368]
-
trebuie trăită, Până-ajungem sub o cruce. Omule, cât poți, zâmbește, Moartea-i șireată, nu spune, Și-uite așa, pleci cu regrete, Suspinând....din astă lume. Dacă-am ști moartea când vine, (Poate vine azi, sau mâine.), Acelora cu mâna-ntinsă, Le-am împărți mai des o pâine. Fie și-n ultimul ceas, Nepăsători, nu vom mai trece, Pe lângă aceia care, Rabdă pe o piatră rece. Dacă-am ști moartea când vine, Am ierta, fără vreo urmă, De ură, sufletele negre
DACĂ-AM ŞTI MOARTEA CÂND VINE.... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1495545595.html [Corola-blog/BlogPost/370173_a_371502]
-
formarea limbii române sau, mai oficial, originea și evoluția limbii române. Oamenii de știință au ajuns la o formulare cât se poate de pertinentă în acest domeniu: „Limba română s-a format, în concordanță cu poporul român, pe un teritoriu întins, atât la nord, cât și la sud de Dunăre, în decursul mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de Teritoriul Carpato - Danubiano - Pontic.” Este o limbă indo-europeană din „grupul italic
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă, Dormea adânc cu suflul rar Și un surâs pe barbă. Dar ca un abur alb, întins, În vis și-aievea parcă, Din munte-o ceață s-a prelins Pe-al nopții ochi cu cearcăn, Învăluind chipul senin Al fragedei fecioare, Pe buze a atins-o lin Cu dulce sărutare. Și parcă-aievea s-a simțit Fiorilor captivă
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
în cântec/ Filtrând minutul cu noimă și rar/ Când fumegă fusul orar/ în strai de cuvinte mor lupi/ Iar pușca e-n mâna poetului/ Tot el lustruitul ori transpiratul/ Ogar...” Sau iconoclaste: “Mi-aș dori un sânge rebel/ Precum universul întins necitit/ Mi-aș dori tâmple fără grele amintiri/ Vă mai spun ieșiți din impas nu ca mine/ Dați cu picioarele-n/ Piatra grosolană a singurătății/ Fericirea este esența divina/ Câțiva Zei, nu-i așa, ostenesc pentru asta/ Vezi aceste vitralii
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_frenezie_si_cotidian_m_n_rusu_viata_studenteasca.html [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]