370 matches
-
răsărit de Carpați până la Nistru și dincolo de apa acestuia. Ni s-a părut interesant să pornim de la caracterizarea teritoriului locuit de români și de la structura populației, așa cum se prezentau într-un moment de vârf al istoriei noastre, acela al României întregite și al existenței sale pentru o perioadă scurtă, de numai 22 de ani. România - eliberată de ceea ce s-au numit „problemele sale regionale” - devenea mult mai conștientă de locul său în bătrânul continent, de vocația sa europeană. Spațiul relativ întins
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
libertățile fundamentale ale cetățenilor. Toți românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, erau egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice. Pe o suprafață de aprox. 295.000 km2, România întregită avea, imediat după război, o populație de cca 15.500.000 locuitori, număr care a crescut la peste 18.000.000 locuitori înregistrați la sfârșitul anului 1930 și aproape 20.000.000 în 1939. Conceptul de pământ, țară românească, este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
face până acum excepție de la constatarea îmbucurătoare de mai sus”. Se semnase Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, dar nu exista cu Rusia/Uniunea Sovietică nici un act formal de reglementare a regimului de frontieră. Lungimea totală a frontierelor României întregite era de 3.686,5 km, din care: 975,5 km cu Ucraina din cadrul U.R.S.S., 354 km cu Polonia, 183 km cu Cehoslovacia, 448 km cu Ungaria, 613 km cu Iugoslavia, 637 km cu Bulgaria și 476 km la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noi - scria N. Iorga în „Neamul românesc” din 25 noiembrie 1918 - e o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată, o muncă ce-și găsește răsplata. Și astfel, avem dreptul de a crede acest fapt defintiv etern.” România întregită s-a realizat - și faptul nu a rămas fără urmări - pe cale democratică, prin adunări cu caracter pelbiscitar. Hotărârile adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia au exprimat poziția de ansamblu a națiunii române în epocă; consemnând Unirea, acestea au precizat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-se satisfacția pentru „acest mare act al unirii Basarabiei cu patria mamă”. Actul unirii - scrie A. Boldur - „a fost acceptat în mod solemn. Tot ce se petrece în urmă în Basarabia poate fi socotit ca o afacere internă a României întregite. Prin urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo cinci luni, caleidoscopul evenimentelor oțelește sentimentul național și voința națională, transformând ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fără a cădea sub stăpânirea sovietică sau a deveni obiectul intențiilor ucrainene de extindere. Hotărârea Sfatului Țării a fost primită cu entuziasm și satisfacție de românii conștienți fiind că, în vremuri grele, se realiza un pas important în înfăptuirea României întregite. La Iași - atunci capitala statului - ecoul a fost deosebit de puternic. Ziarele au publicat numeroase articole, care au exprimat această stare de spirit. „În zilele de pierderi dureroase și dezamăgiri profunde - se consemna într-un articol, cu referire la preliminariile de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. La mijlocul lui decembrie 1918 au fost adoptate decretele-legi de expropriere, care aduceau precizări prevederilor înscrise în Constituție, în 1917, ținându-se seama și de legea adoptată de Sfatul Țării. În Raportul la Decretul-lege relativ la exproprierea proprietăților rurale pentru cauză de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu a unității române. Consfințită pe plan intern, într-o primă formă, prin decretele-legi din aprilie (pentru Basarabia) și decmbrie 1918 (pentru Transilvania și Bucovina), Marea Unire se cerea ratificată prin legi adoptate de reprezentanța națională. Primul Parlament al României întregite, rezultat din aplicarea, pentru prima oară, a votului universal, a trecut la dezbaterea proiectelor de legi respective în ziua de 29 decembrie 1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
formă implicită, de acord cu soluția românescă a problemei. Unirea Basarabiei cu România a răspuns unei necesități istorice, izvorâte din principiul naționalităților, comandament major în epocă, și a constituit parte componentă a Marii Uniri din 1918. Realizată pe cale democratică, România întregită trecea într-o nouă etapă a evoluției sale istorice. Stabilirea frontierei pe Nistru și unirea Bucovinei reprezentau intrarea statului român în posesia Moldovei întregi, într-un non context geopolitic aici la vărsarea Dunării în Marea Neagră, în vecinătatea Rusiei/Uniunii Sovietice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vecinătatea Rusiei/Uniunii Sovietice și a Poloniei reconstituite. În perioada următoare, apărarea integrității teritoriale, realizată în anul 1918 și recunoscută pe plan internațional prin tratatele din 1919-1920, va reprezenta obiectivul fundamental al politicii externe promovate de statul român. ÎN CADRUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE „Guvernele țărilor noastre își garantează mutual plinul și întregul respect al suveranității fiecăruia din statele noastre și abținerea de la orice imixtiune, directă sau indirectă, în afacerile interne și în dezvoltarea fiecăruia dintre ele și, în special a oricărei agitațiuni, propagandă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
provincie a suferit influențe specifice, venind din direcții diferite, izvorâte din particularitățile de exprimare a fiecărei dominații străine, după cum și vechea Românie își avusese evoluția specifică. De aici, și moștenirea, într-o anumită măsură diferită, adusă de acestea în cadrul României întregite, cu elemente specifice în planul vieții materiale și spirituale. De aici, și unele greutăți de integrare, atât de ordin cantitativ, cât și calitativ. Imperiul Austro-Ungar făcea parte din Europa și se încadra într-un anumit spațiu de cultură și civlizație
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
națională, așa cum era pentru celelalte frânturi ale neamului românesc. Și totuși, a fost destul să cadă lanțul robiei țariste pentru ca libertatea să îmbrace numaidecât o formă de viață națională în provincia dintre Prut și Nistru”. Asperitățile integrării Basarabiei în România întregită, proces din care n-au lipsit abuzurile și greșelile administrației (ce a cuprins și funcționari din provincie), se explică mai curând prin caracteristicile stăpânirii țariste, concretizate în stadiul de existență - materială și spirituală - a acestei provincii în momentul unirii. Întegrarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o unitate naturală și politică. Dar mai ales relieful comandă această unitate complexă”. Marile regiuni geografice - cu caracteristicile lor - se alătură unele de altele și se leagă „în acea armonică unitate complexă, care constituie personalitatea geografică a țării noastre”. România întregită se baza, așa cum s-a spus, pe „clădirea simetrică a pământului românesc”, iar această simetrie izvorăște și din elementele specifice ale diferitelor unități, provincii, din împletirea organică a geografiei cu istoria. Fiecare „încăpere a uneia și aceleiași clădiri nu era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și din elementele specifice ale diferitelor unități, provincii, din împletirea organică a geografiei cu istoria. Fiecare „încăpere a uneia și aceleiași clădiri nu era identică cu cealaltă; împreună, pe aceeași temelie, asigurau echilibrul și armonia întregului edificiu”. La suprafața României întregite, Basarabia a contribuit cu 44.422 km2, iar în ce privește populația, după unele date, în 1919, provincia avea peste 2,6 milioane de locuitori; la Recensământul general din 1930 s-au înregistrat 2.864.402 locuitori, pentru a ajunge la 3
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români); Bălți - 30.570 (14.229 evrei, 8.869 români, 5.426 ruși) ș.a.. În cadrul României întregite, în Basarabia au fost înfăptuite importante reforme, s-au adoptat măsuri în toate domeniile vieții administrative, politice, economice, spirituale etc. Procesul de unificare administrativă s-a realizat treptat, admițându-se un timp funcționarea paralelă a unor legi vechi și a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
plan intern și internațional, misiunea lui se apropia de sfârșit, dar în nici un caz în maniera neelegantă, utilizată la 29 august 1936. În ce privește discuția noastră, rămâne de subliniat consecvența cu care N. Titulescu a urmărit garantarea integrității teritoriale a României întregite, recunoașterea - fie și implicită, de facto - a graniței de pe Nistru și a apartenenței Basarabiei la statul român. Pentru el, problema Basarabiei fusese rezolvată în 1918-1920 și nu admitea nici o discuție specială pe această temă. Schimbarea ministrului de Externe din cabinetul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nazaria - este confirmată nu numai de pretențiile teritoriale ale vecinilor, ci și de atitudinea total antiromânească a populației din teritoriile pierdute în 1940. Evenimentele din iunie 1940 au risipit definitiv „pretențiile mitice ale României asupra Basarabiei”. Atacul nedisimulat la adresa României întregite este „susținut” prin afirmații false și grosolane, referitoare la reacția pozitivă, chiar de sărbătoare, cu care populația i-a întâmpinat pe „eliberatori”, lăsând să se înțeleagă că este vorba nu numai de Basarabia, ci și de celelalte teritorii „pierdute” de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de ieri și de azi - la adresa Sfatului Țării și a Actului de Unire, apreciat drept un atentat asupra „statalității moldovenești” - au un caracter propagandistic stalinist, plasându-se în afara oricărei dezbateri științifice. Aceeași propagandă este reluată în ce privește situația Basarabiei în cadrul României întregite, prezentată ca un teritoriu cucerit, populația moldovenească fiind oprimată de regimul reacționar român de la București. Trebuie precizat că Marea Unire s-a realizat la sfârșitul unui război cu consecințe grave asupra venitului național, a finanțelor publice. Din motive obiective și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în favoarea R.S.S. Ucraineană, operație efectuată de Kiev, sub conducerea Moscovei. Intrând în Războiul din Răsărit, la 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a urmărit eliberarea teritoriilor ocupate de Uniunea Sovietică cu un an înainte, ca o etapă în refacerea României Întregite. După 35 de zile de lupte grele, teritoriile respective au fost eliberate, statul român exercitându-și din nou, în mod legitim, suveranitatea pe un spațiu ce îi aparținea de drept și de fapt. Participarea la operațiunile militare dincolo de Nistru, prelungirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
problematica centrîndu-se pe metoda învățării prin descoperire în contexte diferite: analiza plastică pe opera de artă contemporană și exercițiul plastic în care imaginea ce urma a fi reprezentată nu a fost dezvăluită în totalitate, aceasta urmînd a fi descoperită și întregită pas cu pas de către elev. Acesta a fost pus în fața unor noi situații de învățare și experimentare, prin reorganizarea și regruparea datelor de care dispunea pentru a obține el însuși o nouă structură plastică. Demersul didactic a fost predominant inductiv
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cărții a ținut să le mai introducă: documente, fotografii, texte care i-au rămas în inimă, etc. Când mi-a adus noua ediție, era bucuros că a păstrat în ea Marșul Basarabiei, din 22 Iunie 1941, precedat de harta României Întregite: “Azi noapte la Prut, războiul a’nceput, Românii trec dincolo iară Să ia înapoi prin armă și scut Moșia pierdută astă vară. Mergem în Câmpia Basarabilor Plină de grâne, plină de dor. Și’n Bucovina cu mănăstiri și brazi Mergem
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Iași, Ed. Fides, 2000; -Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer, Iași, Ed. Fides, 2000; -Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2011-poezii, ediția I; Mari Sărbători, Sărbătoriri, Iubiri, Învățăminte, Iași, Ed. Pim, 2012, ediția a II-a, revăzută și întregită; -Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.I., Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc, Vol.II.,Ed.Pim, 2012; Din mucenicia Neamului Românesc,Vol.III., Ed.Pim, 2012; -Amintiri însângerate, Ed.Pim, Iași, 2013 Traduceri în limba franceză -Ars longa, vita
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Biserica Ortodoxă Română a fost înființată în 1872. Prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și a Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea Patriarhiei de la Constantinopol, s-a obținut autocefalia (independența). După Unirea din 1918, Biserica Ortodoxă din Transilvania s-a unit cu Biserica României Întregite. În 1925 s-a constituit Patriarhia Română, care există și astăzi, condusă de un patriarh. Bizanț - capitala Imperiului Bizantin (vezi Imperiul Roman de Răsărit), vechiul nume al orașului Constantinopol (vezi Constantinopol). Blaj - oraș din centrul Transilvaniei, simbol, ca și Alba
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]