161 matches
-
valuri, de mugetul bietelor animale (și tunurile, și chesoanele erau trase de perechi de boi, ajungând până la opt perechi), de bubuitul armelor de foc. Pereții înalți și strâmți de stâncă ai defileului făceau ca sunetele să se audă bubuitor și întreit, în această noapte de iad din care micul locotenent a fost convins că nu va mai ieși. Nedormit de trei nopți decât pe fugă, i s-a întâmplat să meargă dormind cu ochii deschiși, dus numai de gândul de a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
urechei ca un întreg nedestructibil. În fiecare silabă trebuie de-aceea să vedem o unitate organică. Silaba e după modul cum se pătrund reciproc diferitele elemente sunetale, sau mai ușor sau mai greu de esprimat. Rezultă, după concept, o formă întreită a compozițiunei, care prezintă totodată o greutate crescândă a pronunțărei (proferirei). Cea mai simplă formă a silabei e aceea care se sfârșește într-o vocală deschisă. Aicea tonul repauză pe aspirațiunea cea simplă a vocalei. Aceste silabe sânt de-aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel încît prin asta să vie o viață deplină în arătarea sensibilă, care să influințeze asupră-ne cu puterea adevărului natural, împlinindu-ne însă totodată și pretențiunile naturei noastre ideale. În partea cea generală am dezvoltat deja din noțiune relațiunea întreită a actorului față cu caracterele și am dedus din ea problema de-ntotdeuna a artistului. Presupunând cele zise deja, ne întoarcem acuma la ideea esecutărei ca atare. Intuițiunea ideală, pe care am cercetat-o conform ideei sale, ea ridică înaintea privirei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privire spre bocceaua prințului, care, evident, îl îngrijora. — Nu, n-am de gând. Chiar dacă aș fi invitat, n-aș rămâne. Am venit numai ca să fac cunoștință și nimic altceva. — Cum? Să faceți cunoștință? întrebă valetul cu uimire și cu suspiciune întreită. Atunci de ce-ați mai spus la început că ați venit cu o problemă? — Ah, aproape că n-am nici o problemă! Adică, dacă vrei, am o problemă, să cer un sfat, însă în primul rând am venit ca să mă recomand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sa, șeful gării, cu mustață, plin de gravitate, fixează tabela cu orele de sosire și plecare ale vagonului poștal sau ale expresului care merge spre provincie, după care transmite sacrele informațiile subalternilor săi care le receptează umili, decernându-le semnificații întreite, împătrite sau într-un alt ordin de mărime amețitoare, oricum, în multiplii mult mai mari decât cei pe care i-ar putea înțelege niște ființe inferioare. Și toate astea înseamnă doar o listă de oameni. Animalele - câini vagabonzi care umblă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ne spun cuvintele, tonul, starea de spirit și stilul ceva despre povestitori? Poveștile exprimă clar sensul pe care li-l dau naratorii? Reușesc oare poveștile lor să ne spună nu numai ce s-a petrecut? Aceste întrebări ne sugerează complexitatea întreită a fiecărei povești a vieții. Mai întâi avem conținutul poveștii, care răspunde la întrebările „Cine sunt eu?” și „Ce s-a întâmplat pentru ca eu să devin cine sunt?”. Al doilea aspect este construcția poveștii, ce răspunde întrebărilor „Ce fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
folos mai bun; și eu mai având alte trei dughene în fața uliții Podului Vechiu, lângă zidiul... Sfeti Sava,... care și părinții egumeni epitropi mănăstirii Bărboiul, dacă le-au văzut le-au plăcut ș-au cunoscut să fac prețul îndoit și întreit decât moșie mănăstirii, dar poftindu și rugându-să părinții ca să dau aceste trei dughene... ca să fie și pentru acele doao dughene schimbătură ce să făcusă întăi, dar să fie și pentru pomenit ca un ctitor să mă scrie la pomelnic cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dar avea echipa lui cu care lucra pe picior mare. De foarte multe ori l-am văzut la Direcția accizelor, venind să aducă denunțuri. De cele mai multe ori denunțurile lui erau exacte. Fiindcă Sevillio, ca om deștept ce era, avea un întreit scop când denunța: 1) Că lua parte din prima cuvenită destăinuitorilor unei contrabande; 2) Fiindcă punea bețe-n roate concurenților săi în contrabandă, contribuia ca să fie desființați și rămânea el singurul contrabandist în ramura spirtului. 3) Fiindcă depărta bănuielile de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
știrilor de la ora 5“ și în periodicele vechi. Diferă, firește, ponderea lor și meșteșugul cu care știriștii reconstituiau detaliile. „O crudă întâmplare“, „Omor înfiorător“, „Spaimă cumplită“, „Nelegiuiri“, „Omor întriit“, „Omul mort ce nu a viețuit“, „Tâlhar cinstit“, „Tânguirea hoților“, „Ucidere întreită“, „Vrednica de mirare viețuire a unui ungur“, „Nou metod de sinucidere“, „Trii fete împotriva unui lup“, „Cum se prind tâlharii pe drumul de fier“, „Un mort bătut de viu“, „Cruzia unui hoț“, „Un copil mâncat de guzgani“. Am înșirat o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
de facultate ca s-o îngrijească. Deși fata ajunsese deja avocat, totuși întârzierea de a-și profesa meseria o măcina însă acest regret era compensat de gândul că iubirea cu iubire se tratează. Iubirea de mamă i-a fost răsplătită întreit de iubirea soțului, a fiicelor și mai ales a Ceciliei care-și sacrificase un an de studiu, nu din obligație ci din dăruire totală. Când ai astfel de sentimente, te simți un alt om, deasupra răutăților din lume, cu inima
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că Lumea de pe Pământ arată precum o oglindă răsturnată, nedesăvârșită și cu multe metehne, a Lumii celei de dincolo, din Veșnicie Iar omul de felul acesta este fideist, adică are o credință, în Cel pe care îl preamărim în chip întreit, în Sfânta Treime, Cea care este Una și în veci nedespărțită: Tatăl și Fiul și Sfânt Duhul Său, Cel de Viață Dătătorul, Amin Pe când altul, ispitit fiind de cel viclean, de vrăjmașul fără de nume, are nebuneasca năzuință și ambiție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
periere! Impunătoare, delegația trimisă de greieri sosi în teritoriul furnicilor, călătorind în rădvane trase de cosași verzi ce fuseseră tocmiți cu ziua, care, prinzându-i pe verii greieri la strâmtoare, invocaseră o pretinsă taxă de urgență, cerând astfel o plată întreită. În zarea limpede, răsăriră turlele de argilă ale Cetății furnicilor, tocmai atunci când la poporul lucrătoarelor se celebra secerișul grânelor. Prin ferestrele rădvanelor, greierii priviră cu mirare cum furnicile în salopete sărate de sudoare, cu brâuri tradiționale pe taliile lor incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
împodobiți cu brad și busuioc. Sărbătorile de iarnă trecură, dar bucuria lor fu tulburată, în tot satul, de telegrame morbide, care mai puneau, deasupra ușii de la intrare, câte o bucată de atlas negru, ținut, la mare cinste și cu preț întreit, în dughenile evreilor din târgul Hîrlăului. Saveta se lăsă amăgită de presimțirea cumnatului. Oftă, gândindu-se la Ghiță, amintindu-și cum o furase de la horă și o ținuse, câteva zile, în podul șurii, până când taică-su o luase acasă, amenințându
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Dar spiritul sondează și-n mușchiul lui, fecunde Seminți de lauri zice: că Ștefan v-au depus. Din turnul mănăstirei cu fruntea-ncărunțită De patru secoli cântă un glas armonios Și-a lui vibrare dulce de-aramă curățită Prin flăcări întreite, e imn religios. E-a clopotului Buga, suspin și lamentare Ce-a munților ecouri de freamăt le-au împlut. Ah! cântă la mormântul ce astăzi e-n serbare Că glasu-ți pentru lume și cer este făcut. Te leagănă pe vânturi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scăpa de anumite preocupări și frământări care nu mi dau pace, dar toate își au timpul lor. Între o recenzie cu pretențiile ei, prefer o temă ceva mai facilă și astfel concep o rememorare din anii 1929, cu titlul „O întreită tragedie priponeșteană”, după cum urmează: O întreită tragedie priponeșteană S-a întâmplat în jurul datei de 8-10 august 1929. Din Priponești, satul meu natal plecau oamenii „cu noaptea-n cap” după treburi gospodărești care-i preocupau la vremea respectivă. Menționam într-un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care nu mi dau pace, dar toate își au timpul lor. Între o recenzie cu pretențiile ei, prefer o temă ceva mai facilă și astfel concep o rememorare din anii 1929, cu titlul „O întreită tragedie priponeșteană”, după cum urmează: O întreită tragedie priponeșteană S-a întâmplat în jurul datei de 8-10 august 1929. Din Priponești, satul meu natal plecau oamenii „cu noaptea-n cap” după treburi gospodărești care-i preocupau la vremea respectivă. Menționam într-un eseu despre hărnicia aproape legendară a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
materiale, au avut parte de o mare și grandioasă adunare de doliu, cu mii de participanți curioși să asiste la această întreită tragedie, care a făcut mare vâlvă, relatată și în presa vremii de acum 82 de ani. Eroii acestei întreite tragedii sunt o victimă a propriei hărnicii - pentru că așa era în Priponeștii noștri de altădată - lumea muncea pe ruptele - de la mic la mare și ziua și noaptea, mai ales în vremea strânsului recoltei. Amănuntele relatate de mine mi au fost
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
după mai multe lupte, de "ducele" acesteia, Constantin Diogene. Începând cu 1032, atacurile pecenege s-au deplasat spre Balcani și s-au repetat până în 1036. În primăvara acestui an, sub împăratul Mihail IV, asupra teritoriului Dobrogei s-a abătut o întreită năvălire cu grave urmări: năvălitorii au distrus tot ce le-a ieșit în cale, oamenii tineri prinși au fost uciși, iar prizonierii au fost supuși la chinuri cumplite, cinci strategi ai armatei au fost capturați. În urma invaziei pustiitoare din 1036
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
români „sunt încredințați că sunt coloni romani”. Tot în secolul XVI, Verancsis menționa că valahii, adică locuitorii din cele trei țări românești, se numesc pe ei înșiși română: „Dar chiar și în vremea noastră aceste state se deosebesc printr-o întreită împărțire în Transilvania, Țara Românească și Moldova. Și locuitorii acestora se numesc români, însă pentru ca să se lămurească această îndoială prin argumente, iar judecata va fi a cititorilor, și anume a acelora care cunosc mai multe limbi. Lăsând la o parte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
denumite Homo ludens, Homo loquens și Homo sapiens). Autonomizarea deplină a autoarei în raport cu sursele teoretice se constată în Textul aisberg (2000). Deși în considerațiile finale adăugate la cea de-a doua ediție a volumului (2003) își așază proiectul sub o întreită influență (a lingvisticii textului, fundamentată de Eugen Coșeriu, a semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
lui Mihai Ursachi "o cale de a reconstitui unitatea primordială a lumii". Natural, o unitate mijlocită de/exprimată prin trinitate; în toate aceste volume, cifra trei apare, în fapt, cu o frecvență neconcurată decât de aceea a cifrei șapte ("Un întreit mister", "juvaer/ Cu sensuri trei și totuși unul singur" este invocat în Inel cu enigmă; obsedat să descifreze misterele nocturne, actantul liric din Poarta Învierii bate la "ușile tainei,/ În număr de șapte"; mirele morții poartă, în Nunta, "semnul cel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă Ia un ciocan barosan și-n mîna cealaltă un clește Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dobândă, proporțional cu suma capitalului împrumutat. Dacă împrumutul este taxat cu 5%, în douăzeci de ani statul a plătit fără niciun folos o dobândă egală cu împrumutul, în patruzeci de ani o sumă dublă, în șaizeci de ani o sumă întreită, și datoria rămâne mereu datorie neachitată. Prin asta se vede că sub forma impozitului individual statul ia ultimii gologani ai săracilor, impuși pentru a se achita el față de străinii bogați, de la care a împrumutat bani, în loc să-și strângă bogățiile pentru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
la îndemâna acelor persoane care aveau mijloacele de trai asigurate, singura activitate demnă de statutul lor fiind activitatea politică. De aceea, de pildă, dacă ar fi să descriem încă o dată areté am utiliza una dintre afirmațiile lui David: "Sufletul are o întreită natură (rațiune, pasiune și dorință), iar virtuțile lui sunt patru la număr: curaj, spirit de dreptate, cumpătare, înțelepciune". (David, 1977, p. 48) În plus, deși se poate vorbi de o diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
condițiile în care "romanii exercitau o fiscalitate excesivă și o exploatare crâncenă" (Roller, 1952, p. 48). Ca urmare, populația asuprită declanșă imediat "lupta de eliberare a poporului din Dacia" (Roller, 1952, p. 43), care s-a manifestat pe o cale întreită: i) prin fugă, la care apelau sclavii daci pentru a se alătura triburilor libere rămase în afara ariei de stăpânire romană; ii) prin rezistența activă a "luptători pentru libertate sub numele de latrones", care, retrași în munți și păduri s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]