338 matches
-
într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului și al vremurilor. Interesant prin construcție - una artistică, elaborată - și savuros prin limbaj, Pădurea nu doarme continuă acțiunea din Vâlva codrului cu aceleași personaje (Liucimir, Taure, Popa Șapcă ș.a.), din întretăierea unor destine individuale conturându-se destinul unei categorii sociale. Există mai multe fire narative, îmbinând realismul romanului de aventuri (istoric) cu cel al eposului (fantastic) folcloric: o poveste de dragoste, între zugravul de biserici Fancu și Filica, fata Popei Șapcă
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
Avraam ca pe „părintele nostru”, în timp ce eleniștii se lăudau cu Platon și lumea obscurilor antecesori presocratici. Cearta pe marginea genealogiilor - care includ cartea nașterii lui Iisus Hristos din „arborele lui Iesei” - a trădat mereu fascinația lumii vechi pentru Antichitate. La întretăierea marilor culturi și civilizații - cu precădere în bazinul mediteranean - tradițiile s-au disputat mereu cu vehemență. Nimeni nu credea într-o epifanie a adevărului pe un suport tabula rasa. În ceea ce privește creștinismul primar, apartenența la tradiția (parádosis) apostolică era un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rezistă vitregiilor din acest microunivers dominat de ban. Între ele se remarcă profesorul savant Dinu Haralamb, supranumit Zeul, caracter orgolios, exclusivist, autoritar, suferind de o gelozie patologică, și nonconformista Frosa Paraschiv. Personajele centrale sunt bine argumentate caracterologic, acționează distinct, cu întretăieri de traiectorii dispuse concentric, pe circumferințe din ce în ce mai largi și mai difuz desenate, păstrând mereu în centru destinul special al Olgăi. Fără a comunica emoția estetică proaspătă și neliniștitoare a nuvelelor, Soarele negru este un roman notabil prin echilibru compozițional, vizualitate
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
își desfășoară activitățile a forțat ca acestea să-și revizuiască structura funcțională și procesele didactice aferente. A devenit o chestiune de supraviețuire și de performanță racordarea acestora la evoluțiile noilor tehnologii informaționale. Dispozitivul de formare virtuală este un rezultat al întretăierilor și corelațiilor funcționale dintre mai mulți factori. Un posibil model al acestui cadru este sugerat mai jos de unii psihopedagogi, interesați de specificitatea noului ansamblu (vezi Viens, Perayra, 2004): Figura de mai sus sugerează sintetic șapte factori ai inovației pedagogice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al unei sărbători a Cuvântului și a istorisirilor, care ies unele din altele ca sertarele cu povești ale Decameronului. Harul său - se precizează - stă în aceea că „poate lega și strânge laolaltă, ca într-o avere nevisată, poveștile strânse la întretăierile timpului”. El se dedă unor manevre complicate de colportaj și de aglutinare a vorbelor, meșterind o „cutie cu povești” în adâncurile căreia s-a plămădit și universul Cărții. Dacă în special Povestirile din insulă sunt proto-forma (pretextul) unei bune părți
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
dura mai mult. Cu temperamentul meu de a exagera, de a trece de la o limită la cealaltă, acum mă obsedează moartea posibilă a lui Viky. Colecționez ultimele ei vorbe sau gesturi ca pe relicve de mare preț. Mă simt la întretăierea misterelor supraterestre. Părăsesc camera cu ezitare, mă uit la toate obiectele ca să le înțepenesc în minte, să știu decorul unde Viky se va stinge în fiecare zi. Luîndu-mi rămas bun de la Viky, vocea îmi tremură, de emoție. În antreu îmi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și tehôm reprezintă în același timp "Haosul" acvatic, modalitatea preformală a materiei cosmice și lumea Morții, a tot ceea ce precedă viața și vine după ea. "Poarta lui Apsû" și stânca așezată peste "gura lui tehôm" arată nu numai punctul de întretăiere, și deci de comunicare, dintre lumea inferioară și Pământ, ci și deosebirea de regim ontologic dintre cele două planuri cosmice. Există o ruptură de nivel între tehôm și stânca Templului care se află așezată peste "gura" lui, închizînd această trecere
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
păr care-i săreau în frizerie constituie primul lucru presant care-mi vine în minte. Ne duceam să ne tundem la fiecare a doua emisiune radiofonică, adică o dată la două săptămâni, imediat după orele de școală. Frizeria se găsea la întretăierea dintre 108th Street și Broadway, cuibărită în verdeață (încetează acum cu chestiile astea!) între un restaurant chinezesc și un magazin de delicatese cușer. Dacă uitasem cumva să ne mâncăm sandvișurile de prânz sau, mai curând, dacă le pierdusem pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în crăpătura fermoarului neînchis. Astfel imaginasem eu, cu ani buni în studenție, într-o povestire scrisă într-o dimineață la „Colombo“, cum o vacă își ițea capul prin obloanele unui camion „Molotov“, care o purta prin Capitală. La stopul de la întretăierea str. Academiei cu Bulevardul, vaca a prins să se balege. Era unghiul de unde vedeam intersecția de la măsuța mea de la „Colombo“ și puteam imagina ușor, descriind ceea ce vedeam. Șoferul golește geamantanul. Tencuiește cărțile după o ordine bine știută, după mărime, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri, care sunt strâmte în afară și largi în interior pentru ca țevile armelor să poată lua direcții variate și să aibă deschidere spre întreg terenul din fața cotropitorilor. La întretăierea fronturilor de est și de vest cu frontul de sud s-a prevăzut câte o turelă de flancare pătrată, celelalte întretăieri, între laturi mai puțin expuse unui atac, nu prezintă același dispozitiv, ele fiind pur și simplu racordate; dar pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
interior pentru ca țevile armelor să poată lua direcții variate și să aibă deschidere spre întreg terenul din fața cotropitorilor. La întretăierea fronturilor de est și de vest cu frontul de sud s-a prevăzut câte o turelă de flancare pătrată, celelalte întretăieri, între laturi mai puțin expuse unui atac, nu prezintă același dispozitiv, ele fiind pur și simplu racordate; dar pe mijlocul laturii de nord avem bastionul de lângă poternă care apără din flanc intrarea secundară și totodată întreg frontul de nord, având
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
șosea națională. Știi, pe aceea o folosiseră nemții cu zece ani înainte, în al doilea război mondial, mai întâi în direcția est și la sfârșit înapoi, către casă. În locul unde drumul nepietruit întâlnea șoseaua, acolo cotiseră. Veniseră de la stânga, la întretăiere o luaseră la dreapta și, câțiva kilometri mai departe, intraseră în sat. Îmi aduc încă bine aminte, ca un copil ce eram, îmi făceam de joacă în băltoacele din urmele de șenile. Comuniștii se ascunseseră în pădurile de pe lângă Dunăre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
depozite de grâne, un grajd de două mii de cai, un Întreg du-te-vino de scutieri, ajutoare, oameni stabiliți pe pământ turcesc, cu crucile roșii pe mantiile albe, rasele cafenii ale slujitorilor, trimișii sultanului, cu turbanele și cu coifurile aurite, pelerinii, o Întretăiere de patrule arătoase și de ștafete, și mulțumirea cuferelor Întărite cu fier, portul din care plecau ordinele și dispozițiile și Încărcăturile pentru castelele din patria-mamă, din insule, de pe coastele Asiei Mici... Totul s-a sfârșit, sărmanii mei templieri. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dacă și de data aceea vei fi evitat Ocazia doar pentru că o simțeai inadecvată? Să descriu casa din ***, izolată pe colină Între vii - nu se zice „colinele În formă de mamele“? -, și apoi drumul care ducea la marginea târgului, la Întretăierea cu ultima stradă locuită - sau cu prima (sigur că n-o să știi niciodată, dacă nu alegi punctul de vedere). Micul refugiat care abandonează adăpostul familial și pătrunde În așezarea tentaculară, pe strada mare merge Întins și, râvnitor, se sperie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în București, privea furnicarul de oameni de pe străzile zgomotoase cu un simțământ de sfială. După viața molcomă de la moșie, forfoteala aceasta îl obosea și-l întrista, cel puțin în primele momente, până se reobișnuia cu ea. Pe bulevardul Colței, aproape de întretăierea cu strada Argintari, unul din caii trăsurii alunecă și căzu. Birjarul se repezi întîi cu sudălmi, apoi cu biciul. Degeaba. Trebui să sară de pe capră, să dea drumul ștreangurilor... Cum nu mai erau decât vreo sută de metri până acasă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și sughițând. Dădea cu pumnii în pernă și se sucea ca posedat în toate părțile. Dar printre accesele sale de plâns, începu să se distingă un alt sunet. Venea de dincolo de ușa de lemn și semăna cu un freamăt, o întretăiere de zgomote slabe: fâșâituri, cârâituri, un sâsâit ca de măturici sau de maracase. La auzul său, cel de lângă mine (îi zic așa pentru că nu puteam crede că "acela" e Gina) tăcu, apoi, cu o expresie de perplexitate, mă înșfacă de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care-i acoperea sânii. Merse la fereastră. Strada Venerei lucea stins, cu pietrele din caldarâm aruncând scântei purpurii, sub un amurg greu de toamnă. Salcia, cu o creangă foarte lungă, ajungând până la marchiză, vibra în adierile ușoare de vânt. La întretăierea a două crengi picotea o pisică portocalie vârstată cu un ruginiu întunecat. Lăsă geamul deschis, dar trase draperiile de damasc stacojiu. În cameră se lăsă o semiumbră roșiatică. O rază de lumină, trecând printre draperii, lovea colțul lustruit al bibliotecii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
diable! Vin rouge, vin blanc!"), bătîndu-l pe spate, încurajîndu-l. Geurtie, care se așezase pe genunchii mei, mă strângea alarmată (aflase de simțitoarea urcare a salariului) și-mi spunea mereu: ― Am să cad! Ți-e frică dacă am să cad? La întretăierea lui Dhurmtollah Street, taxiul nostru a trebuit să aștepte trecerea-tramvaiului. Ceilalți ne[-o] luaseră înainte, și eram cu toții întristați de acest nenoroc. Atunci ne-am încrucișat cu mașina inginerului, și am avut o neașteptată tresărire văzîndu-l pe el alături de soție
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îi explica Avram Botea cu convingere. Urci mereu, înțelegi? La fel povestește și tata. A tot visat că urcă un drum și uite că până la urmă a ajuns cineva. E avocat. Tu crezi în vise? Chiar în capul bulevardului, la întretăierea cu Strada Principală, era o vitrină de afișaj. Sub geam găseai în fiecare luni dimineața anunțul cu noul film care avea să ruleze peste săptămână la cinematograful ARPA. Vrăjitorul din Oz, Tarzan, Omul cu o mie de fețe, Fiul regimentului
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
suferi și de multe ori nici nu-mi ascundeam repulsia. Trecătorii mi se păreau gălăgioși și aroganți... Doi zdrahoni fercheși, fără doar și poate din protipendada comunistă, ieșiți la aer, au fost cât pe-aci să dea peste mama la întretăierea dintre Bulevardul Magheru și strada Maria Rosetti: genul acela de oameni care parcă înghițiseră un băț și începuseră să se creadă elefanți. Se îndreptau agale, umăr lângă umăr, cu pas sigur, către trecerea de pietoni. Și priveau peste capetele mulțimii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
imediat după aceea o privire contrariată. Am citit în ochii ei umilință și revoltă. Iar eu, deși îmi clocotea sângele în vine, m-am mulțumit să ridic din umeri și să fac un gest de neputință... Apoi am ajuns la întretăierea de la Universitate, dintre Bulevardul Magheru și Bulevardul 6 Martie unde trebuia să traversăm. Semaforul s-a făcut verde cu puțin înainte ca noi să fi ajuns la bordură și lumea care aștepta acolo a pornit să traverseze. Mama m-a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
orbitoare, răspândite de jur împrejurul ochilor, străpungând violent bezna aburită a serii de iarnă. Dar drumul până la cantină dura atât de puțin! Deja dădeau colțul intrând pe strada Stoica Spătarul și abia dacă schimbaseră câteva cuvinte din cele de toate zilele. La întretăierea cu strada Radu Calomfirescu, Dragoș se opri, simțindu-se cuprins de un tremur lăuntric de nestăpânit. S-a întâmplat ceva? Elena îl aștepta privindu-l întrebătoare. Apucase să treacă de fereastra luminată de la mezaninul uneia din casele acelea vechi de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aceasta, n-am mai mers la internat. M-am despărțit de ceilalți patru bursieri de la "Spiru Haret". Între timp, "unchiul George" devenise director al liceului. În această calitate, avea dreptul să ocupe clădirea rezervată funcției, situată în imediată apropiere, la întretăierea străzilor Italiană și Vasile Lascăr. Era o casă veche, boierească, fără etaj, de pe la începutul secolului, cred, sau chiar dinainte, având o intrare principală, acoperită de o galerie cu geamlâc, invadată de iederă, și una de serviciu, dând tot în curte
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
deplină foamea, speranța puternică și nelămurită? Oare nu s-au plimbat și ei Încet, ca și noi, cînd erau tineri, În ceasurile Întunecate ale nopții, privind cum lămpile de gaz licăresc și pîlpîie la colțuri, aruncînd o lumină lividă la Întretăierea străzilor pavate, străjuite de case de piatră? Oare n-au auzit tropotul unui cal, huruitul roților unei trăsuri pe aceste pietre goale? Și n-au așteptat, tremurînd În Întuneric, pînă ce calul și trăsura au trecut, au dispărut, iar tropotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de sărbătoare. - Uite, Stere! se mira nevasta și tăcea gîndindu-se la vorbele bărbatului, care-i aducea aminte câteodată că trebuie să pună ban pe ban, să se ajungă și ei. Negustorul grăbise pașii. Abia se descurcau în gloata pestriță. La întretăieri se deschiseseră bragagerii cu perdele tărcate și tejghele de zinc. Femei și bărbați se înghesuiau în fata tarabelor, să bea limonada cu lămâie, sau să ia un rahat cu apă rece. Fetișcanele îmbrăcate în rochii de stambă sau poplin mâncau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]