1,080 matches
-
nativ același zâmbet cu care l-am cunoscut. Întrebări și răspunsuri obișnuite la o revedere de câțiva ani, după care am continuat cu dialoguri de complezență sau istorisiri, mai mult sau mai puțin scurte, pline de amuzament sau umbre de întristare atunci când a fost vorba de necazuri. Într-un târziu m-am adresat direct, cu tentă de acuzare: -Cu ce te-au supărat păsările cerului nașule, de le-ai închis? Abia am așteptat să ascult minunatul lor concert ... Nașul meu s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
De pildă, Fravel, McRoy și Grotevant 159 arătau prin studiul lor că, acestea continuă să perceapă prezența psihologică a copilului dat spre adopție în diferite grade, în diferite forme și cu diferite valențe, aducând în anumite situații bucurie, în altele întristare. Potrivit autorilor, percepția psihologică pozitivă a copiilor biologici se intensifică pe măsură ce gradul de deschidere a adopției și relațiile dintre cele două familii, cea biologică și cea adoptivă, se amplifica. Mai mult Grotevant și McRoy 160 într-un amplu studiu longitudinal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților biologici, care le afectează atât personalitatea cât și viitorul 375. Pentru majoritatea părinților biologici despărțirea de propriul copil este trăită ca o imensă pierdere care determină sentimente de durere și întristare persistente o lungă perioadă de timp. Alături de aceste trăiri negative, părinții biologici care consimt la adopție resimt sentimentele stigmatizării și discriminării sociale. Considerați a fi "părinți cruzi","decăzuți", părinții biologici resimt sentimente de vină, de rușine 376 asociate cu încercarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la tine vin.// Iar trupu-ți mlădios se leagănă agale/ Cântat de triluri multe și glasuri mii și mii./ Nespuse vietăți sunt slujnicele tale/ Și tu mă-ntrebi, crăiasă: "la mine când mai vii?!"/ Veneam posac la tine să-mi tângui întristarea./ Și-mi oblojeai durerea cum numai tu o știi. Feciorii tăi sunt falnici și răspândiți ca marea/ Și tu mă-ntrebi, crăiasă, la mine când mai vii?!// De-ar fi să cadă stele și cerul tot cu ele,/ De-ar
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
ne arată că va fi un cernou și un pământ nou, în care Dumnezeu ne dăruiește ca răsplată pentru cei care au crezut în el. În cerul nou și pământul nou, moarte nu va mai fi și nici lacrimi și întristare. Acest cer și pământ nou va cuprinde Noul Ierusalim sau Ierusalimul cel de sus, ce ceresc, care este împreună sălășuirea lui Dumnezeu împreună cu oamenii. Învierea lui Hristos modifică spațiul și timpul ca separație și arată libertatea omului față de orice determinism
Paște 2014. Patriarhul Daniel către credincioși: Omul nu a fost creat pentru moarte, ci pentru viață veșnică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79262_a_80587]
-
cadă umbrele pe apă" - în fapt fiecare deschizând un rondel. Departe de a se vrea nou, poemul caută vechime și obține prezență, convivialitate - cu chiar recurgere la metrul popular: "Am dat totul pe nimic/ și acum risipa-i gata/ vine întristare, plata/ cailor de tras la dric.// vine sapa și lopata,/ vin strigările în plic,/ Am dat totul pe nimic/ și acum risipa-i gata" (Am dat totul pe nimic). Vorbeam de un palpit al versului depășind mecanismul de ceasornic al
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
mai mult sau mai puțin acuzate la numeroși scriitori s-ar zice că n-ar putea fi proprii ființei d-sale robuste, stenice, mereu agreabil comunicative. Și cu toate acestea, Gabriel Chifu se declară, surîzător, un inadaptat ce-și dizolvă întristarea în metafore ale unui destin contrafactual: "Am fost pus greșit în acest corp. Aș fi putut să fiu altul, cel adevărat. Aș fi putut să funcționez altfel, cu adevărat. M-aș fi putut deplasa altfel, nu pășind cu picioarele acestea
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
să urlu este". Dimpotrivă, vizează viața de apoi că o sursă de noi bucurii, mai mari, a căror natură nu este însă cunoscută. Reprezentativ pentru dilemele lui Ioan Pintea este poemul Psalm: "cum va fi Doamne/ de vreme ce eu nu cunosc întristarea deplină/ și nu am atins deloc adierea durerii/ și nu voi simți niciodată descompunerea ultima?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce încă bucuria este Stăpâna/ și sănătatea stă fixată/ că o excrescența orgolioasa de-a pururi/ în corpul acesta?/ cum va
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
trebui, criteriile de judecată. Altele sînt normele estetice și valorice. Codul este altul. Din toate punctele de vedere. În fine, există o paletă variată de oferte și prea puține spectacole excepționale în ultima vreme. Acesta este un motiv real de întristare, dacă nu de îngrijorare. Calitatea unui spectacol nu are legătură, cum se bate monedă, cu bugetul. N-are rost să amestecăm criza economică și aici. Să fim serioși, bani pentru producția de teatru sînt. Sînt manageri, nu mulți, însă, care
Întrebări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7504_a_8829]
-
Nu obosești, poet pasional,/ Să mă săruți cu un fior astral?/ Miriade, ardente sărutări/ Mă leagănă în zeești desfătări/ Când suntem doi, formând un întreg/ Cu rezonanța noastră un strateg/ Care doboară complexe și crispări/ Și ne face amnezici la-ntristări." (Appasionatta). Gabriela cochetează (nu numai prin intermediul versurilor, ci și prin acela al unei fotografii, care o prezintă tolănită pe o canapea), dar nu uită să precizeze că e născută în 1947 și are trei copii. Ea este oarecum conștientă de
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
dintre aceste trăsături nu mai caracterizează utilizarea actuală a verbului, care a căpătat o orientare semantică predominant negativă: a dezamăgi pe cineva înseamnă, în româna de azi, „a-i înșela așteptările”, dezamăgirea asociindu-se prototipic cu sentimente de frustrare și întristare. Or, citatul de mai sus ne arată că pe la jumătatea secolului al XIX-lea dezamăgirea era (încă) o acțiune benefică, pentru că se opunea amăgirii, înșelării. Cineva putea, așadar, fi îndemnat să se dezamăgească, adică să se dezmeticească, să se trezească
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
Teofil Părăian. Numai în preajma lor autorul simte adierea spiritului, restul lumii copleșindu-l cu sminteala ei. De aceea, dispoziția lui fundamentală nu e bucuria, pe care el însuși o descrie ca fiind starea cea mai cuvenită sufletelor creștine („dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului“, după vorba lui Arsenie Papacioc), ci scepticismul. Scrisul lui Marius Vasileanu are un timbru îngîndurat, de martor contemplînd o derivă generală, de aceea, atenția îi este atrasă de accidente, greșeli și necuviințe. De la băbuțele omniprezente care
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
și aplaudându-l minute în șir. "Iertare! Sunt ca orice om M-am îndoit de-a ta putere, Am râs de sfintele mistere Ce sunt în fiecare-atom... Iertare! Sunt ca orice om. Sunt ticălosul peste care Dacă se lasă o-ntristare De toți se crede prigonit, Dar, Doamne, nu m-ai părăsit... Sunt om ca orice om — iertare", versuri scrise de Alexandru Macedonski, recitate de Sorin Șaguna (în clipul de mai sus).
Sorin Șaguna, culisele unui spectacol nedrept regizat de Dumnezeu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37005_a_38330]
-
fiicei acesteia, poveste complicată și de legăturile de familie. Este cartea ce a împins-o pe Angela Hondru să învețe limba japoneză, în urmă cu câteva decenii, iar traducerea vine ca semn al unei admirabile împliniri. Și romanul Frumusețe și întristare de Yasunari Kawabata apare într-o nouă ediție (traducere de Florin Oprina, 164 pag.): tot o poveste complicată ce leagă două femei și un bărbat, cu seducție și minciună, suferință și răzbunare, iubire și moarte, toate sub semnul tristeții și
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
el se umple de bucuria acestui adevăr mai înalt și mai ascuns. Formulele și expresiile consacrate, de rezonanță biblică, apar în cîte o strofă sau alta, pe un anumit segment al ritualului. Cei din familie sînt cuprinși de „o mare întristare”; „ca să-i fie țărîna ușoară”, soramartor și ceilalți fac ce este creștinește să se facă... Dar acest ceremonial al celor cuvenite, cu ancoră în tradițional și în rural, nu ar avea noimă fără credința că „nimeni nu moare în brațele
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
traducerea din Nietzsche compun o atmosferă și indică o direcție. Încă din volumul de debut ne întîmpinau poeme dramatice cu semnificație filozofică - teatrale și retorice (Izgonirea lui Prometeu); dar înregistram și o capodoperă, Priveliște, model de poem fals romantic, unde întristarea din vocea personajelor devine subtilă plîngere universală pe tema fugii fără speranță a timpului. În al doilea volum însă, Stînci fulgerate, poemul epic amplu pe temă filozofică va ocupa deja un loc central (Ceasul greu). În spațiul ultimelor două volume
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
una Pun mâna pe trup iar trupul se face Cuvânt Cuvânt cu cuvânt rând după rând până devine Literă de lege - care se șterge - apoi se culege Început și sfârșit Eu cu mine pre mine călcând cu bucurie Și cu întristare Trupul dat singurătății sale Între putere și neputință pierdut este totul Totul e cu putință
Poezie by Floarea Țuțuianu () [Corola-journal/Imaginative/15153_a_16478]
-
fel de spaimă mută C-o să le scoatem din parfumul lin Din preajma lor și-o să le ducem, leneși, Să steie-n vaze lungi sau în pahare, Păzite blînd de-un înger; el din pene-și Alege-un moale scut de întristare Că se-ofilesc și mor fără să spună Decît mireasma grea stinsă-n culori. Le pierdem și culegem alte flori Cu fluturi ce-n petale le înspumă În undele unui vînt cald și umed Și șoptitor de dulci cuvinte-n
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
efectele proiecțiilor pe care nouă generație le-au preluat din familie sau din lecturarea necritica a panseurilor comuniștilor din toate țările, uniți în nevoia lectorilor de a se lasă capturați de o ideologie ce le promite o lumea fără durere, întristare și suspin. Este lesne de constatat că maniheismul specific disputelor politice de la noi este prezent și în domeniul științific și cultural - deci, și în cercetarea comunismului. Astfel, după căderea regimului comunist, s-au produs replieri, unii vectori de opinie erijându
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
CCCLXVI: „Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ceam rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă?// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...” Autorul visează
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
bea otrava toată (...) /Rostogolindu-mă în gol deodată (...)/ Iubirea meanflorește-n somn migdalul!” ...Ciudat! Uneori, sonetistul petrarchist THEODOR RĂPAN devine, pentru puține, dar semnificative clipe, barochist levantin („Apusul se topește-n mahmudele,/Oglinzile îngână spovedanii,/ La balul tău veniră curtezanii -/Cătușele-ntristării-mi sunt inele!” - cf. Sonetul XXIII), dar și romantic întârziat, poesc („Zadarnicul înfige colți în mine/ Iar moartea, hâdă, râde pe-nfundate” - cf. Sonetul XXVI), ba chiar parnasiano-lecomtelisl-ian („Ți-am ridicat un loc pentru vecie/ Spre a te ști panteră
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
literatura română de pînă-n 1770, prea puțin plecată către dramă, Viteazul și Moartea a înclinat mai mult spre omilie decît spre spectacol. De aici, alunecări de sens, încercînd să forțeze "înregimentarea" textului în legiunea paleativelor creștine, leacuri de suferință și întristare. Mai legitimă, spune, printre rînduri, Mihai Moraru, ar putea fi apropierea scenei de înfruntările din basme, mai ales de imprudentele exerciții de fală, în care, așa cum e subestimată valoarea calului răpciugos, a fratelui mai mic etc., deci a inferiorului, așa
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
fi sentimentalizant, rural fără a fi sămănătorist, poetul se răsfață cu finețurile simplității: „caut un crin să mă nască de tot/ dacă oamenii nu pot/ face aceasta lăsîndu-mă foarte/ tînăr cu fața spre moarte” (Plîns). Sau: “nu există asfințituri/ numai întristări/ ale lucrurilor// visul pierdut/ la marginea zilei/ e umbra noastră/ în cer” (Atoateinfinirea). Deoarece mediul pe care îl relevă e unul al originilor, corelativul moral adecvat al acestuia e copilăria. Declarîndu-se „specialist în copilărie”, Vasile Muste ne asigură că „la
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
că "Orice soluție trebuie discutată în partid și nu în afara lui. Acest lucru cred că e bine să învățăm din lecțiile trecutului”, a mai spus fostul lider al democrat-liberalilor, în opinia căruia " Atunci când câștigi niște alegeri ai un motiv de întristare. Când le pierzi, ai un motiv de meditație". Întrebat despre posibilitatea de a-și asuma un loc în conducerea centrală a PDL, Emil Boc a răspuns: ”Eu mă ocup exclusiv de Primăria municipiului Cluj-Napoca”.
Emil Boc, supărat că am putea intra în Guinness Book () [Corola-journal/Journalistic/40426_a_41751]
-
de go (Meijin, 1954; Humanitas Fiction, 2007), Lacul (Mizuumi, povestiri; Humanitas Fiction, 2012), Sunetul muntelui (Yama no oto, 1954; Humanitas, 2010), Frumoasele adormite (Nemureru bijo, 1961; Humanitas, 2006; 2009), Vechiul oraș imperial (Koto, 1962; Humanitas Fiction, 2009) și Frumusețe și întristare (Utsukushisa to kanashimi to, 1964; Humanitas, 2009). Valsul florilor (Hana no warutsu) este o culegere de nouă povestiri, adevărate bijuterii literare, în stilul subtil și plin de poezie al lui Yasunari Kawabata. „Limbajul acestor povestiri este atât de măiestrit, de
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]