540 matches
-
și șterse definitiv. Trenul prinde viteză din ce în ce mai mult. Avansez spre compartiment nesigur, bălăbănindu-mă de pereți, lovind cu umerii, să mă echilibrez, ușile celorlalte compartimente și barele din dreptul ferestrelor. Tremurând de încordare pătrund înăuntru. Trântit pe banchetă, extenuat și întristat mă umplu gradat cu o senzație de sațietate neînțeleasă. Privesc cum zboară cu viteză munții, verzi, întunecați, împăduriți până în vârfuri. Tresar ... soarele apusese însă, ochii calzi ai Giuliei mă urmăresc prin fereastra întunecată, melancolici și înțelegători ca atunci când îmi promitea
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu patrusprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. Debutează cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului Zaire a lui Voltaire (1827). A scris Păstorul întristat' , poezie publicată în „Curierul Românesc” (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850 de Anton Pann). La 19 ani dă tiparului „Ruinurile Târgoviștei”, apărută în aceeași gazetă, cu o prezentare a
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Paulin Lecca - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
o biruință și o depășire a lor, în Hristos. Necazurile noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, o spală cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
plaiurile cu miros de iasomie, în cântec doinit. "Ura aparține minții bolnave", își spunea deseori tânărul principe, iar "viclenia mintea șarlatanilor". Ședea resemnat, alături de mama sa și de fratele său mai mic. îl prinse pe acesta de mână, privindu-l întristat: - N-am avut vremea să vă fac viața frumoasă. Bogdane... de acum încolo avem de luptat cu oameni răi. Dacă nu voi putea să fiu din nou Domn al acestei țări, cei care vor urma, vor căuta să ne îndepărteze
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
viață. Domnul îl va întări pe el pe patul suferinței" (Psalm 40,1-3). „Judecată este fără milă pentru cel care n-a făcut milă" (Iacov 2,13). Dacă Domnul îngăduie că pe pamant să fie sârmani, amărâți, necăjiți, flămânzi și întristați, nu este doar pentru a încerca răbdarea și dragostea lor, ci și pentru ca să îndrepte inima noastră către faptele iubirii și ale milostivirii. Pentru această bate la ușă casei tale cel sărac - că prin milostivire să răscumperi păcatele tale (Daniil 4
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
de îmbogățire nejustificată, de o dorință de parvenitism, indiferent dacă toate acestea însemnau pentru mulți autori dezamăgiri, frustrări accentuate, nemulțumire, deci vise spulberate. Noi am încercat, cu foarte mult curaj, încredere și speranță, să alinăm, pe cât a fost posibil, sufletele întristate, să oferim bucurie, să înjghebăm împreună lucruri care au avut importanță pentru fiecare dintre părți. Nu suntem măreți prin tirajele cărților noastre, dar credem că un „părinte” își iubește toți „copiii” la fel și că fiecare titlu își are importanța
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
Isus Cristos spune: Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, [...] să aduc vești bune celor nenorociți: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobita, să vestesc robilor slobozenia, si prinșilor de război izbăvirea; [...] să mangii pe toți cei întristați; [...] să le dau o cunună împărăteasca în loc de cenușă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit. - Isaia 63 Ioan Ciobota Referință Bibliografica: Eseu - O MINTE SĂNĂTOASĂ / Ioan Ciobota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
O MINTE SANATOASA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364737_a_366066]
-
găsesc, Apropierea ta iubită, mereu o doresc, Mi-e sufletul gol și pustiu, In a mă elibera de cenușiu, Ți se pare acest lucru ciudat? Recunosc, am fost cam obsedat, Ești o ființă atât de minunată, Astăzi fericită, mâine poate întristată. Nici nu s-a uscat bine tușul din paginile acestui roman și Vasilica Mitrea ne-a destăinuit că mai are un volum în lucru pe care îl va lansa în această primăvară. Sunt sigură că va fi o carte la fel de
CONFESIUNILE ANGELEI DE VASILICA MITREA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349601_a_350930]
-
lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, spălând-o cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
numărând banii. De ce nu se deschidea pământul în fața ei să o înghită pe loc? Simți brațul lui Râul acoperindu-i umerii. - Te pot invită la un hamburgher? - Ți-e foame și ție, nu se putu abține să constate. Îl privi întristata. Mai voia să discute cu ea? Nu-i dispărea instant din fața? Prin zgomotul iritant al mascaradei care nu se putea numi nuntă, țocurile pantofilor ei se auziră că o muzică celesta. Nu scoaseră nici unul nici un cuvant până în momentul în care
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
în casa lor se bucura deja de simpatia stăpânului său, câinele Waldi venise să i se gudure la picioare, lăsându-se mângâiat pe cap cu limba scoasă de satisfacție. - Și eu am acasă un câine, ne mărturisise cu fața brusc întristată Culiță. L-am crescut de mic. Îl cheamă Sultan. E cel mai bun prieten al meu. De fapt, e singurul meu prieten ... Acolo, firește, se simțise numaidecât dator să adauge. Altădată ne-am dus cu Culiță să prindem păstrăvi pe
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
E vântul ce plânge pe aripa-i sumbră. Pământu-ntristat de frunza căzută Adună-n riduri... lacrima-n izvor Nemărginită, clipa, în fugă se-ncruntă Luna se-ntoarce pe-a cerului pridvor. In noaptea obosită un oftat s-aude Pe genele-ntristate o lacrimă s-așează La ora adormită când clipa este surdă Gândul singuratic, în zborul său, visează. Camera-i pustie și sufletul, la fel. Perna mi-o așez, dar, e atât de grea De lacrimi și de gândul veșnic obosit
IN NOAPTEA ASTA ALBĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349810_a_351139]
-
i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și nouă de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
vrea să-mi dăruiască ceva - VREA SĂ-MI DĂRUIASCĂ CERUL ÎNTREG. Nu bucăți de cer, nu a 10-a parte, nici macar jumătate, ci CERUL ÎNTREG. Dacă azi ești "în cuptor"- indiferent ce înseamnă pentru tine "cuptor", NU DISPERA !! "Ca niște întristați, și totdeauna suntem veseli; ca niște săraci, si totusi îmbogățim pe mulți; că neavând nimic, si totusi stăpânind toate lucrurile. [...] Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a încredințat slujba
OCHII CARE SE UITA PRIN MINE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348108_a_349437]
-
ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a voastre diamante se topesc și vi s-arată Ca atâtea lăcrimi curse dintr-o geană întristată? Vai, acele pietre scumpe ochi focoși sub geana serii Credeți voi că sunt podoabe? Nu! sunt lăcrimile țării! Dar te-a-ncălecat de-acuma, cal, te du unde te mână Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână Frâul tău a
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRIMA IUBIRE Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1089 din 24 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Stau lângă stejar, întristat și singur Amintirea primei iubiri îmi apasă sufletul Dorul mă cuprinde sufletu-mi zbiară După iubirea ta Imaginea ta mă bântuie întreaga noapte Când privesc stelele pe cer , Chipul tău îmi apare in față Iar dorul mă cuprinde Îmi aduc
PRIMA IUBIRE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347675_a_349004]
-
stai și mai cugeți și-ngăduitor ne privești din grădina cea veche, un pas să mai fac în valul de mare c-un ghioc la ureche, tresar de-un fior pe spinare, din străfunduri de veac un glas chinuit și-ntristat șoptește vuit: „Nefericiții mei muritori, prea mult, se vede, voi nu v-ați schimbat...” LA DOMUL DIN LUND... Doamne, sunt așa de mică și neînsemnată o furnică, ce-aleargă de colo - colo cu frica în sân c-ar putea fi
MITURI, CANTILENE ŞI POEME de NONA TUDOR HERDEANU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365869_a_367198]
-
mi Tu nădejdea că voi izbuti În lupta cea mare cu ura, Neîncetând nicicând a iubi, Voi avea cu Tine izbânda. Merg înainte, nu mă opresc Deși pașii mi-s grei și pribegi, Pe brațele Tale plângând mă găsesc Când întristat și trădat obosesc.. Dă-mi! Dă-mi bucuria deplină, Și luminează-mi ființa mereu Să fiu un far mic înspre Tine... Să arăt dragostea de Dumnezeu. Candela Lacrima-mi cade în palma Ta sfântă, Și Tu mi-o prefaci în
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
iute la mormântul Domnului. Toți trei se îndreptară spre mormânt, intrară și văzură giulgiul întins pe pământ. Petru, neînțelegând încă ce se întâmplase cu adevărat, rămâne mirat și exclamă: ─ Învățătorul nostru a fost luat! Dar de către cine? Ioan, cu sufletul întristat și încărcat de durere, se adresă lui Petru: Hai să dăm de veste celorlalți frați! Și cei doi ucenici plecară înmărmuriți de cele ce văzuseră. Maria rămâne lângă mormânt și plânge cu lacrimi amare. Ea nu are vreme să se
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
rog să-mi dea Răstimp Viața s-o trăiesc, să uit că-i... trecătoare. Izvorul cristalin mi-a dăruit culoare... Mi-a așezat-o'n iriși, de el, fermecați. Catifeaua florii, și ea... trecătoare, Grija mi-o observă din ochii întristați. Mă doare ignoranța, până la extreme Și-atâta aroganță din sufletele reci! Mă întristează clipa...și-o aud cum geme Când iubirea piere din inimile seci! Când izvor de lacrimi lunecă pe-obraz De Răul...ce doare, mă uit pe fereastră
SUNT DOAR CĂLĂTOR... de DOINA THEISS în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365997_a_367326]
-
uimire a doctorilor când s-a dus la control. Lanu s-a gândit să îi dea acest sfat și femeii care se uita rugător în ochii lui ca la icoană. Ne-a mulțumit fain și noi am plecat cu inima întristată văzând suferința acestui om despre care eram convinși că viața nu-i mai dă nicio șansă. Timpul a trecut și această imagine aproape că ni s-a șters din minte, căci altele și altele stăteau la rînd să ni se
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]