661 matches
-
Rugăciunea Bisericii nu poartă doar doctrina creștină ci o pune în lucru prin asceza care o însoțește și prin Tainele care o actualizează. În Sfânta Liturghie cateheza și rugăciunea se împletesc desăvârșit având ca punct culminant împărtășirea cu Însuși Adevărul întrupat. Toate actele și rugăciunile Liturghiei urmăresc să ne descopere taina mântuirii și să ne ajute să-l cunoaștem în Duhul Sfânt și în comuniune pe „Dumnezeul cel adevărat și pe Iisus Hristos” (In. 17,3) spre viața veșnică. Cu toate că întreaga
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
lui Hristos” (I Cor. 2, 16) înaintăm la homonoia (același gând al) tuturor și la metamorfoza (transfigurarea) a toate (a trupului și a sufletului, a persoanei și a comunității) și la manifestarea în fiecare și în toți a tainei Cuvântului întrupat” . 6. Liturghia Cuvântului și Liturghia Euharistică în unitatea lor realizează unirea cu Hristos Cu alte cuvinte, în afara Proscomidiei, care este o parte introductivă, Liturghia propriuzisă este formată din două părți indisolubil legate și cu o structură paralelă: Liturghia Cuvântului (catehumenilor
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
paralelă: Liturghia Cuvântului (catehumenilor) și Liturghia Euharistică (credincioșilor). Prima are în centru hrana teologică, împărtășirea cu Dumnezeu Cuvântul prin cuvintele Sale pe care le auzim în lecturile scripturistice și în predică. A doua are în centru împărtășirea cu Dumnezeu Cuvântul întrupat adică cu însuși Trupul și Sângele Lui. Rugăciunile rostite de preot sau credincioși în ambele părți ale Liturghiei sunt mijloace prin care intrăm în legătură cu Iisus Hristos și ne pregătim pentru împărtășirea cu El. Liturghia Cuvântului pregătește și se împlinește în
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
cu iisus Hristos. Pregătirea pentru intrarea în împărăție - Liturghia Cuvântului se deschide cu binecuvântarea mare care proclamă scopul Sfintei Liturghii ca fiind intrarea în Împărăția Treimică a dragostei. Această intrare se poate împlini numai prin împărtășirea cu Fiul lui Dumnezeu întrupat care a biruit moartea prin cruce. Ectenia Mare este o rugăciune atotcuprinzătoare care îmbrățișează întreaga lume chemându-ne să lăsăm toată grija personală și să ne identificăm cu rugăciunea Bisericii, învățând ierarhia creștină a valorilor. Antifoanele ne pregătesc pentru intrarea
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
se contopeau cu vidul a traversat infinitul să-l caute la marginea conștiinței în expediția Ei de salvare, acolo unde paradoxuri sunt descifrate rând pe rând. Asemănători și totuși diferiți, călătorind prin potențiale timpuri prezente, eliberând cele mai tăinuite spaime întrupate și-au croit calea întâlnirii prin infinitele timpuri prezente, prin potențiale viitoruri, descoperind momentele cheie, punctele de răscruce în timp, călăuza de-a lungul unei linii de flux în universuri reasamblate. Privind în direcția Ei o imensă flacăra arzând în mijlocul
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
înseamnă că alte popoare, în perioade de timp anterioare acestui moment nu L-au cunoscut, că nu L-au cunoscut pe Cel prin care toate s-au făcut? Sigur că l-au cunoscut, din tot timpul, însă nu ca Dumnezeu întrupat, dar ca Dumnezeu Fiul, da! Vasile Lovinescu, în lucrarea intitulată „Dacia hiperboreană” (Editura „Rosmarin”, ediția a doua, București, 1996), susține ipoteza că anticii, în concepția lor despre zeul Apollo, includeau și ideea de „fiu al lui Dumnezeu”, așa cum rezultă inclusiv
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
nasc din credință și nu invers. O asemenea deschidere trebuie impulsionată, în primul rând, de teologi, dar trebuie susținută permanent de preoți în biserici și mănăstiri... Dumnezeu nu trebuie limitat de către aceștia la un singur moment al istoriei omenirii: Dumnezeul Întrupat! De ce să-L limităm pe Dumnezeu doar la Cel Întrupat? Ar însemna să-l fixăm doar într-un anumit moment al istoriei, potrivit unui anume interes (Doamne ferește!), de parcă Dumnezeu putea fi oprit să se manifeste în oricare epocă în orice
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
impulsionată, în primul rând, de teologi, dar trebuie susținută permanent de preoți în biserici și mănăstiri... Dumnezeu nu trebuie limitat de către aceștia la un singur moment al istoriei omenirii: Dumnezeul Întrupat! De ce să-L limităm pe Dumnezeu doar la Cel Întrupat? Ar însemna să-l fixăm doar într-un anumit moment al istoriei, potrivit unui anume interes (Doamne ferește!), de parcă Dumnezeu putea fi oprit să se manifeste în oricare epocă în orice altă formă, potrivită cu epoca respectivă, cu mentalitatea unei populații
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
5, 9) care să aducă jertfe duhovnicești bineplăcute lui Dumnezeu prin Iisus Hristos și să vestească în lume bunătățile Lui, și „pietre vii” ale Bisericii sunt toți aceia care mărturisesc dumnezeirea lui Hristos, adică pe Hristos Dumnezeu-Omul, Fiul lui Dumnezeu întrupat, ca odinioară Simon din Cezareea lui Filip, învrednicindu-se să fie „piatra vie” (Matei. 16, 16, 18), și care „împreună să se zidească pe temelia Apostolilor și a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind însuși Iisus Hristos” ca să fie lăcaș
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Părinți, în cuvântările lor la praznicul Nașterii Domnului, dezvoltă magistral ideile de mai sus. În Comentariul la Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Matei al Sfântului Ioan Gură de Aur, autorul vorbește despre cele două nașteri ale Fiului lui Dumnezeu întrupat, prima dinainte de timp, din Tatăl, iar cea de a doua, din Fecioara Maria, în timpul împăratului Quirinius. În Pruncul Iisus sunt strâns legate aceste două nașteri, una dumnezeiască, din veșnicie, din Cer, nevăzută, și alta de pe pământ, de jos, care a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
mărturisire este aceea că Întruparea s-a realizat în mod real, ceea ce conferă realitate Euharistiei. Creștinii sunt chemați să se adune cât mai des spre a se împărtăși, pentru că astfel Îl mărturisesc pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om real, Întrupat real, suferind real pe cruce pentru noi, dându-ne astfel posibilitatea Mântuirii. Fără o Întrupare reală, mântuirea devine imposibilă. Realismul sacramental exprimat prin accentuarea prezenței reale a lui Iisus Hristos în Sfânta Euharistie, nedespărțit de Duhul, este fundamentul Bisericii, în
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
Gordon Kerr care spune că „singurul om adevărat care a trăit pe acest pământ a fost Hristos”. El ne-a arătat ce înseamnă să fim oameni. Dumnezeu ne-a arătat ce înseamnă să fii om. Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, este, prin aceasta, modelul personal general uman. Prin Persoana și opera Sa, Mântuitorul este Cel Care explică, Care face vizibile și limpezi rațiunile („� ογοι”) lui Dumnezeu în lume, fie că ne referim la aspectul primordial, creațional, fie că ne referim
NOUA APARITIE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364610_a_365939]
-
tânără, este și a tradiției, și a viitorului eshatologic. Mărturisirea Ortodoxiei este condiționată de acceptarea adevărului dogmatic al Întrupării, iar Întruparea este mărturisită și celebrată prin cultul adresat sfintelor icoane. Duminica Ortodoxiei consfințește acest triumf al credinței în Dumnezeu cel întrupat și al cinstirii icoanelor. - Preacucernice Părinte Profesor, odată cu anul 843, când s-a restabilit cultul icoanelor, prima duminică din Postul Mare a fost numită Duminica Ortodoxiei. Cum s-a ajuns la această hotărâre? - Ceea ce trebuie să știm și ceea ce ne
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
faptul că și-a pierdut credința în Dumnezeu, a ascultat de diavol și s-a apropiat de materie, iar noi, ca să găsim calea spre Dumnezeu, avem nevoie de credință, dar nu orice fel de credință, ci credința într-un Dumnezeu întrupat. Noi, ca și creștini, care mergem spre Dumnezeu și pe calea postului ca să fim alături de El în taina Crucii și Învierii Lui, nu putem să facem acest pelerinaj fără icoana Lui. Acest drum fără călăuza credinței este cu neputință. Biserica
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
Sinodul IV Calcedon (451) face însă o distincție clară între naturi pe de o parte și persoana, pe de alta. De aici icoana nu reprezintă nici natura umană, nici cea divină, ci persoana, spune Teodor Studitul a unei Persoane divine întrupate, în cazul lui Iisus Hristos. Icoana se leagă de prototip pentru că îi reprezintă persoana și îi poartă numele. Dar se face distincția netă: „În Sfânta Treime, Iisus Hristos se deosebește de persoana Sa. În icoane, El se deosebește de propria
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
este căutarea omului de către Dumnezeu. Această căutare este lungă, având origini în creație, când omul a fost creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, până la cuvintele Evangheliei: „și cuvântul trup s-a făcut”. Prin icoană, ca reprezentare a lui Dumnezeu Întrupat, Biserica Ortodoxă mărturisește despre asumarea firii omenești în ipostasul Cuvântului lui Dumnezeu, adică despre mântuirea firii noastre. Icoana „izvorăște astfel din învățătura despre mântuire”. Argumentul principal al cinstirii icoanelor este deci, Întruparea lui Iisus Hristos: „Odinioară Dumnezeu, cel netrupesc și
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
de la Sinodul IV Calcedon (451) face însă o distincție clară între naturi pe de o parte și persoană, pe de alta. De aici plecând, observăm că icoana nu reprezintă nici natura umană, nici cea divină, ci persoana unei Ființe Divine Întrupate - Care este Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - după cum ne relatează Sfântul Teodor Studitul. Icoana se leagă de prototip pentru că îi reprezintă persoana și îi poartă numele. Dar se face distincția clară și limpede: „În Treime, Hristos se deosebește de
PARINTELE TEODOR CIOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364629_a_365958]
-
e o sumă de fragmente de realitate și irealitate, de cotidian și de viață interioară, condensând metaforic durerile unui neam și credința în temeinicia lumii. Printre rânduri, transpare crezul său de o viață în puterea regeneratoare și în taina cuvântului întrupat. Personalitate polivalentă și proteică, poet cu mari disponibilități lirice, Coman Șova scrie o poezie plină de substanță și idee, firească precum respirația, emoționantă prin autenticitatea trăirii, prin sinceritatea neafectată. Mihai MERTICARU Piatra Neamț noiembrie 2105 Referință Bibliografică: Mihai MERTICARU - COMAN ȘOVA
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
de El, iar aducerea-aminte de Dumnezeu naște rugăciunea” . Pentru Paul Evdokimov, vocația omului este una liturgică, și anume aceea de a-și dărui întreaga viață lui Dumnezeu: „nu este suficient să ai rugăciunea, trebuie să devii, să fii rugăciune, rugăciune întrupată. Nu este suficient să ai clipe de slăvire a lui Dumnezeu, trebuie ca întreaga viață, orice act, orice gest, până și surâsul chipului omenesc, să devină cântec de laudă, ofrandă, rugăciune. Să dai nu ceea ce ai, ci ceea ce ești” . La
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
a acestuia din urmă este schimbarea care pleacă din interior, din adâncul ființei umane . Aceasta nu se poate realiza altfel decât printr-o împărtășire reală, directă de viața dumnezeiască , iar cel care face posibilă această împărtășire este Fiul lui Dumnezeu întrupat, „piatra cea din capul unghiului” (Efes. 2, 20), puntea de legătură între dumnezeire și umanitate. În afara schimbării care pleacă din inimă prin unirea cu Dumnezeu, orice altă schimbare este numai o cosmetizare exterioară a caracterului, care nu reușește să-l
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
bunului Moș Crăciun. (8) Gherla, mai 1963, după ce stătusem o noapte pe o bancă, într-o celulă arhiplină ... adorm frânt. Și atunci, în noaptea aceea chiar, sunt dăruit cu un vis miraculos, o vedenie. Nu-L văd pe Domnul Hristos întrupat, ci numai o lumină uriașă - albă și strălucitoare - și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din toate părțile, e o fericire totală și înlătură totul; sunt scăldat în lumina orbitoare, plutesc în lumină, sunt în lumină și exult
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
lui Hrist, muțismul lui blând conving și influențează într-un mod mai hotărât decât întreaga forță de argumentare a Marelui inchizitor.”( 10) O tăcere despre care se poate spune că este plină de „aurul” Evangheliilor, o tăcere saturată de Cuvântul întrupat se opune aici cuvintelor. „Și Cuvântul s-a făcut trup” afirmă evanghelistul Ioan (11) sub semnul căruia se găsește întreaga morală a romanului „Frații Karamazov”. Discursul rostit este contracarat de discursul revelat. Tăcerea lui Iisus din poemul karamazovian este acelui
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
nici la societate: „Natura și societatea îi sunt condiții, dar nu moduri de împlinire“ (Ernest Bernea, 2010, 70). Precum în vechea civilizație sătească, doar prezența unei puteri spirituale ordonatoare - credința sau tradiția - oferă sens și plenitudine vieții. „Omul este spirit întrupat“ scrie de nenumărate ori Ernest Bernea, iar religia creștină este o „revelație a spiritului“. În eseul „Crist și condiția umană“, faptul întrupării lui Iisus este văzut ca aducând la viață noul om: „Dumnezeu-om a dat lumii calitatea de a
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Te voi iubi mereu Te voi iubi mereu,Iisuse,om divin Și Dumnezeu uman,iubire întrupată din care uneori plec doar ca să revin cu inima de dor de Tine sfîșiată. Ești tot ce am mai scump,Tu ești comoara mea pe care o păzesc și o sporesc întruna și alt om parcă sunt de când inima-mi
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348734_a_350063]
-
beatrice ieșită din ochiul lui dante, din rai, tu ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină la tine, blestemându-și pigmeii, noaptea pe lună urlă de dor în palate pustii și te-așteaptă fermecați de frumos, întrupată să vii, tu gândești la ulise să-ți depene pânza de vise țesută, dar pânza cu doruri și boabe de lacrimi îți este cusută, aștepți unicornul să-noate pe mare când scapătă soarele, când ploaia cade ca plumbul și-nghite
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]