786 matches
-
nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului MĂ ȘTIU CUVINTELE Cu o luciditate nelegiuită mă știu cuvintele sugrumate! Cum mă mai știu!?...mă știu precum propriul meu complice, care cunoaște prea multe despre sine. Și-n toată această întunecime cine s-ar încumeta să-mbrățișeze aceste cuvinte? Referință Bibliografică: Mă știu cuvintele / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂ ŞTIU CUVINTELE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ma_stiu_cuvintele.html [Corola-blog/BlogPost/367085_a_368414]
-
în noapte - Un căutător de bogății imense, Care caută comoara ființelor muritoare Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În parcul verde-mi caut liniștea Și o stea gingașă mă privește strălucitor, Iar ochii mei cei stinși O zăresc cu
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
nimeni păcătos. Dacă-i spuneai: “Părinte, acela este un ticălos, nu vrea să se îndrepte; Părinte, nu sta de vorbă cu el!”, răspunsul era: “Nu, nu se poate, trebuie să fie un om bun!”. În mintea lui lipsită de orice întunecime nu putea să încapă gândul că cineva ar fi păcătos... Era un om trecut prin viață și care trecuse prin mai multe obști monahale în perioada sa de noviciat, înainte de a se hotărî să rămână în Mănăstirea Frăsinei ca frate
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
beție greu de descris. Mda! Acum îmi dau seama că galopam de obicei în timpul Apusului, între două stări. Ca un fulg sunt ridicată de brațe puternice. Vrăjită sunt de părul negru, lăsat pe spate, de ochii care aprind stelele în întunecimea nopții lor. Buzele au conturul surâsului regăsit doar într-o icoană târzie, a unui suflet. Au o singurătate pe care o regăsesc în ultima vreme și în mine, cea de acum. Devine înspăimântătoare, prezent de dincolo de abis, unde există încă
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ea_luna_si_magul_dor_danaela_1329742547.html [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
raze Iar eu îmi lepăd griji și sentimente fade Când mintea naște noi și-ntortocheate fraze. Mă-nchin și eu la templul conștiinței mele, Să-mi înflorească-n el ideile albastre, Iar poezia să răsară ca o lună Ce luminează-ntunecimile sihastre. Tu, muritorule, cu sufletul deschide Comoara ce-nainte-ți stă neprihănită, Apropie-te de ea ca de-o icoană vie Și oblojește-o, dacă-i de priviri rănită! Mărgăritare din grădina inimii Presară peste ea și tandru-nviorează Neliniștile
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
mănunchiul viu de razeIar eu îmi lepăd griji și sentimente fadeCând mintea naște noi și-ntortocheate fraze.Mă-nchin și eu la templul conștiinței mele,Să-mi înflorească-n el ideile albastre, Iar poezia să răsară ca o lunăCe luminează-ntunecimile sihastre.Tu, muritorule, cu sufletul deschideComoara ce-nainte-ți stă neprihănită,Apropie-te de ea ca de-o icoană vieși oblojește-o, dacă-i de priviri rănită!Mărgăritare din grădina inimiiPresară peste ea și tandru-nvioreazăNeliniștile toate - albe nestemate,Strălucitoare-n
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cu ziua, o grădină cu tufe de trandafiri și azalee pe margine iar pe gardul grădinii se întrezăreau tufișuri de glicine, ce îmbrăcau zidul. În spatele casei, umbrele nopții lăsau să se ghicească cum desișul parcului se prelungea dincolo de raza privirilor. Întunecimea adâncă a vegetației compusă din tufișuri și siluetele arborilor seculari se conturau, forme tainice ce se pierdeau în valuri de umbră. În imediata apropiere a aleii, florile glicinelor în formă de ciorchini, de culoare violet și roz se întrezăreau la
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1468589784.html [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
iubitul” Și vine vreme-n care de nuntă-i gata casa, Tot timpul lumii ăsteia își aștepta mireasa, Atat de fragedă, fragilă și unică părea, Încât lumina lumii din bolți se prăbușea, Vorbea tot ne-nțelesul și își găsea răspuns Întunecimea vieții, pătrunsă-n nepătruns, ... Citește mai mult PRINȚESA CLIPELOROdată mult demult, la facerea pieirii,Când smulsă fuse toată din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știaDe existența morții iar soarta îl iubea,Trăia în clipele ce
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
iubitul”Și vine vreme-n care de nuntă-i gata casa,Tot timpul lumii ăsteia își aștepta mireasa,Atat de fragedă, fragilă și unică părea,Încât lumina lumii din bolți se prăbușea,Vorbea tot ne-nțelesul și își găsea răspuns întunecimea vieții, pătrunsă-n nepătruns,... III. LUMEA, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede
SILVANA ANDRADA by http://confluente.ro/articole/silvana_andrada/canal [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
oricând puteau să cadă victime vreunui urs sau lup pe care însă îi întâmpinam cu hăuituri, cu ciomege răsucite amenințător pe deasupra capetelor și fluierături astfel că până la urmă renunțau la carnea proaspătă visată și se lăsau păgubași reîntorcându-se în întunecimea pădurii de unde apăruseră. N-ași putea spune că noua mea gașcă mi-ar fi schimbat concepția de viață ori caracterul și obiceiurile pentru că maniera de abordare a vieții încă de la începuturile ei mi s-a ancorat cu atâta tărie în
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
a avut parte de compasiune sau dragoste vreodată. Prinsă în această îmbrățișare ce se opunea tuturor legilor morale, îngerul înțelesese că de acum nu mai există cale de întoarcere: erau condamnați! El devenise păcatul ei, iar ea...lumina blândă din întunecimea sufletului lui. Și era atât de greșit tot ceea ce făceau, dar sărutul continua să pecetluiască soarta unor personalități diametral opuse. -Iadul ne paște pe amândoi, șoptise fata, desprinzându-se din îmbrățișare și așezându-se pe nisipul cald. -Nu trebuie să
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1457412315.html [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
0,20T625 + 0,63T550 + 0,17T495 Z = 0,24T495 + 0,94T445 - se calculează coordonatele cromatice x și y din: 1.3.4. Exprimarea rezultatelor 1.3.4.1. Luminozitatea relativă este dată de valoarea lui Y, exprimată ca procent. (Pentru întunecime totală Y = 0%; pentru lichide incolore Y = 100%). 1.3.4.2. Cromatica este exprimată de lungimea de undă dominantă și de puritate. Determinarea acestor două cantități se face folosind diagrama cromatică de locurile spectrale, așa cum reiese din figura 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
finalul operei, atunci când descrie procesul înmormântării, naratoarea realizează din nou o sinestezie de imagini artistice, descriind parcă antitetic micimea bisericii în contrast cu sicriul lung și îngust ce adăpostea cadavrul: ,,Biserica micuță din cartier părea mai sumbră decât de obicei, adăpostind în întunecimea-i caracteristică, un sicriu lung și îngust ce trăda silueta subțire și foarte înaltă a Danei” (p. 41). Dincolo de aceste aspecte extrinseci însă, savoarea creației literare este dată de profundul mesaj moral. Descrierea fetei persecutată de părinți, muncitoare, silitoare, dar
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_danei_cristea_aurora_1350659502.html [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile profunde tensiuni de vibrație mistică. În aceasta din urmă se poate desluși, probabil, temeiul unor comentarii care, cu o exagerată râvnă, țineau cu orice preț să descopere în interiorul poemelor lui Horia Stamatu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
să respingă (fie și liric!): minciuna, lăcomia, corupția, diversiunea și delațiunea, trădarea și protecția politică? Dimitrie GRAMA: Sunt convins că România are multe talente culturale și are o tradiție sănătoasă în literatură. Nu pun aici la socoteală, perioada socialist-comunistă de întunecime, dar chiar și atunci au apărut și s-au dezvoltat talente de excepție ca Sorescu sau Stănescu și chiar controversatul Păunescu și probabil mulți alții pe care eu nu-i știu. În legătura mea literară cu țara, sunt foarte impresionat
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
un moment dat, orizontul, acolo unde cerul se îngemăna cu luciul apei ca îmbrățișarea tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice de la razele soarelui ce reușea să se strecoare printre întunecimea adâncurilor tenebroase ale mării, spre norilor lipiți de orizont, ca sărutul unei codane îndrăgostite, de buzele vreunui fericit flăcău, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un cerc de foc ce
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443442434.html [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]
-
din Noul Testament cartea de căpătâi a iubirii dumnezeiești: GARANȚIA IERTĂRII DIVINE, o etapă superioară înălțării omului de la statutul de Om Vechi - Ființă întru Speranță, la statul de Om Nou - Ființă întru Încredere, Certitudine și Voință, pe vecie eliberată din dominația întunecimilor luciferice și ridicată către Lumină, așa cum Învățătorul însuși spune: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața...”. Chiar și schimbările sunt radicale: de la Dumnezeul poporului Ales - la Dumnezeul tuturor Mărturisitorilor, de la Supunere la Iubire, de la Pedeapsă la Jertfă. Este Noul Testament GARANȚIE A
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1421405867.html [Corola-blog/BlogPost/359700_a_361029]
-
se auzea din televizor, să răzbată până la ea, ca și cum s-ar fi cufundat deodată în neant. Un neant atât de odihnitor și care-i dădea senzația că face parte din ea, ca este totuna cu ea, dar din a cărui întunecime, aproape pe neașteptate, s-a conturat perturbându-i oarecum liniștea, o siluetă măruntă cât a unui copil. Apariția avea o față ca o pată neclară, estompată, și era legată strâns cu un batic pe cap, ceea ce o făcea să semene
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473573565.html [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! 23.08.2013 Întunecimile violează suflete prin cruzime parcă mi se pare se crucesc fricile se mai poate în ritmul ăsta?! își dau mâna umbrele gonesc deșertăciunile încolțește singurătatea cel mai bun prieten cel mai mare dușman depinde din ce perspectivă o privești Referință
AGONIILE...SE ŢIN DE CUVÂNT! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Agoniilese_tin_de_cuvant_anca_elena_serpe_1381774469.html [Corola-blog/BlogPost/352446_a_353775]
-
Zilelor poeme... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare! Elena ARMENESCU GÂND DE PRIMĂVARĂ 1 Martie 2011, București Soarele-și aruncă și azi strălucirile Albind ferestrele spre răsărit Fantomele nopții‘s topite, întunecimile Alungate în mit! Iată! Ghioceii sunt tot albi, narcisele Zambilele, brândușele au același miros Îmbătate cu lumină, neînvinsele Se-nclină maiestuos. Un zîmbet și un tremor înfiorează Ca în trecutul îndepărtat grădina Același cântec se apropie, se depărtează Sporindu-ne
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
nimeni păcătos. Dacă-i spuneai: “Părinte, acela este un ticălos, nu vrea să se îndrepte; Părinte, nu sta de vorbă cu el!”, răspunsul era: “Nu, nu se poate, trebuie să fie un om bun!”. În mintea lui lipsită de orice întunecime nu putea să încapă gândul că cineva ar fi păcătos... Era un om trecut prin viață și care trecuse prin mai multe obști monahale în perioada sa de noviciat, înainte de a se hotărî să rămână în Mănăstirea Frăsinei ca frate
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454498456.html [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură, unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi, ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor de ceață și nelinișteau caii. Pentru a nu se pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui izvoare se nășteau în măruntaiele stâncoase sub temeliile Muntelui de Foc, chiar acolo unde cele două creste ale muntelui se împroșcau reciproc cu șuvoaie
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
mei cu codiță din adâncul pământului, nu mă părăsiți!... Pleacă cu fumul ăsta înecăcios că-mi alungi puișorii... Văleu, parcă a erupt un vulcan de tămâie!... Pleacă cu ploaia ta din busuioc că-mi îneci cetele!... Aoleuuu, ce mă fac întunecimea ta?... S-a abătut potopul asupra noastră!... Nu mă părăsi!... Nerezistând torturii Dumnezeiești baba trântește poarta și alergă în pridvor. În curte se dă o adevărată bătălie cu forțele nevăzute ale duhurilor rele. Alaiul de exorcizare se poticnește și cântările
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ALERGARE DE PASĂRE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Veneam dinspre o dimineață Albită de gânduri Toată noaptea ninsese în oasele mele Cu păsări ce alergau În întunecimea zborului Cu pleoape Ce nu-mi închideau ochii Spre un infinit Ce nu-l mai găseam Printre semnele zilei Încețate în sfârșitul agoniei Ultimei pete Dintr-un februarie Îmbâcsit cu povești înflorite în ferestre ....................................................... Mugure trist Oprește-ți plesnitura de
ALERGARE DE PASĂRE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1433142870.html [Corola-blog/BlogPost/382655_a_383984]
-
PASTORALA Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cuprins de foc în zare-i orizontul, Mânata înspre cuib e pasărea de dor, Mușcând din codri, măi lătra un topor Și-ncet întunecimea ne-acoperă cu totul. Se-nalță înspre cer din coșuri fumul Miroase-a levănțica și-a curat, În grajduri mânjii lângă iepe s-au culcat Țipenie de om nu vezi să calce drumul. E vremea când în cale îți ies
PASTORALĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorala.html [Corola-blog/BlogPost/361374_a_362703]