190 matches
-
eu, madam Ciornei a ieșit în talie. Am văzut cu ochii mei că eram la balie.ʺ - „Mie-mi spuse Baraboi, peste gard aseară, că la el un pițigoi cântă: „Simții vară!ʺ Dar cumătra cu ziare vorba nu-și întoarnă și susține sus și tare cʹo să fie iarnă. Însă toate tac deodată prin minune mare. Din vecini, îmbrățișată, o pereche-apare. Gurăʹn gură, ochi în ochi, ca doi porumbei - „Ptiu, nu fie de deochi! Uită-te la ei!ʺ Nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din urmă să-l ieie, de el să se ție. Nu-i nici vînător... Da, oricum ar ochi... Să-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar mai înturna?!... C.B. RÎVNA ,,De pe creasta vreunui gheban cîntărem reliefuri chitind cam pe unde țărîna mai scapă un murmur ce iese din vechi pălămide ascunse cu grija pe care nici vînturi, nici valuri, nici...cîte prefaceri... nu fură în stare, măcar s-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe cumpărător dîndu-i funie, însă un capăt micuț, că frînghia cea multă, curmată în taină, stă bine pitită acasă. ,,îi dau și frînghie acelui ce cumpără vita, că doară el nu a venit cu frînghie la tîrg“. Apoi, bine - cuvînt înturnăm - dacă dai și frînghia, nu dai totodată cu ea și norocul?“ Nu pierzi, cum s-ar zice, sămînța la vite?!... Da, ce?... O dau toată?... îi dau ce rămîne... că doară o tai de acasă “. Așa ne răspunde oierul Ion
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
casa în mănăstire, așa că Iurașcu n-a murit în sat, ci în mănăstire, iar cei doi servitori, cu domiciliul în sat, nu puteau fi "vecini mortului". Tristețea devine copleșitoare în fața acestei crunte răzbunări din partea fiicelor lui Iurașcu. Toate i-au înturnat spatele, cu dușmănie, ca unui străin și l-au lăsat să-și trăiască cei mai grei ani ai vieții din mila străinilor! În cît privește casa cea nouă de la Ipotești, ea a fost făcută după lichidarea datoriilor față de Eufrosina Petrino
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a făcut strălucitul turneu prin Ardeal și Banat, dînd spectacole foarte mult aplaudate la Brașov, Sibiu, Lugoj, Timișoara. Apoi trupa a continuat, cu spectacolele, la Arad, Oravița și Baziaș și, după acest lanț de succese, pe la 10 septembrie, trupa era înturnată la București. Eminescu locuia la Pascaly 113. În septembrie din acel an, la Pascaly în odaie s-a întîlnit pentru prima dată Eminescu cu I. L. Caragiale 114. Pascaly îl iubea pe Eminescu, ca un adevărat părinte. Pe baza unei recomandații
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
eșec; ezitare; fan; fața; fără; filele; final; fînul; foaie; gata; te găsește; gira; greșeală; greu; greutate; hai; hotărîre; ierta; a ierta; ieșire; imposibil; indecis; instabilitate; intersecție; interzis; iubirea; iubit; împreună; înapoiere; începu; început; încercare; încoace; întîlnire; întoarce; a se întoarce; întoarnă; învîrte; învîrti; las; linie; loc; locul; a lua; a lua de la cap; lucru înapoi; macagiu; macara; mama; mamă; spre mare; n-o să-i meargă bine; mereu; mergi; mers; micii; mișcare; mîncare; modific; munte; muta; neadecvată; neatenție; necaz; nedumerit; neîntoarcere; nepăsare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
e bine să se dea "foc" din casa în care se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-oi spăla-o / Nici cu apă, nici cu-ncrop / Nici cu oca de sopon / Numai cu lacrimi de om. / Și după ce i-oi spăla-o / Frumușel că i-oi usca-o; (...) / Și după ce mi-oi usca-o / Îndărăpt i-oi înturna-o / Pe șuierul vântului, / Pe fundul pământului..."85 Într-un bocet bănățean, numit "petrecerea mortului", cosmicul mijlocește trecerea dintre cele două lumi, lumea de aici și lumea de dincolo: "Brade, brade! Să-mi fi frate, / Întinde-ți, întinde / Eu să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drumul spre comunism trece prin ei: Nu va veni nici un mesia/ Nu va fi judecata de apoi/ Flacăra comunismului/ Se va aprinde/ Și va țâșni din noi." În fruntea țării, ne spune poetul, avem un cârmaci destoinic: "Cum să ne înturnăm din largul/ unde cârmaciul a îndreptat cutezător corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arată drumuri. Ața albă-i drumul tău, ața nea gră-i drumul ascuns al dușmanilor ce-l tot fac spre pieirea ta. Augur Se crede că aceluia ce merge la oraș și întîlnește pe o cale o babă sau un copil înturnat de la țîță (înțărcat, care apoi iarăși suge) îi va merge de tot rău, din care cauză mulți se întorc înapoi. De întîlnești în cale pe cineva cu plin, are să-ți meargă bine. De-ți iese înainte cu deșertul, îți merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd calul trage într-un loc unde începe să bată cu copita, să știi că dedesubt nu-i curat. C Copiii se feresc a călca unde se tăvălesc caii; ei cred că din astă pricină caii îi trîntesc. Trîntitura se întoarnă dacă se calcă în udul unui cal. La cal să te încaleci pe partea unde nu-i coamă. Calul cînd își va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își va petrece bine. Dacă cineva pleacă în călătorie și, uitînd ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea aceasta, pînă la genunchi în sîngele mortului. Cînd pe-un mort îl plouă pe drum, are să mai ție mult timp ploaia. Dacă i-a murit cuiva cineva și nu-l poate uita, scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar de nu, să stai pe loc ca turta-n foc.“ Dacă pisica se scutură, se împlinesc cele ursite, iar de va sta locului, nu se împlinesc. Fata care voiește să placă la un anumit flăcău ia o ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede că făcînd așa își ajunge scopul. Fata care voiește ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta îl înfricoșă și îl întărîtă. Mai pe urmă însă simți limpede că flacăra din ochii condamnatului i se prelinge în inimă ca o imputare dureroasă...Încercă să întoarne capul și să se uite aiurea, dar ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. În cele din urmă Bologa se aștepta ca gura condamnatului să se deschidă și să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
când rămăsese fără vreun alt angajament decât acela recuperat între timp de "a petrece aice (în Iași n.ns.) numai pentru trebile apeductului", el scria Epitropiei că "pregătirea întârzietă a țevilor la Iacobeni, dintre care giumătate am fost nevoit a înturna direcției ca netrebnice, sunt pricini care, cu toată stăruința măsurilor, au împiedicat a nu se putè încă face apeducul de la zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-ar pute înturna această greutate. Alt transport se face în gios, spre Galați, la care mii de cară se întrebuințază, pe când acest transport s-ar expedui cu înadinse plute pe apa Siretiului, iar locuitorii și vitele lor s-ar întrebuința cu mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în sine, aerul unui asasinat sadic din specia celor gândite de tiran, fapt accentuat de căutătura sadic-vindicativă a celor doi boieri: în timp ce "Lăpușneanul, mugind ca un taur ce vede trunchiul și securea ce a să-l lovească, voi a se înturna cu fața spre perete", Spancioc și Stroici "îl țineau nemișcat, uitându-se la el cu o bucurie infernală și mustrându-l". Întreaga scenă dobândește, pe plan psihologic, valențele unui teribil viol vizual. În continuare, caracterul eminamente vizual al substantivelor însoțite
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
păstrează în marginile normalului. Biciul îl pune pe bou în mișcare, calul este iuțit cu varga; numai oaia se lasă ademenită de fluier, instrument mai întîi doar la îndemîna zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a fluiera, Oile or înturna. Oile cele cornute, Mîndru m-or cînta pe munte, Oile cele bălăi, Mîndru m-or cînta pe văi. Oile cele-ocheșele, Mîndru m-or cînta cu jele. Oile cele streine Mîndru m-or cînta pe mine. La nunta (-moarte) se și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai văd o dată. — Zamfiro, vă prinde viscolul pe drum și vă mănâncă lupii. — Măria ta, omul meu n-a știut ce face. Când era Șerban Vodă făcea asta cu știrea domnului. Hoții luau aurul de bir dat turcilor și-l înturnau la domnie. Îl plătea văduva să-l apere pe vodă Șerban de talienii lui boier Constantin stolnicul. De-aia trebuie să plecăm acum când cresc nămeții. O pungă este bine? Nu, mai bine doi galbeni și doi cai. Să-mi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-o lature, năpădând peste mlaștină. A sunat poruncă să se spargă lunca. Văzându-se astfel dușmanul căutat, urma neapărat ca fruntea și coada să se răsfrângă în această direcție, ca să împresoare, să covârșească și să stropească. Dar o
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
învăpăiată, care parcă pătrundea până în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta îl înfricoșă și îl întărîtă. Mai pe urmă însă simți limpede că flacăra din ochii condamnatului i se prelinge în inimă ca o imputare dureroasă... Încercă să întoarne capul și să se uite aiurea, dar ochii omului osândit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. În cele din urmă Bologa se aștepta ca gura condamnatului să se deschidă și să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dânsul, înțelese că dorește un răspuns sau barem un cuvânt, dar îi fu frică să vorbească. Bologa aștepta cu ochii împlîntați în tăcerea căpitanului, apoi șopti: ― Adio!... Ordonanța lui Klapka aduse calul și Apostol încălecă și porni fără să mai întoarne capul. ― La revedere, Bologa! strigă căpitanul, văzîndu-l că se depărtează. Lui Apostol i se păru că și Klapka își bate joc. Dădu pinteni calului. Trebuie să ajungă în sat cât mai repede, să se pregătească și să sfârșească. În suflet
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de „școlerul” lui Mariu Chicoș Rostogan? Se poate să nu-mi amintesc de definiția cercului dată de această „loază”? Atunci, dă-i drumul! Pentru el, cercul este „o linie oablă, oablă care mere și mere și mere și iarăși se întoarnă ghe unghe o purces”. Cred că am fost destul de limpede „reșpeckive esact”. Nu? Mai „esact” nici că se putea. Și acuma mai trimite-mă acasă, vere, fiindcă încă mai figurez în scriptele nevestei și mă pot trezi scos din porție
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ca s-o silească pe această fată să moară de frig și foame pentru ca el să se-mbogățească? Sărmană față palidă de Madonă! Câte lacrimi te-or fi brăzdat până ce te-a cuprins sicriul, până ce ai murit și te-ai înturnat în pacea neființei din care ieșiseși. Și cine-ți va plăti ție, martiră a capitalului; degetele tale rănite, plămânii tăi asfixiați, foamea, frigul, mizeria, cine a ști în lume că tu ai suferit, că ai esistat măcar? Naștere și moarte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]