552 matches
-
În calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor, el fiind identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac. În spiritualitatea populară, San-George este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfanțul Dumitru - Samedru -, între cele două divinități existând o înțelegere cosmică, facilitata și de
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
se aud primele broaște cântând, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viața, el fiind considerat Cap mare de primăvară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor și închizătorul anotimpului friguros. Toamnă, Samedru, care nu iubește pomii înverziți, primește cheia de la San-George pentru a închide timpul frumos și a slobozi din adâncuri anotimpul rece, potrivit crestinortodox.ro. În calendarul popular, ca și în tradiția creștină, San-George este o divinitate tânără, hipomorfa, purtată în spate de un cal. În
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
Dumitru, când are loc răvășitul oilor. Dintre toate obiceiurile de San-George mai sus enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poarta cu ramuri verzi de salcie înmugurita și flori galbene de calce, înfipte în brazde înverzite. Înțelesurile străvechi ale acestei practici sunt, însă, arareori cunoscute. O altă tradiție din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, măi harnic și mai sanatos întreaga vară. Gunoiul din adunat în
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
În tradiția populară, sărbatoarea este cunoscută sub numele de Sân-George, scrie creștin-ortodox.ro. În calendarul popular, Sân-George este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor, el fiind identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac. În spiritualitatea populară, Sân-George este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru - Sâmedru -, între cele două divinități existând o înțelegere cosmică, facilitată și de
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
cu care te îmbăiezi, Tu să-mi fii aerul care-l respir, Cu tandrețe să mă îmbrățișezi. Să mă pierd cu tine în neant, Să ne continuăm mersul alert, Să atingem punctul cel înalt, Unde totul devine inert! Peste câmpii înverzite vom dansa, În ritmul aceluiași etern bolero, Dragostea noastră va triumfa, Mergem împreună, n-avem încotro! Frunzele nu vor muri în toamnă, În iarnă fulgii iar vor străluci, Oare ce-mi trebuie, doamnă, Pentru veșnicie a te iubi? Referință Bibliografică
VREAU SĂ FIU VÂNTUL ZEFIR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Vreau_sa_fiu_vantul_zefir_mihai_leonte_1332046267.html [Corola-blog/BlogPost/348348_a_349677]
-
Răgazul de rugă și odihnă... După ploile pline de har, Toate secundele pământului Dispar Și începe veșnicia. Doar ea ticăie pentru nemuritori Ca o muzică vie. Cluj Napoca, 14 februarie 2016 Viața cu Tine Viața cu Tine e cântec... Prin câmpii înverzite mereu E orchestră de îngeri Care cântă în sufletul meu. Viața cu Tine e pace Prin încercări și necazuri. E mângâierea ce aduce, A Duhului Sfânt sacre daruri. Viața cu Tine e soare, E Viață, lumină, iubire. E senin prin
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1455463024.html [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
e Dobrogea de lată/ Bate vânt și crește piatră” este contrazisă. În zonele prin care am trecut pământul Dobrogei pe lângă frumusețea naturală: dealuri acoperite cu pășuni, arbori și arbuști, fâșii de stuf, cursul liniștit și lucios al Dunării și lunca înverzită a acestuia, și-a arătat și fața cealaltă cultivată de mâna omului cu podgorii și livezi bine îngrijite, suprafețe de rapiță în ale căror flori pare a se fi revărsat polenul lumii. În drumul nostru nu prea am avut posibilitatea
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
într-un gest de tandrețe și o strânse în brațe cu afecțiune. Fata radia de bucurie. Simțea cum liniștea i se revarsă în tot corpul. Picioarele i se mișcau singure. Nici pe gânduri nu mai era stăpână. Alergau pe câmpii înverzite, pline cu maci roșii, ca niște pete sângerii pe un cearceaf de un alb imaculat. - “Așa va fi oare și după prima mea noapte de dragoste? Vor înflori macii iubirii împărtășite, a dăruirii necondiționate?” Ridică ochii spre cel ce-i
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396367845.html [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎN SERILE MAI Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului În serile de Mai, Privighetori șoptesc Prin cânturi cunoscute Cu graiul lor ceresc. Și-n pomii înverziți, Cu flori înmiresmate, Valsând își regăsesc Solfegii reluate, Cântate-n viers duios Pe câmpuri,peste plai, În semn de mulțumire Că este luna Mai . Coca Ecaterina Soare - autor- Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina & al Cenaclului Literar artistic - Dumitru Caracostea Referință
ÎN SERILE MAI de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1495633125.html [Corola-blog/BlogPost/371814_a_373143]
-
-le că voi reveni pentru a-i admira și a-mi încărca plămânii cu asemenea suave parfumuri îmbătătoare și m-am îndreptat spre o zonă împădurită ce se vedea la distanță. Era de fapt un spațiu verde plin de copaci înverziți. În dreapta pe o pajiște un cal păștea liniștit. Pajiștea era la marginea lizierei care m-a atras. Imediat cum am depășit curba ce-o făcea strada pe care mă avântasem, am dat de un mic heleșteu, amplasat într-o zonă
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491287417.html [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
genurile. Nu mai spun că de câtva timp, înțepenesc în fața tablourilor, deslușind idei pe care alții le încâlcesc fără prea mult efort, neștiind nici ei ceea ce fac și pentru cine anume. Eu: Când ați fost ultima dată într-o pădure înverzită? Eu cealaltă: Într-un timp al altei vârste, când alergam după fluturii albi și umblam desculț prin iarba exagerat de verde și moale. Eu: Ce vă oprește să nu mai faceți așa ceva, acum? Eu cealaltă: Poate geamul opac al ferestrei
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1428476945.html [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
pustiu, cămile, peșteră de magi, pomelnice cu multe nume dragi, Eden, șarpe și măr, Adam și Eva, Jaffa, Carmel, Iordan, Kerit, Hozeva, sfinte cuvinte vii și Mare Moartă, leandri și bătăi din poartă-n poartă, grote, prooroci, grădini luxuriante, faleze înverzite, râpe, pante, lămâi și Carantania, curmali, miresme de tămâie, portocali, Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444740076.html [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
speranță, S-a înfiripat din ceață Plânsul, înnoind vederea... Și văd în inimă frumos Durerea florii ce moare Jertfind parfum, lină boare, Iar glasul i-l aud duios. Și văd iarba-ngenuncheată De pașii surzi, mult prea grăbiți S-audă copaci-nverziți Cântându-mi ca niciodată! Și văd cerului durerea Plângându-și ploaia peste noi, Îi simt iubirea, uit apoi Gândul meu și-i dau tăcerea.. Stau și gândesc! O fi oare Tabu a simți iubirea În profunzimi, cu durerea?... De ce, iubind
MUZĂ ÎMI ESTE DUREREA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1488635374.html [Corola-blog/BlogPost/383600_a_384929]
-
grei de ploaie, Un mândru soare s-a ivit. Și cu raza lui bălaie, El ne urează:„bun găsit!” Azi natura-ntinerită, Se trezește iar la viață. Ziua bună-i cunoscută , Când te scoli de dimineață. Pomii îmbrăcați în floare, Pajiștile înverzite, Se-ncălzesc acum la soare, Că-s spălate,primenite. Mieii zburdă pe câmpie, Și păsările ciripesc, Parcurile mă îmbie, Ca pe alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427796913.html [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
în soare ca sturionul, o singură dată și l-a certat îndelung într-o limbă sâsâită, ciudată. El scuipa, râgâia, se opunea și se asmuțea ba spre mine, ba către ea ... Înfuriată poate, rusalca și-a dezvelit de pletele-i înverzite fruntea pe jumătate. Era roșie ca floarea de mușcată. El a dat îndărăt, a scâncit, a închis ochii ca un mort. Era palid acum și din ce în ce mai supus, de parcă ar fi fost dus și apoi scos de la duș. S-a aplecat
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
printr-o experiență T.A.M. (Trăire în Apropierea Morții). Aproape identic cu ceea ce trăisem eu. Cu mica diferență că - în locul tunelului prin care era să fiu eu aspirat - ea a trecut peste un pod, dincolo de care se vedea un câmp înverzit, unde o așteptau părinții ei morți, precum și Entitatea de Lumină. Punct. De atunci, Camelia a rămas un nume, un sentiment, o amintire, o iubire sărată, alături de câteva banale poze alb-negru și color dintr-un album pe care - până acum - am
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1457132330.html [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
pleacă./ Nimeni nu se oprește în loc să o asculte... (Doar Domnul ,Cântecul Păsării pe Acoperiș”, Editura RawEx Com, 2014). Inspirația poetica este inefabila, discretă, tainica: „Fii precum privighetoarea./ Cântând/nimeni ne se arătă// Când mai aproape/ Când mai departe/în crângul înverzit.// (Precum privighetoarea). Pentru a putea scrie, poetul are nevoie să se retragă din lume să poată citi, să se poată ruga și să poată trăi intens și autentic suferință singurătății: „Ca să-mi aduc aminte iarăși de tine/voi citi și
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475182659.html [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
a obținut 10 brevete de inventator, savantul a trecut în neființă prea devreme, la 13 mai anul acesta, lăsând în urmă tristețe în rândul studenților, colaboratorilor cu care a lucrat. A plecat într-o zi senină de mai, cu câmpul înverzit și cireșii troieniți de floare, sălășluind acolo sus, în ceata sfinților și veghind din înlături la bucuriile și neîmplinirile românilor. De aceea se dorește ca în fiecare an, în data de 29 octombrie, când este ziua sa de naștere, să
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
dalbe, cituș* O toacă bate-n deal, pe văi ecou-i clar O mamă-și strânge doru”-n mâinile căuș. Și oile-s ciopor, păscând neliniștite Cu ochii umezi, știind ce-o să se-ntâmple. Se-apleacă peste mal cu crengile-nverzite O salcie ce plânge cu mâțișori pe tâmple. Îi Săptămâna Mare tot omu-acum postește, Fasolea cea bătută la loc de cinste îi Doar câte-un păcătos, la dulce, azi râvnește - Ptiu!... Doamne, iartă-mă!... își zice-n sinea lui! Iară
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491908589.html [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
zori purpurii Ce zboară pe dealuri în muguri de tei Și-ajunge la poale de munți, iar tu știi Și ieși lângă poartă ofranda să-i iei. * Și gândul mi-l las în raza de soare Ce mătură câmpul abia înverzit S-ajungă unde cerând îndurare Așteaptă un suflet de dor răvășit. * Mi-s mâinile pieptăn prin nori fumurii Despletind vise și albă speranță Ca-n lacrimi de rouă să nască o zi O iubire eternă ce trece de-o viață
IUBIRE ETERNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1424453476.html [Corola-blog/BlogPost/377246_a_378575]
-
-i drept în anotimpul alb, când muncile câmpului hibernează, să recondiționeze garderoba celei care îi dă românului viață, așa cum o știm noi astăzi, în iarna anului 2013. Paradis nemaiîntâlnit pe acest Pământ cu bogați codri, ape cristaline, izvoare vindecătoare, dealuri înverzite, câmpii îngălbenite de bogăția pământului roditor, deltă unică prin specii de plante și animale, lacuri albastre, cu oameni frumoși, harnici și inteligenți, creativi, improvizând pe moment lucruri, adevărate opere de artă, aceasta este patria românească. Totu-i natural, bio. E
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
Valeriu Anghel, care afirmă că proza lui Ion Lazăr da Coza este: ... ”ca apa limpede a râului ce-i străbate satul de reședință Coza, în care, metaforic, plutesc fraze dibaci meșteșugite, conturând aidoma frumusețea interioară a oamenilor și a malurilor înverzite dumnezeiește, cu lumini și umbre frânte de îngeri”. În vara acestui an, la Editura ”Armonii Culturale” a apărut o nouă carte de povestiri a scriitorului vrâncean, cu o prefață frumoasă făcută de scriitorul Gheorghe A. Stroia. Prin ”Apusul îngerilor” se
ION LAZĂR DA COZA SAU LABIRINTUL FERMECAT AL UMBRELOR de IONEL MARIN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_lazar_da_coza_sau_labirintul_fermecat_al_umbrelor_.html [Corola-blog/BlogPost/343695_a_345024]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET XLIX Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului Trec penitențe prin genele scripturii, Sprâcene înverzite înmuguresc mirate, Orașul iar își zbate, în clocotul armurii, Trăirile făpturii în firi abstractizate. Din murmur adormit renaște verdea brumă În spintecate zări de cântec înfrunzit, Miros de cer descântă tot praful de pe lună, Absorbitor respiră în piept neostenit. Cu
SONET XLIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1490426090.html [Corola-blog/BlogPost/342794_a_344123]
-
fluturi mii și mii. Să simțim cum râde vântul cum răsuflă iar pământul printre crengi înmugurite și picioare amorțite tot pe vise adormite. Uite am primit în dar o filă de calendar am să fac un compozit pe un verde înverzit primăvară a venit! Referință Bibliografica: Primăvară a venit ( poezie pentru copii) / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMAVARA A VENIT ( POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1425111153.html [Corola-blog/BlogPost/374700_a_376029]
-
fost rai-nmiresmat. Măicuță, rază de soare, Zână dulce, iubitoare! Mi-ai dat tril răsunător Să le cânt românilor ... Să-și amintească de tine, Când mă ascultă pe mine. Măicuță, rază de soare, Stea în lume, călătoare! ... Ai fost grădină-nverzită, Ai plecat, dragă iubită! M-ai lăsat dorul să-ți duc, Îți cânt mamă și te plâng. Măicuță, rază de soare, Crizantemă, albă floare! ... În grădină merg în zori Să iau roua de pe flori ... Pământul să ți-l stropesc, Din
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]