164 matches
-
fizică. Bănuiam că făcuse cel puțin o dată dragoste cu Karen, dar ajunseserăm acum la punctul în care asta nu mai conta, ori nu mai avea nici o legătură cu altceva decât cu câțiva centimetru pătrați de mucoasă vaginală, unghii și buze învinețite și sfârcuri. Zăcând în salonul meu de spital, am privit-o cum măsoară din privire picioarele subțiri și lungi și fesele ferme ale infirmierei, cordonul albastru-intens care-i sublinia mijlocul și șoldurile late. Aproape că mă așteptam să întindă mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
salon cu un bol în mână. Era nou-venită în secția accidente, o femeie cu aspect rafinat, aproape de patruzeci de ani. După un salut plăcut, trase cuverturile deoparte și începu o examinare atentă a bandajelor mele, urmărind cu ochi serioși contururile învinețite. I-am prins privirea la un moment dat, însă ea se uită la mine absentă și-și continuă treaba, plimbând buretele în jurul bandajului central care-mi pornea de la betelia dintre picioare. Oare la ce se gândea - la masa de seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
zilele când îmi aruncasem corpul rănit în primele întâlniri sexuale de după accident. Îmi surprinsese mâna întinzându-se peste tunelul de transmisie al mașinii sport a soției mele, porțiunea interioară a antebrațului crestată de maneta cromată a schimbătorului de viteze, încheietura învinețită a mâinii apăsându-se în latura albă a coapsei ei; gura mea încă amorțită pe sfârcul stâng al Renatei, ridicându-i sânul din bluză în timp ce părul îmi cădea pe marginea geamului; Helen Remington călărindu-mă pe scaunul pasagerului din berlina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
indicată printr-un detaliu al acelei porțiuni a mașinii care provocase rănirea: într-o poză a unui penis bifurcat, făcută într-o sală de la secția accidente, era introdus un bloc de frână; deasupra unui prim-plan al unei vulve grav învinețită se afla o manetă a volanului și sigla fabricantului. Aceste uniuni de organe genitale afectate și secțiuni ale habitaclului și ale tabloului de bord formau o serie de module tulburătoare, unități ale unei noi monede a durerii și dorinței. Aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pieptul lui curgea transpirația, îmbibându-i betelia pantalonilor. Loviturile mâinii lui produceau umflături livide pe brațele și șoldurile lui Catherine, care, sleită de puteri, stătea sprijinită de spătarul banchetei în spatele capului său. Cu penisul pompând fără rost în vulva ei învinețită, Vaughan se lăsă să cadă pe banchetă. Își pierduse deja interesul pentru tânăra femeie care, în timp ce-și trăgea hainele pe ea, plângea cu suspine. Mâinile lui pline de cicatrice explorau materialul ros al banchetei, desenând din spermă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o vărsase în vulva lui Catherine atenuase momentul de criză. Catherine se așeză în față, îndepărtându-se de Vaughan. Îmi atinse umărul într-un gest de afecțiune domestică. În oglinda retrovizoare i-am văzut umflăturile de pe obraz și gât, gura învinețită care-i deforma zâmbetul nervos. Desfigurările acestea subliniau elementele adevăratei sale frumuseți. Când am ajuns acasă, Vaughan încă dormea. Eu și Catherine am stat în întuneric lângă mașina imaculată, capota ei lustruită părând un scut negru. Am prins-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sfârșitul lunii, când stăteam mai prost cu bugetul. Acum douăzeci de ani, femeia respectivă avea exact vârsta lui Helen și, când au stat de vorbă, i-a arătat camera și pozele copilului. Femeia se numea Cynthia Moore. Avea un ochi învinețit. — Și am văzut că avea un exemplar din cartea noastră, zice Helen. Versuri și poezii din lumea-ntreagă. Oameni aștia o țineau și ei deschisă la pagina la care rămăsese în noaptea în care murise copilul. Încercaseră să nu schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o oră. Așez două lalele pe mormânt și plec... Postu Denisa, clasa a VIII-a Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Cârlescu Maria Dragostea nu are limite Am pășit pe plajă fredonând. Pe cer încă mai străluceau câteva stele învinețite rămase din puzderia de peste noapte. Marea cânta straniu, prelung și neînțeles. Ascultam cântecul valurilor. Aerul era pictat în nuanțe posomorâte și o liniște ca de gheață mai înfiorătoare decât țipetele lungi, ascuțite și sfâșietoare ale lunii, stăruie încă pe boltă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
puștan de șaisprezece ani, era monstruos! A fost nevoie ca Fersen să intervină cu toată energia de care era În stare, Înșfăcîndu-l de mijloc, pentru a pune capăt crizei de violență. În timp ce Marie o ridica pe Chantal, care avea chipul Învinețit, Fersen Îl azvîrli pe doctorul Pérec pe canapea, unde acesta se prăbuși și, devenit brusc apatic, rămase Într-o stare de prostrație. Atitudinea lui Îi dă la iveală moliciunea caracterului, Își zise polițistul, dacă nu cumva chiar asta Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu lovituri la corp și, la fiecare lovitură încasată, simțeam cum mi se-nmoaie câte un pic picioarele și mi se taie răsuflarea. Până la sfârșitul rundei a șasea lui Blanchard îi șiroia sângele din arcadele sparte, iar eu aveam coastele învinețite. Și amândoi simțeam că ni se termină benzina. Runda a șaptea a constat într-o luptă de uzură dusă de doi războinici istoviți. Am încercat să păstrez distanța și să-l pistonez cu directe. Blanchard ținea garda sus, ca să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
gaiță albastră, când am auzit o voce cântată care mă interpelă: — Nu te-ai plictisit încă? M-am uitat în jos. La piciorul scării nu era nimeni altul decât Lee Blanchard. Avea sprâncenele împânzite de copci și nasul teșit și învinețit. Am râs și i-am răspuns: — Cam așa stau lucrurile. Blanchard își agăță degetele mari de curea. — Vrei să lucrezi la Arestări cu mine? — Ce face? — Ai auzit bine. Căpitanul Harwell te-a tot sunat să te anunțe, dar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
era speriat că Blanchard o să arunce crima în cârca unuia dintre noi, așa că a fost de acord să-i dea o sută de mii de dolari și i-a povestit ce s-a întâmplat cu Georgie și Elizabeth Short. Pumnul învinețit al lui Lee. Minciuna lui: „Penitență pentru Junior Nash“. Telefonul lui Madeleine din seara aceea: „Nu veni aici. Tati dă o cină de afaceri“. Împreunarea noastră sălbatică la Red Arrow, o oră mai târziu. Lee putred de bogat în Mexic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Asfințea cînd am lipit plicul, iar luminile Estrellei de Mar tremurau peste Întinderea de apă Întunecată. Simțurile mi se ascuțeau cînd priveam la această peninsulă privată, cu teatrele și cursurile sale de scrimă, cu psihiatrul decadent și doctorița cu fața Învinețită, cu profesorul de tenis obsedat de mașina lui de mingi și cu decesele din lumea bună. Eram sigur că soluția crimelor de la reședința Hollinger nu rezida În legătura dintre Frank și producătorul de film retras din afaceri, ci În caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
catargul și greementul alături. Paula apăsă cu palmele carena netedă, ca pe un piept de bărbat. CÎnd raza farului Îi traversă chipul, am văzut că Își mușca buza rănită, amintindu-și accidentul, necunoscut pentru mine, care o lăsase cu gura Învinețită. M-am apropiat de ea și am privit În jos către piscina tăcută, oglindă neagră care nu reflecta nimic. — Paula, nu pari prea sigură În privința lui Frank. Toată lumea din Estrella de Mar e convinsă de nevinovăția lui. — Estrella de Mar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și apoi, după plecarea Paulei, profitase de ocazie. — Cine altcineva mai are cheia? Întrebă Cabrera. Cameristele, portarul? — Atît. Nu, stați puțin... Am surprins-o pe Paula privindu-mă În oglinda de deasupra căminului din camera de zi. Cu gura ei Învinețită și cu părul În neorînduială, arăta ca un copil vinovat de-o boroboață, ca o Alice surprinsă de-a se pomeni brusc adultă și prinsă În capcană de partea greșită a oglinzii. Nu-i spusesem nimic lui Cabrera despre vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Domnișoarele de onoare făcură cu mîna spre obiectiv, iar blonda cu sînii mari se Întinse pe spate și-și puse călare pe abdomen ursulețul de pluș, zgîlțîindu-l și rîzÎnd de mama focului. Eu mă uitam Însă la mireasă. Trăsăturile ei Învinețite compuneau un chip Încă plin de vioiciune. Își șterse ochii cu o pernă și Își frecă pielea julită de pe brațe și genunchi. Fardul de gene Îi curgea În șiroaie de lacrimi negre pe obraji, iar rujul mozolit Îi sucea gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sînt destule prin zonă, și nu mă refer la asasinarea familiei Hollinger. TÎlhării, spargeri, violuri, așa, pentru Început. — Viol? Îngrozitor, așa e. Dar le ține pe fete tot timpul În alertă. (Își coborî tonul, În timp ce-mi cerceta gîtul Învinețit.) David Hennessy mi-a spus despre atacul din apartamentul lui Frank. Ce mîrșăvie! Arată ca un colier de rubine. S-a furat ceva? — Nu cred că furtul era mobilul... N-am fost rănit serios. A fost un atac psihologic, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a lăsat dus de val. — L-am văzut la cursurile de tenis. De cît timp făcea filme? — Abia Înființase clubul. Urma să facem o serie de documentare despre viața În Estrella de Mar. M-am apucat să-i masez Încheieturile Învinețite. — Nimeni nu-și dădea seama la ce soi de documentare se gîndea el de fapt. Ne-a precizat că aici sexul e una dintre principalele activități de timp liber și că trebuie să-l filmăm În desfășurare, la fel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
amiază, își pierdu cunoștința și rămase sprijinit de corpul animalului, cu gura deschisă, incapabil să aspire un aer ce devenise aproape dens și părea că refuză cu încăpățânare să coboare în plămânii lui. Deliră, dar gâtlejul lui uscat și limba învinețită nu izbutiră să emită nici un sunet. Apoi, o zvâcnire a mehari-ului și un geamăt ce se năștea în rărunchii bietului animal îl readuseră la viață și deschise ochii, dar trebui să-i închidă din nou, învins de albeața fulgurantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
când acestea se sparg, gemete, miorlăituri, fluierături, aș putea chiar jura chiar că am auzit și un fragment din Traviata. Pe scurt, era o hărmălaie de parcă fetele s-ar fi Înmulțit nu prin clonare, ci prin diviziune fulgerătoare. Însângerat și Învinețit, m-am extras din zona ostilităților, fluturând În semn de pace o fâșie rămasă Întreagă din lenjeria de corp, și m-am târât către birou. Sprijinit cu spatele de tăblia acestuia, am glăsuit, cu una dintre ultimele suflări: — Doamnelor, așa
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
întotdeauna, ca să profite așa cum trebuie de absența copiilor, trăiește‑ți clipa, s‑ar putea să fie ultima! Domnul W.: Azi o să fii slujnica depravată care se cere ruptă‑n bătaie pentru greșelile ei profesionale și private. Doamna W.: Au (e învinețită). Asta sunt eu oricum pentru voi: o slujnică și nimic mai mult. Cred că portjartierul nu‑mi mai vine, fiindcă m‑am îngrășat. Ultimele dăți ne‑am jucat de‑a sportiva sub duș. Domnul W.: Cum poți să numești joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
120 de kg stilizați până la a aduce cu o gravidă în luna a patra, sau cu un canceros numai piele și oase. Securistele, cel mai adesea, se metamorfozau până la a întruchipa imaginea unei neveste sleită de spălat-gătit, cu un ochi învinețit și fustă cu tivul deșirat. În postcomunism, stilurile își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă inundă. Uneori, În vis, ieșind din apă, mă Înconjoară din toate părțile armate de șerpi Încolătăciți, Încârligați În snopi solzoși; aceștia șuieră amenințător, Încercând să mă muște, se zbat Împletindu-și trupurile În grămezi răsucite, se rostogolesc cu limbile Învinețite atârnând În afară. Alerg, alerg Îngrozit și numai zborul mă salvează În ultimul moment de primejdia iminentă; Întotdeauna, ridicarea de la pământ este grea, căci trebuie să fac efortul supraomenesc de a-mi depăși condiția ponderală. Apoi, aflându-mă deasupra, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În dragoste; are un aer de călugăriță pentita, ce se dăruie cu toată ființa Înfrigurată de ispășirea ce-o așteaptă; se zbuciumă, se zbate, se chinuie, ca și când ar fi În mare primejdie, pronunță cuvinte intermitente, ce nu trec dincolo de buzele Învinețite, pârjolite de febră. Ține ochii Închiși, e aproape moartă și, dacă n-aș simți troznetul cărnii tinere ca o pădure În furtună, aș crede că este, ca la Început, frigidă. (ieri) Sunt gelos, iată un lucru imposibil, dar nu Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
împiedecăm ce... Îngână preotul cu o plecăciune umilă. ― Dă-te la o parte, banditule! sâsâi maiorul, înlăturîndu-1 cu cotul din ușă. Lângă altar, pe un catafalc improvizat, acoperit cu un giulgiu, zăcea cadavrul Nadinei. Maiorul ridică un colț, dezvăluind figura învinețită și scofâlcită. Baloleanu întoarse privirea, bîlbîind: ― O, bestiile, bestiile!... Sărmana femeie! Ieși repede afară. În nări îi stăruia un miros necăcios și atât de răscolitor, de parcă-i întorcea stomacul pe dos. Își umplu plămânii de câteva ori cu aer proaspăt
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]