524 matches
-
deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea.Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Jeturile cu reacție, de la picioare, îi propulsau cu viteza unui avion obișnuit. Trecură peste Intercontinental și se îndreptară spre Otopeni, de unde aveau să zboare pe culoare aprobate de Aviatia Civilă. Zborul deasupra României era o încântare. Munții își arătau crestele înzăpezite si pădurile de un verde închis. Apele păreau mici firicele de lână, albastre și meandrate, străjuite de păduri, iar câmpurile nesfârșite arătau ca o tablă de șah, cu pătrățele de toate culorile: verzi, galbene, vernil, maronii, roșii, violete. Ochiurile de
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
țara despre care cele mai răspândite coordonate erau: răutate, urâțenie, comunism, copiii străzii, sărăcie, Dracula, Nadia Comăneci, Ceaușescu... și cam atât. Confruntarea indiciilor pesimiste despre România s-a conturat în primă iarnă românească trăită de Reiko-san în Iașiul cu străzi înzăpezite, fără apă caldă în apartament etc..., dar cu oameni „ajutători”, care păstrează tradiții fascinante și pregătesc specialități culinare savuroase, din punctul de vedere al ziaristei asiatice. A locuit în România cinci ani și jumătate, din 2004, până în 2009 și continuă
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
toată România, aceeași sărbătoare, la stânga și la dreapta de Prut, pilon tradițional pe care se sprijină spiritualitatea românească și pe care, dacă românii nu ar avea-o, nu ar avea puncte de sprijin în nimic și nicăieri! Mai aproape de frigul înzăpezitei Siberii, iernile Basarabiei sunt mai albe și împăturite în groase troiene. În Basarabia, iarna se creează mereu pe sine, în Basarabia povestea se repetă mereu pe sine, în Basarabia sărbătoarea se celebrează mai credincioasă tradiției, în Basarabia tradiția își rămâne
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
mai important, să vadă de sunt adevărate vorbele care i-au ajuns la ureche despre minunata lui fiică. Treceau, deci, tătarii, ca tainice năluci peste câmpuri pustii. Și nu ocoleau nici râurile mari, nici pădurile întunecate, nici crestele înalte și înzăpezite ale munților. Când un râu le ieșea în cale, îl treceau înot pe spinările cailor. Iar de întâlneau păduri întunecate și dese, treceau prin ele întocmai ca foșnetul vântului. Și încă, de le stăteau în cale munții cei înalți, treceau
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
toată România, aceeași sărbătoare, la stânga și la dreapta de Prut, pilon tradițional pe care se sprijină spiritualitatea românească și pe care, dacă românii nu ar avea-o, nu ar avea puncte de sprijin în nimic și nicăieri! Mai aproape de frigul înzăpezitei Siberii, iernile Basarabiei sunt mai albe și împăturite în groase troiene. În Basarabia, iarna se creează mereu pe sine, în Basarabia povestea se repetă mereu pe sine, în Basarabia sărbătoarea se celebrează mai credincioasă tradiției, în Basarabia tradiția își rămâne
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
adâncurilor, de care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor. Are în fața gurii și a nasului, a botului să zicem, un fel de „barieră”, o cârmă ca lama unui plug care curăță zăpada pe drumurile înzăpezite și viscolite pe care o scoate la înaintare, de fapt e mereu acolo că nu și-o retrage ca s-o ascundă, un fel de mașină d-alea bolid care-și înfruntă adversarii cu bara de direcție, poate că cea
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat. Alteori, căpătam aripi de vultur îndrăzneț, avântându-mă spre piscurile înzăpezite ale munților, tinzând spre soare pentru a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale îngerilor. Era zborul meu spre
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
citea în ochișorii aprinși ai iepurașului. - Nici el, țeposul, nu umblă hai-hui iarna. La fel ca mine, așteaptă primăvara să prindă puteri și să înceapă mai apoi să umble-ncet, încet, din nou prin pădure. Numai tu străbați văile cărările înzăpezite și de aceea te-am și-ales paznic la casa mea. - Bună slujbă, conașule, n-am ce zice! mormăi iepurașul. - Bună, bună, să știi tu asta!dădu ursul din cap, aprobându-și singur spusele. - Ei, da! Îmi e o foame
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
ci cumpără deșeuri de hârtiepe care le reciclează.Asta e bine! Produc 25 tone pe zi! Ningea atât de frumos acolo în orășelul dintre păduri și lacuri,amintindu-mi de ninsorile copilăriei mele.Micile lacuri dintre păduri,fiind înghețate și înzăpezite,dădeau impresia unor lunci.Prin orășel,multe magazine cu „bob-uri” de vânzare-un fel de sanie mecanică,pe șenile.Prin pădurile din jursunt multe pârtii de bob, unele chiar pe străzile orașului.După ce a fost încarcarcat trailerul cu 42
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
șicel Superior.Acest stat are circa 15.000 de lacuri,pentru delectarea inotatorilor,pescarilor,ori a vâslașilor.Aici vin mulți vânători și excursioniști, mai ales în pădurile din nord.Sporturile de iarnă,deasemeni sunt...la ele acasă,aici pe colinele înzăpezite.Cea mai mare înălțime ajunge doar la 595 m.Populația se estimează la 4.607.000 locuitori.Agricultura se evidențiază prinproducția de lapte,carne,porumb și cartofi.Industria cuprinde aparatură electronic,preparare de produse agricole,hârtie,minerit,tipografii,echipament de
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
plâng. Cad priviri însingurate - două lacuri clipocind - Și scânteie-n clar de lună spre iubire vălurind. Se cutremură dorințe prin cotloane sidefii, Murmur sfânt ne primenește rătăcirile târzii; În tăcerea de pe buze, sfere de lumini se strâng, Iar sub gene-nzăpezite stele-n doruri se răsfrâng. Mii de șoapte de iubire, și fantastice culori Mugurind alintu-n vise, peste gându-mi le pogori. În beții de-arome sfinte, pe al nopților altar, Clipa - harnică albină - bea din dulcele nectar Și în ludică
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
au păscut combine, pe dumneata o turmă De îngeri pogorâți din visele-mi - povești. M-or paște și pe mine niște îngeri Din vana mea conștiință, pe sub plângeri. TESTAMENT Cu palmele ating fâșii ale mantiei cerești, Cu ochii sărut întinsul înzăpezit al nopților ; Tălpile mele mai cată odihna primului drum, Sângele-mi picură prin crevasele munților. Peste casele morților adesea pleoapa mea tremură Și-ades îmi cade fruntea-n umilință ; O umilință fără leac și fără echivoc, Ca după-o răstignire
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]
-
de trotuar. Dădeai un bănuț, luai buchetul gingaș-suav și rămâneai cu un gust amărui. Revăd cu ochii minții, și azi, formidabila tristețe a săracilor vânzători de ghiocei... Garduri, câini care latră seara prelung. Sănii trase de cai pe străzile încă-nzăpezite. Clopoței. Zurgălăi. Colinde. Am fost și eu cu colindătorii... De Anul Nou, am fost și cu „buhaiul”, la urat, împreună cu câțva colegi și prieteni, români și evrei. După posibilitățile noastre de orășeni sadea ce eram și după mintea noastră de
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VÂRFUL MUNTELUI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VÂRFUL MUNTELUI Senzațional, am cucerit o nouă cotă Spre piscul muntelui înzăpezit Neliniștită natura se revoltă Cum, omule de ai îndrăznit? Dormi uriașule, de ce te agiți? Te dor încheieturile de stâncă, Nu lăsa ca ochii în soare să-ți plângă Căci Primăvara e aproape Și vei fi întinerit. Câte inimi ai tu
VÂRFUL MUNTELUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356283_a_357612]
-
făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o furtuni înzăpezite/Măturați viața mea trecută! Această luptă cu propriul său trecut va domina existența și poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
Articolele Autorului Cu sufleul mă aplec la cer Mi-e gândul îngenucheat de ger Cu sufletul mă aplec la cer, Vin sărbătorile-n curând Prin lume rătăcesc oftând. Te caut mamă pe drumuri troienite Pe cărări de gând cu vise-nzăpezite Dar în zadar,...tu nu mai ești De acolo din cer știu că mă iubești. Imi viscolește iarna și mi-e dor Prin mine săgetează un fior In inimă te port ca pe o icoană In suflet ești... tu dragă
CU SUFLETUL MA APLEC LA CER de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346118_a_347447]
-
și-a tras storurile de nori în lături, parcă să-mi lumineze mie priveliștea de jos, cu străjerii de piatră ai Rarăului și Ceahlăului - născuți din burta Carpaților Răsăriteni, ca să-i vegheze apoi peste veacuri și veacuri -, cu piscurile veșnic înzăpezite ale Alpilor, în văile cărora zac din vremuri imemoriale limbi uriașe de gheață. Dar câte întrebări nu te bântuie atunci când încerci ceva dincolo de rutină, chiar dacă încercarea ta nouă nu are nici pe departe greutatea unei explorări autentice. Iată un fel
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
să cânte împreună cu Tudorel. Întreaga câmpie până în depărtări și până în slăvile cerului vibra, răspândind în toate zările serafica melodie. În semiîntunericul depărtărilor s-au aprins mii de luminițe care au început să alerge spre el. Pasămite erau vietăți ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul său de nuntă. După ce a trecut de Cruce și a ajuns în dreptul lotului unde a fost astă vară la secerat, a strigat la amintirile sale : -Hei, voi ciocârlii, prepelițe și voi, dolofane dropii! Voi, gureși
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu are în perspectiva viziunii sale,edenul ca ultima speranță:Vânturi,o furtuni înzăpezite/Măturați viața mea trecută! Această luptă cu propriul său trecut va domina existența și poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
se va -ntoarce la matcă, și plină de experiență, de învățăminte*, pe-ai ei îi va regăsi, alături de ei va trăi* și fericită va fi până-n ultima zi! Va revedea poarta ruginită, trunchiul de plop în chip de bancă, curtea -nzăpezită a copilăriei, anotimpul cald, anotimpul rece, sania și fularul, șoșonii, căciula lui Alfio** cea roșie, tricotată de mama... Iat-o pe mica domniță, cu nasu-nghețat, cum pleacă- n excursie să se recreeze! Descoperă lumea, Spații cucerește... Câți oameni va cunoaște
CĂCIULA CEA ROȘIE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369724_a_371053]
-
balansoarul meu . Îmi plac poveștile la gura sobei Astăzi ca-n alte ierni mi le amintesc, Hai intră Iarnă doar un ceai să bei Sunt singură ,cui să le povestesc ? A fost odată cred,ca niciodată Demult ,într-un ținut înzăpezit , O fată tot ca tine înghețată... Dar ce faci Iarnă ,iar ai ațipit ? S-a stins focul ,în vatră e cenușă Hai du-te ieși pe unde ai intrat , Strecoară-te ușor pe lăngă ușă Povestea încă nu s-a
POVESTE DE IARNA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370119_a_371448]
-
de zăpadă. Nu ne-a descurajat acest lucru la început. Prima parte a traseului a fost drumul ce ducea spre Sordland. La vreo douăzeci de kilometri de Lodingen am făcut la stânga, părăsind drumul cunoscut. Munții erau mai semeți și mai înzăpeziți, iar ninsoarea din ce în ce mai puternică. Ginerele schimbase cauciucurile de iarnă cu cele de vară și ne era teamă de derapaje. Ne bazam pe faptul că se rula oricum sub 80 km la oră și că are cauciucuri noi. Ne îndreptăm spre
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]