295 matches
-
în japoneză și coreeană au titluri și mai potrivite conținutului. Încă din lunile petrecute la Oxford știam că înainte de a începe redactarea Istoriei va trebui să scriu o serie de monografii în legătură cu cercetările pe care le făcusem până atunci (Yoga, șamanismul, alchimia) sau pe care îmi propuneam să le fac (structura și morfologia miturilor, simbolismul și riturile inițiatice, religiile arhaice etc.)- Astfel că, după Trăite..., au urmat cele două volume masive despre Yoga și Șamanism, și alte cărți, printre care: Le
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care le făcusem până atunci (Yoga, șamanismul, alchimia) sau pe care îmi propuneam să le fac (structura și morfologia miturilor, simbolismul și riturile inițiatice, religiile arhaice etc.)- Astfel că, după Trăite..., au urmat cele două volume masive despre Yoga și Șamanism, și alte cărți, printre care: Le mythe de l' eternei retour, Le sacre et le profane, Aspect s du mythe etc. Catedra de Istoria religiilor de la Universitatea din Chicago, la care am fost chemat în toamna 1956, mi-a îngăduit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de vânătoare", în 1950, Horst Kirchner a propus să se vadă aici o ședință șamanică; omul nu ar fi mort, ci în transă în fața bizonului sacrificat în timp ce sufletul său ar călători în lumea de dincolo. Pasărea pe creangă, motiv specific șamanismului siberian, ar fi spiritul său protector. După H. Kirchner, "ședința" era întreprinsă pentru ca șamanul să ajungă, în extaz, alături de zei și să le ceară binecuvântarea, adică succesul la vânătoare. Același autor consideră că misterioasele "sceptre de comandă" sunt bețe de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
interpretare este acceptată, aceasta ar însemna că vrăjitorii paleolitici foloseau tobe comparabile cu acelea ale șamanilor siberieni 26. Explicația lui H. Kirchner a fost controversată, și nu ne reclamăm competența de a o judeca. Totuși existența unui anumit tip de "șamanism" în epoca paleolitică pare sigură. Pe de o parte, șamanismul domină încă în zilele noastre ideologia religioasă a vânătorilor și a păstorilor. Pe de altă parte, experiența extatică în sine, ca fenomen originar, este constitutivă condiției umane; nu ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tobe comparabile cu acelea ale șamanilor siberieni 26. Explicația lui H. Kirchner a fost controversată, și nu ne reclamăm competența de a o judeca. Totuși existența unui anumit tip de "șamanism" în epoca paleolitică pare sigură. Pe de o parte, șamanismul domină încă în zilele noastre ideologia religioasă a vânătorilor și a păstorilor. Pe de altă parte, experiența extatică în sine, ca fenomen originar, este constitutivă condiției umane; nu ne putem imagina o epocă în care omul nu a avut vise
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este interpretarea și valorizarea experienței extatice, întrucât universul spiritual al oamenilor din paleolitic era dominat de raporturile de ordin "mistic" dintre om și animal, nu este greu să ghicim funcțiile unui specialist al extazului. Au fost puse, de asemenea, în legătură cu șamanismul desenele numite "la raze X", adică figurând scheletul și organele interne ale animalului. Aceste desene, atestate în Franța în timpul magdalenianului (~ 13000-6000) și în Norvegia între ~ 6000-2000, se regăsesc în Siberia 24 Cf. J. Maringer, op. Cit., p. 145. 25 Cf. J.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în legătură cu urcarea la cer sau "zborul magic" (aripile, penele de păsări de pradă - vultur, șoim) sunt universal atestate, în toate continentele, din Australia și America de Sud până în zonele arctice 43. Or, aceste mituri sunt solidare cu experiențele onirice și extatice, specifice șamanismului, și arhaismul lor este indubitabil. Tot atât de răspândite sunt miturile și simbolurile curcubeului și ale replicii sale terestre, podul, legături prin excelență cu lumea de dincolo. Putem, de asemenea, să presupunem existența unui "sistem" cosmologic articulat, pornind de la experiența fundamentală a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cântecul, tot astfel cum în numeroase societăți fierarii și căldărarii sunt, de asemenea, muzicieni, poeți, vraci și vrăjitori 57. La niveluri variate de cultură (dovadă de mare vechime), se pare că există o legătură intimă între arta faurului, tehnicile oculte (șamanism, magie, practica vindecării etc.) și arta cântecului, a dansului și a poeziei. Toate aceste idei și credințe dezvoltate în jurul meseriei minerilor, metalurgilor și fierarilor au îmbogățit considerabil mitologia lui homofaber moștenită din epoca pietrei. Dar dorința de a colabora la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este lira; cântând, el farmecă zeii, animalele sălbatice, și chiar pietrele (Euripide, Alcesta, 579 sq.; Apollonios din Rhodos, 1,740). Arcul, al doilea atribut al lui Apollon, face și el parte din zestrea șamanică, dar folosirea sa rituală depășește sfera șamanismului; cât privește simbolismul arcului, el este universal răspândit. Apollon este cel care "săgetează de departe"; totuși același epitet i se aplică lui Rama, lui Buddha și altor eroi și personaje fabuloase. Dar geniul grec a revalorizat în chip strălucit această
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reciproce, interese, idei și proiecte comune; elemente biografice comune; isihasm la Mânăstirea Neamț; întâlnirea cu părintele Cleopa; părintele Cleopa: timpul, limba, amintirile, perspectiva, autenticitatea lui; isihasmul românesc; isihasm și hasidism: mistica fără text; un iudaism cosmic; experiența mistică; hasidism și șamanism în Carpați; doctrina stâlpului eschatologic la Israel ben Eliezer; „Culianu a fost cosmopolit, Eliade a fost român”; raritatea referințelor românești la Culianu; debutul lui Idel: un articol despre Blaga; topologii ale inteligenței și cunoașterii; pentru un pluralism al perspectivelor; „nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vorbesc despre Eliade XE "Eliade, Mircea" , acestea sunt întrebările și ipotezele mele. S.A.: Să-ți pun altă întrebare tehnică. În mediul istoriei religiilor, atât la generaliști, cât și la cei care scriu pe subiectele atinse de Eliade XE "Eliade, Mircea" - șamanism, yoga etc. -, care este cota lui Eliade XE "Eliade, Mircea" acum? Am fost surprins neplăcut că el nu este menționat în foarte multe dintre lucrările care apar în ultima vreme, chiar în cele de referință. E în legătură cu revelarea trecutului său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
sufletul său a călătorit în prezent. După moarte, toți urcăm, coborâm, dar asta e altă afacere. Și vorbim de cineva care a recurs la o tehnică și spune: „M-am folosit de tehnica asta și de asta”. S.A.: Seamănă cu șamanismul! E ceva foarte diferit de ascensiunea sufletului morților... M.I.: Da, da. Este asta o coincidență? Cred că problema istorică e foarte importantă, dar nu e cea mai importantă. Din punct de vedere istoric, văd asta ca un fel de osmoză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
prietenă. Pe ea o interesează poetul ca vizionar, pe mine mai puțin. Amândouă suntem influențate de Ted Hughes. Dar eu am scris un poem lung, The Celebrants (v. în special ultima strofă), care mă distanțează de atracția lui seducătoare pentru șamanism. Amândouă am fost influențate de Leonard Basin cu înspăimântătoarele lui păsări/sibile cred. Oricum, în versuri nu prea semănăm. LV. Ai un curaj care conviețuiește cu spaima, fragilitatea, regretul. În Regret scrii, "Dumnezeu pedepsește regretul". Trebuie să mergem înainte cum
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de istoric al religiilor (v. explicarea numelor divinităților diverselor triburi, a numelor de unelte, schimbarea numelui după nașteri inițiatice etc. în Istoria credințelor și ideilor religioase, dar și explicații ale etimologiilor numelor comune, de ex., cuvântul șaman, în concluziile studiului Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului. În Comentarii la legenda Meșterului Manole găsim corporații de metalurgiști, fierari și făuritori de arme, purtând numele sau revendicându-se de la prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
găsește terenul propice de analiză "pe planul care-i este mai propriu, cel al meditației filosofice"30. Mărturisirile lui Eliade demonstrează viziunea unitară asupra propriei opere care cunoaște, din momentul "descoperirii" Șarpelui, două drumuri: unul care "duce" prin Tratat... și Șamanism la scrierile despre "Căderea în Istorie" și altul "pur "literar"" care trece prin Nunta în Cer, nuvele ca Un om mare și ajunge la romanul neterminat Noaptea de Sânziene. Cele două drumuri sunt unite prin irecognoscibilitatea transcendentului și a Istoriei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
stau în același copac"484. Întâlnirile - atât cea de început, cât și cea din final - se produc sub semnul căldurii (strada încinsă), unul din semnele prozei eliadești, "pe la două, două și un sfert". Asupra acestei ore avertizează însuși Eliade, în Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, ca fiind ora secretă în care șamanii își pot exercita puterea asupra focului sacru, asupra căldurii magice, timp favorabil trecerii în universurile secundare, unde misterul viu se manifestă plenar 485. Căldura este un semn indicial
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Chișinău, 1995. Eliade, Mircea, Oceanografie, Editura Humanitas, București, 1991. Eliade, Mircea, Proză fantastică, Vol. I-V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, Solilocvii, Editura Humanitas, București, 1991. Eliade, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Editura Humanitas, București, 2014. Eliade, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, 50 de conferințe radiofonice, 1932-1938, Editura Humanitas, București, 2001. Eliade, Mircea; Culianu, Ioan Petru, Dicționar al religiilor, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mit este viu, "cărămizile" acestuia putând intra la rândul lor în edificiul altor mituri, iar acestea în altele - și așa mai departe, până la infinit, ceea ce demonstrează că, aici, timpul e ciclic, recurent, nu liniar" (pp. 126, 128). 25 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Editura Humanitas, București, 2014, pp. 465-466. 26 Idem, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 319, 327, 328, 438. 27 Ibidem, p. 288. 28 Mircea Eliade, "Fragment autobiografic", în Caete de dor. Metafizică și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
158. 179 Mircea Eliade, op. cit., pp. 321-322. 180 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 152, 154. 181 A. Pleșu, op. cit., p. 79. 182 Ștefan Borbély, op. cit., p. 38. 183 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 281. În capitolul Șamanismul din op. cit., p. 68: "Să amintim pe scurt că tipologia inițiatică cunoaște două forme specifice, care circulă sub numele tehnice de "căutare" (the quest) și "chemare" (the call). "Căutarea" presupune un subiect activ care își dă silința să aprofundeze experința
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lecturi (întotdeauna spun că-s "alese") mă inhibă. Într-un fel e tare bine! În modul acesta nu voi scrie niciodată impresionat de capodoperele altora, "după lecturi" altfel spus. De multe zile încerc să repricep morala budhistă, cea brahmanică, confucianismul, șamanismul și alte "teorii" indigene. Mă descopăr dorind să știu totul. Și această dorință de cîștigare a imposibilului mă face oarecum absurd. Nu incongruent și straniu, dar suficient de personal pentru a fi privit ponciș. Voi încerca să intru cu tractorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Sciences Religieuses, la catedra unde Dumézil își începuse cursurile în noiembrie 1945. - (primăvara) prezintă la Institut de Civilisation Indienne o comunicare despre lexicul yoga și, invitat de Jules Bloch și Jean Filliozat, douăconferințe despre tehnicile yoga; finalizează prima lucrare despre șamanismul central-asiatic - „Le problème du chamanisme”, RHR CXXXI (1946). SW: - apare Feuerpriester in Kleinasien und Iran, Lund, 1946. 1947 SW: - publică „Pandavasagan och Mah³bh³ratas mystika förutsättningar”, Religion och Bibel VI (1947), pp. 27-39. - tf preceptor în istoria religiilor la Universitatea din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
conferința „La structure des mythes”. - (21 ianuarie) conferință inaugurală la Centre Roumain de Recherches - „Le double visage de l’Asie et la tradition orientale de la culture roumaine”, Bulletin du Centre Roumain de Recherches I (1951), pp. 38-44. - (martie) conferințe despre șamanism la Universitatea din Roma, invitat de R. Pettazzoni - „Le chamanisme”, și la IsMEO, invitat de Giuseppe Tucci - „Le tantrisme et le chamanisme”. - (27 mai) Veneția, participă la adunarea constitutivă a Societății Europene de Cultură. - (august) participă pentru prima oară la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Le chamanisme et les techniques archaïques de l’extase, Payot. SW: - publică „Études sur les mystères de Mithra”, VSLÅ (1951). 1952 ME: - (aprilie) conferințe la Lund, la invitația lui Erland Ehnmark și a lui Alf Lombard, susține două comunicări despre șamanism și conduce trei seminarii de limba română în cadrul cursului lui Alf Lombard. - (mai) Roma, IsMEO, invitat de G. Tucci pentru a susține conferința „Langages secrets et techniques mystiques”. - (iunie-august) participă la conferințele Eranos, unde vorbește despre „Puissance et sacralité dans
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și Carl-Martin Edsman, la întâlnirile „Het Det Loo”, Amsterdam, unde susține conferința „Parole sacrée, écriture sacrée, images sacrées”. 1957 ME: - (iarna-primăvara) susține Haskell Lectures - Patterns of Initiation și cursuri invitate la Divinity School, cu temele „Filosofia și tehnicile yoga” și „Șamanismul în Asia și America”. - (iulie-august) participă la conferințele Eranos, prezentând „Expériences de la lumière mystique”. - (28 august - 4 septembrie) participă la Congresul Internațional de Orientalistică, organizat la München. - (noiembrie) conferințe la Universitatea din Uppsala (invitat de Geo Widengren). - apar Das Heilige
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
i.e. până pe la 15 ianuarie șsubl. S.W.ț. Așa se face că ne-am mutat fără să stăm pe gânduri (ca păsările!...) - și, în sfârșit, am o cameră de lucru și sper să pot relua nefericita mea carte despre șamanism. Dar nu înainte de a fi încheiat o serie de lucruri mărunte care îmi otrăvesc viața și îmi dispersează forțele (vai! destul de limitate în ultima vreme!). Într-adevăr, a trebuit să scriu textul comunicării pentru Congresul de la Fontainebleau 1, să redactez
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]