188 matches
-
limba din lume (v. supra, Argument). Denumirea khoisan (sau khoesan) este un cuvînt compus, utilizat de lingviști, format din cuvintele din limba hotentota khoin ("oameni", prin care vorbitorii se autodenumesc) și șan ("boșimani"). Există trei grupuri etnice principale: khoikhoi (hotentoții), șan (boșimanii) și damara. Limbile vorbite de aceste populații formează, împreună, grupul sudafrican (Africa de Sud, Angola, Botswana, Namibia). Joseph Greenberg adaugă la această familie două limbi izolate din Africa Centrală (Tanzania): hadza (în LL: hatsa) și sandawe, care folosesc clicurile cu valoare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cafundo), Guineea Bisau (criulo), Guineea Ecuatoriala (fă d'ambu), India (indo-portugheză, korlai), Capul Verde (kabuverdianu), Macao, China (macanese), Malaezia (malaccan), Timorul de Est, Sao Tome și Principe, Indonezia; - franceză (11): Guadelupe, Guyana Franceză, Haiti, Brazilia (karipuna), SUA (louisiana), Mauritius (morisyen), Reuniun, Saint Lucia, Panama (Șan Miguel), Seychelles (seselwa), Noua Caledonie (tayo); - olandeză (5): Guyana (berbice), Indonezia (javindo), Insulele Virgine Americane (negerhollands), Indonezia (petjo), Guyana (skepi); - arabă (3): Ciad (babalia), Sudanul de Sud (sudanese), Uganda (nubi); - afrikaans (2): Africa de Sud (flaaitaal, oorlams); - kongo (2): Congo Brazzaville (kituba); Congo Kinshasa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Bosnia și Herțegovina / N Muntenegru, Șerbia, Albania, Kosovo; bosniacă nu este o limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica, arabă; actualmente latină 51. boșimana (șan) N Botswana, Namibia, Africa de Sud, Angola, Zimbabwe, Lesotho, Mozambic, Swaziland; popor nomad, boșimanii (< neerlandezul bosjesman = "oamenii tufișurilor") sînt considerați cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N-E Arizonei); lingvistul american Benjamin Lee Whorf scria că limba hopi nu avea cuvinte care să exprime timpul, ceea ce reflectă o concepție asupra lumii diferită de cea europeană familia amerindiana, ramura uto-aztecă transcriere latină 145. huastecă LN Mexic (Veracruz, Șan Luis, Potosi, Oaxaca) / N Guatemala, El Salvador; este o limbă izolată geografic de restul limbilor maya, atipica limba amerindiana, ramura maya; accentuala; ergativă; SVO latină 146. hurită LM , Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. al XV-lea. Literatura medievală de mare valoare artistică: culegerea de legende despre zei și eroi (Edda), poezia de curte a scalzilor, povestiri eroice (Șaga). familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO latină 164. italiană O Italia, Elveția, Șan Marino, Vatican Mari comunități de imigranți în SUA, Argentina, Brazilia și Australia. Cea mai accentuată diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La baza limbii literare stă dialectal toscan-florentin, datorită prestigiului cultural al Florenței
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura balto-slavă, grupul oriental; accentuala; SVO chirilica 313. samoana O Șamoa, Șamoa americană / N Fiji, Noua Zeelandă familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; SVO + liberă latină 314. sandawe N Tanzania; vorbită de o populatie înrudită genetic cu hadza; populațiile sandawe și șan sînt, genetic, cele mai vechi din lume familia khoisan, grup unilingv sau izolată; tonala (trei tonuri) cu trei clicuri (dental-alveolar, apical postalveolar și lateral alveolar); posibilă filiație genetică cu hadza; SOV transcriere latină 315. sango O și N Republică Centrafricana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tshiluba, lingala, kiswahili, kikongo R. Congo (~ Brazzaville, fostă Congo Francez) Africa Brazzaville franceză, kikongo, lingala Cook (Insulele ~) Oceania Avarua maori din Insulele Cook, engleza; pukapukan, rakahanga-manihiki Coreea de Nord (R.P.D. Coreeană) Asia Phenian coreeană Coreea de Sud (R. Coreea) Asia Seul coreeană Costă Rîca America Centrală Șan José spaniolă; maléku, cabécar, bribri, guaymi, buglere; patois jamaican (creola cu baza engleză) Croația Europa Zagreb croată (sîrbo-croată); italiană Cuba America Centrală Havana spaniolă Curaçao America Centrală Willemstad papiamentu, neerlandeza; engleză, spaniolă Daghestan (FR) Europa Mahacikala rusă; agul, avar, azerbaidjana, cecena, darghină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Djibouti Africa Djibouti arabă, franceza; somali, afar Dominica America Centrală Roșeau engleză; creola dominicana franceză, caribeană insulara (igneri) Dominicana (Republică ~) (Santo Domingo) America Centrală Santo Domingo spaniolă Ecuador America de Sud Quito spaniolă; quichua (quechua de nord), shuar Egipt Africa Cairo arabă El Salvador America Centrală Șan Salvador spaniolă Elveția Europa Berna franceză, germană, italiană, retoromana (romanșa) Emiratele Arabe Unite Asia Abu Dhabi arabă Eritreea Africa Asmara de facto: tigrinya, arabă, engleză, italiană; tigré Estonia Europa Tallin estona Etiopia (Abisinia) Africa Addis Abeba amharica; oromo, tigrinya, somali, sidama Falkland (Malvine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oceania Adamstown engleză, pitkern (creola cu baza lexicala engleză și elemente din tahitiană) Polinezia Franceză Oceania Pape'ete franceză; tahitiană Polonia Europa Varșovia poloneză; cașubă Portugalia Europa Lisabona portugheză; mirandeză (dialect de tranziție dintre portugheză și spaniolă asturo-leoneză) Puerto Rîco America Centrală Șan Juan spaniolă, engleza Qatar Asia Doha arabă Regatul Unit (al Mării Britanii și Irlandei de Nord) Europa Londra nu are o limbă oficială; de facto: engleză, galeza, irlandeză, scoțiana, manx, cornică, franceza Réunion (Insula ~) Africa Saint-Denis franceză; creola réunion cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Basseterre engleză Saint Lucia America Centrală Castries engleză Saint-Martin (Insula ~) America Centrală Marigot franceză Saint Pierre și Miquelon (Insula ~) America de Nord Saint-Pierre franceză Saint Vincent și Grenadinele America Centrală Kingstown engleză Șamoa (Șamoa de Vest) Oceania Apia samoana, engleza Șamoa Americană Oceania Pago Pago + Fagatogo samoana, engleza Șan Marino Europa Șan Marino italiană Sao Tome și Principe Africa Sao Tomé portugheză Scoția Europa Edinburgh scoțiana, engleza Senegal Africa Dakar franceză, wolof; mandinka Șerbia Europa Belgrad sîrbă; croată, maghiară, română, ruteana (rușina panoniana), slovaca, albaneză Seychelles Africa Victoria seychelleza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lucia America Centrală Castries engleză Saint-Martin (Insula ~) America Centrală Marigot franceză Saint Pierre și Miquelon (Insula ~) America de Nord Saint-Pierre franceză Saint Vincent și Grenadinele America Centrală Kingstown engleză Șamoa (Șamoa de Vest) Oceania Apia samoana, engleza Șamoa Americană Oceania Pago Pago + Fagatogo samoana, engleza Șan Marino Europa Șan Marino italiană Sao Tome și Principe Africa Sao Tomé portugheză Scoția Europa Edinburgh scoțiana, engleza Senegal Africa Dakar franceză, wolof; mandinka Șerbia Europa Belgrad sîrbă; croată, maghiară, română, ruteana (rușina panoniana), slovaca, albaneză Seychelles Africa Victoria seychelleza (creola cu baza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
188, 190, 205, 206, 246, 255, 274, 277, 278, 279, 285, 286, 288, 290, 307, 308, 314, 329 bodo 187, 188, 246, 325 bislama (bișlamar) 43, 227, 246, 309, 337 bosniacă (sîrbo-croată) 107, 165, 246, 253, 303, 319, 327 boșimana (șan) 16, 97, 209, 215, 247, 275, 299 brahui 175, 247, 330 bretona (brezhoneg) 42, 146, 161, 247, 252, 323 bulgară 55, 117, 118, 146, 165, 182, 247, 248, 272, 282, 303, 319, 337, 344, 345 bundeli 152, 248 burgunda 162
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Afrique îl y a 160.000 ans. Tous leș hommes d'aujourd'hui héritent du chromosome Y d'un seul homme (nommé Adam Y-chromosomique) ayant vécu îl y a environ 140.000 ans, probablement toujours en Afrique. Leș populations africaines șan et sandawe șont, génétiquement, leș plus proches d'Ève mitochondriale. La théorie Ouț of Africa, c'est à dîre celle qui porte sur l'origine africaine unique de l'homme moderne, appelée aussi recent single-origin hypothesis, réunit après 1990 le
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
so-called mitochondrial Eve) who lived în Africa 160000 years ago. All the men from nowadays inherit the Y chromosome from a man (the so-called Y-chromosomal Adam) who lived approximately 140000 years ago, probably în Africa, aș well. The African populations șan and sandawe are genetically the closest to mitochondrial Eve. The theory Ouț of Africa, that of the African origin of the modern man, also called recent single-origin hypothesis, has met, starting with the 1990s, the quasi-consensus of scientists. It states
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mitocondriala) que vivió en África hace 160.000 años. Todos los hombres de hoy heredan el cromosoma Y de un hombre (el llamado Adán cromosomal Y) que vivió hace aproximadamente 140.000 años, probablemente también en África. Las poblaciones africanas șan y sandawe son, genéticamente, las más cercanas a Eva mitocondriala. La teoría Ouț of Africa, es decir, la del origen africano único del hombre moderno, llamada recent single-origin hypothesis, consigue después de 1990 un cuasi-consenso entre los científicos. Ella afirmă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mitocondriala) care a trăit în Africa acum 160.000 de ani. Toți bărbații de astăzi moștenesc cromozomul Y de la un barbat (așa-numitul Adam Y-cromozomic) care a trăit acum aproximativ 140.000 de ani, probabil tot în Africa. Populațiile africane șan și sandawe sînt, genetic, cel mai apropiate de Eva mitocondriala. Teoria Ouț of Africa, adică cea a originii africane unice a omului modern, numită și recent single-origin hypothesis, întrunește după 1990 cvasi-consensul oamenilor de știință. Ea afirmă că homo sapiens
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
timp, a fost cea din Uniunea Sovietică. Ea a durat aproape 4 luni de zile (noiembrie 1965-februarie 1966) și s-a desfășurat pe itinerarul Chișinău Odesa Sevastopol Ialta Soci Suhumi Batumi Tbilisi Erevan Baku Așhabad Tașkent Alma Ata Munții Tian Șan (la granița cu China) Moscova. Am traversat astfel toate republicile sudice ale fostei Uniuni Sovietice, la finalul cărora ... un avion m-a dus direct de la Alma-Ata la Moscova. Adoptarea acestui traseu sudic ... est-european central asiatic ... a fost forțată de perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
s�nt ritmate ?i �nt?rîțe cu lezene (pila?tri pla?i), proeminen?e verticale, pu?în ie?ițe �n afar?, unite la v�rf de o friz? de arcuri ornamentale. Acoperi?ul este, �n general, cu ?arpant?, ca �n Șan Paragorio, Noli, 1040 1060; �n vreme ce la Santa Maria Magiore din Lomello (1025-1040) colateralele ?i absida au bol?i cu muchii. Datorit? faimei lor, constructorii lombarzi vor lua locul ateliere-lor r?sp�ndite peste tot, din Catalonia p�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric?. De?i au fost frecvente la vremea lor, decoră?iunile pictate nu mai s�nt dec�ț rare vestigii, asemenea decoru-lui fă?adei de la Șan Miniato (Floren?a, secolele al XII-lea ?i al XIII-lea) sau celui al boltelor de la Saint-Savin-sur-Gartempe (Viena, 1100). �n secolul al XII-lea se construiesc primele castele �nt?rîțe din piatr? (Falaise, �n Normandia), dar aba?iile p?streaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
face s? alterneze st�lpi cu pila?tri sprijini?i ?i coloane care sus?în un antablament, �ncoronat cu o corni?? cu modilioane. Puritatea formelor ?i discre?ia modenaturii, subtilitatea propor?ii-lor ?i armonia ritmurilor desemneaz? o capodoper?. Tempieto di Șan Pietro în Montorio (c. 1505-1506), ridicat la Romă pe locul presupus al mor?îi Sf�ntului Petru, este de aceea?i factur? (vezi pliantul, foto 6). �n acest templu doric circular (tholos), av�nd �n partea de sus un dom
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c?ror prototip este biserică mam? a iezui?ilor, Îl Ges� (Romă, 1568) de Vignole. Îl Ges� va fi, �n secolul al XVII-lea, modelul european al arhitecturii militante a Contrareformei. Totu?i, regiunea Vene?iei �?i exprim? originalitatea cu Șan Giorgio Maggiore (1566) ?i M�ntuitorul (1577), concepute de Palladio. Aceste biserici cu plan bazilical, cu ordin colosal la fă?ad? se dis-ting �n interior printr-o rar? m?iestrie �n m�nuirea ordine-lor antice ?i �n distribuirea luminii pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus?inute de o emo?ie ardent?. Acest sim? al spectaculosului este foarte diferit de cel din Italia sau Fran?a. El este superb ilustrat pe catapeteasma bisericii Șan Esteban (Salamanca, 1693), de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu efecte decorative infinit variate ?i omniprezențe este atins pe fă?ada ?i �n biserică Șan Luis de la Sevilla (1699-1743), conceput? de L. de Figueroa (1730); ea este decorat? de sculptorii Cornejo ?i de Hinestrosa ?i de pictorii Martinez ?i Vald�s. Arhitectură civil? spaniol? savant? este mai pu?în acti-v? dec�ț arhitectură religioas?. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de gravita?ie. Totu?i, proiecte de prestigiu s�nt lansate de Napoleon, de exemplu, la Vene?ia ?i la Romă, unde se distinge G. Valadier (1762-1839) autor al unor vile luxoase. La Napoli, A. Niccolini (1772-1850) constru-ie?te teatrul Șan Carlo (1810-1811), o compozi?ie destul de greoaie; ?i L. Laperuta, A. de Simone ?i P.�Bianchi concep o grandioas? pia?? curb? cu colonade articulate de o parte ?i de alta a bisericii Șan Francesco Di Paola, inspirat? direct din Panteonul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Napoli, A. Niccolini (1772-1850) constru-ie?te teatrul Șan Carlo (1810-1811), o compozi?ie destul de greoaie; ?i L. Laperuta, A. de Simone ?i P.�Bianchi concep o grandioas? pia?? curb? cu colonade articulate de o parte ?i de alta a bisericii Șan Francesco Di Paola, inspirat? direct din Panteonul lui Hadrian (1809-1831). Arhitectură milanez? p?streaz? o activitate sus?inut? de la mijlocul secolului al XVIII-lea a?a cum dovedesc, cu fă?ada-i complicat?, teatrul La Scală (1776-1778) de G.�Piermarini
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]