223 matches
-
de piele ordonă celorlalți să intre. În vreme ce toți ne uitam nedumeriți la lacătul de pe ușă, șeful ne ceru să-l urmăm. Am dat colțul casei și, încălecînd o ușă scoasă din țîțîni pusă de a curmezișul, am pătruns într-o șandrama. Lumina cădea cu zgîrcenie pe patru oi care călcau niște ogrinji. De-acolo intrarăm într-o odăiță fără foc, lipită cu lut. Mirosea a aer înghețat. De sub oghealul din care se ițeau șomoioage de lînă, ne privea, speriat și mut
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a aer înghețat. De sub oghealul din care se ițeau șomoioage de lînă, ne privea, speriat și mut, un moșneag îmbrăcat în suman. Nu răspundea la nici o întrebare. Deodată își coborî picioarele goale, adună peste ele poalele sumanului și ieși în șandrama. Luîndu-se după bătrîn, șeful ne făcu semn să rămînem pe loc. În dreptul ferestrei, am auzit glasul neputincios al moșului răcnind: - Nu da, omule! Stăi, nu da!... Departe, în șesul Siretului, două case răzlețe se ițeau printre vișini desfrunziți. La una
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Ectoraș (care se Împrietenise cu vorbărețul gestionar ce se plângea tot timpul că, după cât câștiga În urma negoțului său, ar fi fost mai Înțelept din partea lui să investească o sticlă de gaz și un băț de chibrit ca să dea foc Întregii șandramale și să-și vadă liniștit de viața lui) visase că furase din rafturile cu marfă ale prietenului său niște rahat cu aromă de fistic, săptămâni bune după aceea fiind Încredințat că furtul se petrecuse aievea și ocolindu-l pe oacheșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Da, îi era dor de Irina, de ce să nu recunoască. Ar fi fost o pereche, poate. Frați, cine știe, ar fi rezistat presiunii de anulare care îi tot anulase. Acum, măcar acum, în noaptea de cataclism, când se zguduise zdravăn șandramaua purgatoriului și primejdia semăna atât de bine cu eliberarea, ar fi trebuit s-o găsească, să se regăsească, să se recunoască, în sfârșit, după atâtea ocoluri, pereche. „Irina și Dominic, Irina și Dominic“, descânta preoteasa. Gura de jăratec peste torța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu oamenii. Până la opt au alergat, care cu ce-avea, să verse găleți cu apă, care parcă mai rău întețeau focul. Atunci, nu mai știu care dintre oameni a urlat să ne depărtăm toți și din drum am văzut cum șandramaua s-a destrămat ca un castel din cărți de joc în toate punctele cardinale, a rămas o grămadă fumegândă albicioasă. Abia atunci a ieșit ca din pământ Țârțâc, între câinii care lătrau să trezească tot satul. Las’ c-o să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spun, ajunsesem de-mi smulgeam părul din cap, ca o nebună, gândindu-mă la copilaș! Când, din senin, aud pe geamul deschis, două glasuri care se certau, ah, ce se mai certau! prin ușa bucătăriei de vară..., ce bucătărie, domnule? Șandramaua aia, de care e Criminalul de Ghiță așa de fudul. Două voci... Și, ce spuneau, ce spuneau vocile, Domniță? moare de curiozitate, aparent, Dănuț. Păi..., una era a sărăcuțului de Horus. Care zicea, textual, vă rog să mă iertați: "Băga
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un răcnet gâlgâit și jalnic, disproporționat, un schelălăit de hienă sau de civetă rănită de moarte și se retrage pas cu pas, în spatele mizanscenei, în penumbră. Unde dispare, la un moment dat, ca și cum n-ar fi fost! Concomitent, din străfundul șandramalei izbucnesc miorlăituri, mârâituri, cârâituri înverșunate și zbateri de aripi! Săriți, băi! Manivelă e aici! Săriți! Îl omoară...! țipă Vierme. Într-adevăr papagalul Horus este și el prezent, sechestrat în bucătărie și legat de picior cu o simplă sfoară de cânepă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rămânea fixată cu încăpățânare pe zero. Parker ar fi reluat alandala văicărelile și poveștile dacă semnalul sonor de deasupra capului său nu și-ar fi întrerupt muzica monotonă. ― Cristoase! Ce-o mai fi! Nu poți sta o clipă liniștit în șandramaua asta? ― Just! aprecia Brett, care-și băga urechea în difuzor pentru a auzi cât mai bine vocea care deocamdată hârâia pentru a se drege. Era Ripley. ― Toată lumea la raport. ― Nu e prânzul și nici cina n-are cum să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
așeză pe marginea cavității, bălăbănindu-și picioarele în gol. Apucând cablul cu amândouă mâinile, împinse și se pomeni deasupra găurii. Partea de jos a corpului era cufundată în întuneric. ― Dacă nu te-ntorci în zece minute, te las cu toată șandramaua asta, îl preveni Dallas. Stai blând. O să fiu cuminte. Și oricum, pot să am grijă de propria persoană! Cu picioarele opri balansul. ― Foarte bine. Ține-ne la curent pe parcurs. ― Înțeles. Kane porni sistemul de coborâre. Cablul se derula încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nu se mai vedeau, dar era posibil să existe pe partea cealaltă. Nici un pom, nici o altă umbră nu se mai zărea în preajma acelui foișor, în afară de o magazie de scândură, cenușie, aflată la câțiva metri depărtare. Cine ar fi zis că șandramaua aceea va deveni pentru mine centrul vieții, singurul loc pentru care merită să exiști? Când se întorc dintr-o "excursie", heroinomanii au sentimentul că din lume au dispărut culorile, ca trăiesc într-un film alb-negru în care nu se întîmplă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la agonie. Exact cum spune Sfântul Apostol Pavel: “...gâtlejul lor este un mormânt deschis. Se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub ele au venin de viperă”. (Romani 3, 12-18) Coloane vertebrale de gelatină, pe care se edifică și extinde șandramaua abatorială. Din rândurile lor se recrutează cozile de topor care taie și spânzură. Cruzimea manifestată sălbatic și permanent asigură obediența. Frica, foamea, frigul, falsitatea, nesiguranța zilei de mâine și a libertății, tensiunea și munca istovitoare de afirmare a spiritului. Minciuna
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
miroase a șobolani. O răsuflare mucedă trage prin gârliciul beciului. Gangul dă într-o curte interioară, pavată cu pietre de râu, care dispare sub frânghii cu rufe colorate. La catul clădirii urcă un păienjeniș de scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care sunt tăiate gemulețe. În încăperile bucșite de ploșniți veșnic se aud certuri și gălăgie de copii. O mulțime amestecată, ovrei și mahalagii, umplea ulița care, strânsă între vechi zidiri, ocrotea viermătul omenesc. Negustori galițieni ridicaseră
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
unei înțepeneli solemne, chipul său căpătă o expresie de jovialitate. Din păcate, ca agitator, prima acțiune a lui Neculai a fost un eșec. Intrase cu o echipă de lămurire într-o ogradă țărănească. Gospodăria era pustie. Zbierau câteva oi în șandrama : o cloșcă cloncănea pe lângă prepeleacul cu trifoi. Dată de perete, ușa de la grajd lăsa să se zbicească podelele din loazbe de plop curățate de baligă. După ce au fumat câte o țigară, cei din echipă se pregăteau să plece când, prin
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Dacă relațiile cu clienții erau destinul ei, atunci avea să abordeze clienții cât de competent era omenește posibil. Două e-mailuri și o conversație de cincisprezece minute la telefon erau suficiente ca să convingă un client chitit să arunce în aer șandramaua că ea și firma ei cu mii de angajați nu doreau de la omul ăla decât prietenie și respect pe viață. Nu-i putea explica fratelui ei și nimănui altcuiva: statutul și satisfacția nu însemnau nimic. Competența era totul. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
restaurare a preriei. Pe verandă e bătut în cuie un panou negru cu portocaliu, INTRAREA INTERZISĂ, care e o glumă. Nimeni n-a mai locuit aici de ani întregi. Dacă e să fim sinceri, familia Schluter a scufundat de tot șandramaua, iar locatarii care au urmat n-au fost nici unul în stare s-o refacă. Părăsită din ’99, dar acum e prima oară când vine el s-o vadă. Șopronul se înclină rău spre dreapta, de zici că s-ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Moldovei. Singurul titlu datat în acest volum din 2005 este cel intitulat „Pleava”, cu referire directă la Basarabia. Pleava s-a băgat printre manifestanți la Chișinău, fâlfâind cuvinte mincinoase și făcând promisiuni perfide. În loc s-o vezi adunată în vreo șandrama sau opărită și dată porcilor în lături, pleava comunistă a Basarabiei a ieșit ca păduchii în frunte, să se vadă că pleava rusofilă n-a dispărut. Și vor să răsucească iar destinele Basarabiei spre Răsăritul cel hrăpăreț de pământuri străine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
țipă doamna Levy la soțul ei. Sunt oare sortită să mor în azilul de săraci? Dacă a scris-o tânărul idealist, n-are decât să meargă la închisoare pentru plastografie. — Spuneți-mi și mie, ce se-ntâmpl-aici? întrebă Zalatimo. Se-nchide șandramaua asta, sau ce-i? Vreau și eu să știu. — Taci din gură, banditule, strigă furioasă la el doamna Levy. Până nu dăm vina pe tine. — Nu te mai amesteca, te rog, spuse domnul Levy soției sale. Încurci lucrurile și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
asemenea și tatăl lui Fides. Un nume pe care l-am putea traduce în rusește drept Vera. ă Haida de, acesta este cel mai eronat argument cu putință, plin de specaluții după speculații. Dacă scoți una afară se dărâmă toată șandramaua. ă Totuși este o coincidență interesantă, nu-i așa, că numele de pe licența de prostituată a Liliei este Semienov. Foarte asemănător cu numele dumneavoastră de familie de Simonov. Poate că ea s-a considerat într-un fel aproape soția dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
În primele zile ale infecției cu virusul Barré, nu a fost În stare să‑și folosească mâinile. Totuși, a izbutit să ne comunice că dorește să fumeze. - Nu cât timp ești sub masca de oxigen! O să sară În aer toată șandramaua. Nu știu cum, dar mereu mă găsesc În rolul de supraveghetor și păzitor, pledând pentru cel mai precaut mod de precauție În fața unor oameni care se mândresc să arunce peste bord orice prudență. Oare ceilalți mă obligă să adopt asemenea poziție sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
singur acolo, atât de amărât - așa e ea! Dar individul nici măcar nu ne‑a răspuns când ne‑am luat rămas‑bun. O jumătate de oră mai târziu, când am aterizat la Saint Martin, am trecut prin hangarul imigranților, o vastă șandrama prefabricată, din tablă ondulată verde - totul, la tropice, Îmi părea Înjghebat provizoriu. Ne‑am așezat la coadă În fața unui ghișeu oficial, sub niște lămpi sfârâitoare, ca să plătim o taxă pentru ștampilarea pașapoartelor. Pe urmă ne‑am urcat Într‑un taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că m-am răzgândit? Că nui mai vreau nimic? GARDIANUL (Înrăit, implorator.): De ce să vă răzgândiți? Nu e bine să vă răzgândiți... E rușinos să vă răzgândiți! Dați-ne ghionturi! Dați-ne dupaci! Să se simtă! Să se dărâme odată șandramaua! (Plânge.) ARTUR (Nelămurit.): Lasă... hai, lasă... Nu mai e mult... Te-am obosit... Știu că te-am obosit. Vrei să-mi tai singur capul? GARDIANUL (Printre icnete.): O, nu să nu faceți asta! Îl nenorociți pe călău. Îi luați pâinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Luați-l de aici... Spuneți-i să se ducă în camera de sus... (Către CĂLĂTOR.) Du-te, domnule, odată în camera de sus... Du-te unde vrei... Lasă-ne în pace și pe noi, zău... Nu vezi că se dărâmă șandramaua...? CASIERUL: Chiar așa, ne călcați pe nervi... ȘEFUL GĂRII (Urlând, către CASIER.); Tu să taci! Să taci! M-ai răsturnat, m-ai împuns, m-ai zdrelit! (Către ceilalți.) Ia uitați-vă la degetele lui! I s-au înnegrit degetele! A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
victor50>: mă bucur că spui asta. Te duci la revelion? <maya>: nu <victor50>: este milenium. Data viitoare vom fi cu adevarat BATRINI! <maya>: da. Îmi tot zic că o fi ceva adevărat cu acel Y2K, să se ducă dracului toată șandramaua! <victor50>: acum ce faci, îmi colinzi? <maya>: mă simt mai bine, îmi venea să pling <victor50>: de ce? Uite citi sunt aici: 12...52 Fiuu! <maya>: 1252 de oameni singuri <victor50>: cu visuri <maya>: da. Care vor fi singuri de revelion
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
posteriorului tău ciuruit de coșuri, Fiorosule. Însă au părut exact ca niște țânci cărora educatoarea le-a împărțit o poezie foarte lungă. Strofele recitate de dânșii semănau între ele până la greață. Nici o dezvăluire mediumnică. Nici o sclipire de individualitate. Din toată șandramaua aceea amorfă s-au distins totuși două exemplare mai fistichii. Primul dintre ele, un individ delicat, subțirel, oacheș, taciturn, păpușesc, cu mișcări țăcănitoare și nevrotice de figurină mecanică, în poemele căruia toate zgârciurile, bubele, marile defecte și micile izbânzi ale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
putea spune că scosese aur din mâinile lui. Lumea îl știa cum începuse: cu două sute de metri pătrați în buza gropii lui Ouatu, o întindere tare, acoperită de gunoaie, pe care 166 chivuțele de strângeau trențe la rampă ridicaseră niște șandramale acoperite cu tinichele vechi, să nu le bată soarele. Să-l fi văzut, nu dădeai doi bani pe el. Era un ăla neajutorat și slut, că de-aia i se zicea și Jumate. Numa inimă-n el. Nu mânca, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]