1,342 matches
-
studiu cât se poate de serios, intitulat Ajungând din urmă contemporaneitatea. Pe lângă texte și, desigur, manifeste, există aici și o foarte interesantă secțiune dedicată parodiilor avangardei, în care e greu de spus câtă ironie e în model și câtă în șarjă. Iată o astfel de parodie, aparținându-i lui Vasili Ellan-Blakitni (1894-1925): „E minunat să te afli Conductor exotic Pe un tren de vidanjare În vreunul din statele Americii... Într-o noapte, Într-o noapte de toamnă În ploioasă noapte autumnală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6318_a_7643]
-
atît aplomb în natura lui cverulentă, de satir pus mereu pe harță, că nu-ți trebuie mult să intuiești că farmecul nu-i vine din cizelarea culturală sau din flerul artistic, ci dintr-un temperament care răbufnește sub forma unor șarje de neașteptată atracție literară. Ediția de față de la Editura Vremea (2011) aduce trei modificări față de cea din 2000: 1) sunt două volume în loc de unul; 2) însemnările respectă ordinea cronologică a punerii lor pe hîrtie, înlăturîndu-se doza de întîmplare cu care
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
camere de amestec (dozare), vulcacite și malaxor Bambury - de la fabrica "Victoria" Florești ............ 6 ore pe zi 11. Muncitorii de la camerele de amestec și valțuri din fabricile de prelucrare a cauciucului ....................................... 6 ore pe zi 12. Operatorii lacuri nitro (preparatorii la șarje, lacuri, emailuri nitro, frecare, dizolvare, finisare și emailare) de la Întreprinderea 13 Septembrie ......................................... 6 ore pe zi 13. Descărcătorii la difuzare la fabricarea tananților vegetali de la Întreprinderea Argesul-Pitesti, Taninul Maramureșului și Fabrică Chimică nr. 14 ................................... 6 ore pe zi 14. Distilatorii
HOTĂRÎRE nr. 907 din 31 mai 1956 privind stabilirea timpului de lucru sub 8 ore pe zi pentru anumite categorii profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106164_a_107493]
-
două mii de ani pe cruce să facă nani./ oh, eli, eli, lama sabachtani.” (p. 101) Despre cele câteva poeme apăsat conjuncturale, ca Elodia, Țară sau Blestem, nici n-are rost să discut. E suficient să spun că în ultimul, o șarjă reportericească, „buldozeriștii tineri” care tocmai au construit o biserică „se-nchină în pronaos la cosmâncă” (p. 93)! Viziunile lasă locul televiziunilor. Invocație nimănui, Elegii de când eram mai tânăr, Proprietarul de poduri, La dispoziția dumneavoastră, Teroarea bunului simț, Democrația naturii, Exil
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
atâtea și atâtea pasaje din vorbirea unei cucoane de pe vremuri ca Masinca Drângeanu te duc la Brătescu- Voinești, mai sigur decât la oricare alt prozator român. Descoperirea scrisorilor lui Mateiu către Boicescu, așa de lipsite de reținere, adevărate modele de șarjă anti-moralistică, nu se poate să nu dea de gândit celui care a citit Canonul cuconului Dinu Matraca, proza cea mai licențioasă iscălită de vreun scriitor până la Brătescu- Voinești, revelează și umorul la acest scriitor mai complex decât se crede; bonomia
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
-i achită „cuvenita” taxă. Enervat de situație și satisfăcut sexual, regele nu mai are chef prea mare de Elvira și aceasta ratează ocazia vieții ei. Episodul, bine scris și cu personaje memorabile, între care Elena Lupescu însăși, e totuși o șarjă. Cupiditatea regelui care îl cheamă noaptea pe prefectul poliției pentru că un bordel nu cotizează la conturile lui nu e credibilă. Nici faptul că, așteptînd o amantă dorită din lumea, totuși, bună, un monarh nu poate răbda cîteva minute și înhață
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
Discurs electoral și Înger căzut, interpretate magistral de Lari Giorgescu și răsplătite cu ropote de aplauze de întreaga sală. Aici comedia își dă mâna cu drama și rezultatul este impresionant. Tot impresionant este și modul cum, după atâta comedie și șarjă, cu Mitici, coane Joițici, Conu Leonida, Domnul Goe etc., etc., către sfârșitul spectacolului se intră în dramă autentică, cu piesa Rurale, realizată cu mijloacele cele mai simple dar mai adecvate cu putință, lecție deținută de mult de Gigi Căciulanu de la
Un Caragiale excelent marca Gigi Căciuleanu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4511_a_5836]
-
de estetică. Istoria n-ar fi „nici operă didactică”, „nici una de știință”. Tot Ralea dixit. E observația cea mai obișnuită. Autorul ar fi prea subiectiv, impresionist incurabil, judecățile de valoare ar fi „mormane”, analizele ar devia în pamflet și în șarjă. „Lucrarea în discuție nu își umple așa dar menirea ei cea dintâi, aceea de istorie organică a literaturii române”, declară Streinu cu ocazia unei anchete din „Curentul literar”. „E mai ales discutabilă sub eticheta de istorie literară” și „amendabilă ca
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
negre, ca fața mortului de muște. Ai răsuflarea grea ca o scăpăciune de dihor și ți-i glasul leșios de parcă ai fi golit, de dușcă, lighenele cu spurcăciuni de sub paturile curvelor.” Tot astfel, chiar dacă ar putea fi citit ca o șarjă, ultimul discurs al unui anume Maximilian (ce va fi, imediat după, spânzurat, profanat și incendiat) are un ton prea implicat metafizic pentru a nu-l bănui de o anume lipsă de umor: „Nu există Alfa și Omega. Nu există viață
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
de Manea. Cu atît este mai mare impactul țesăturilor care se fac și se desfac pe dedesubt, care cresc și înghit visele personajelor, precum și orice tentativă de descătușare. Emoția se acumulează, crește, mărește cadența, fiecare faptă nouă este încă o șarjă, aduce un soi de alertă nerostită, ascunsă, ținută mereu departe de ochii cuiva. Această lume măcinată de plictiseală, lipsită de dinamică, de acțiune, năucită de propriile- i neputințe, de ipocrizie, de o inventată celebritate pare pusă sub lupă, pur și
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
atât de încântătoare). Până la urmă, soluția pare să vină dintr-o improvizație gastronomică: un fost coleg, bine plasat în ierarhia partidului, îi promite să păstreze, după fiecare masă în familie, sâmburii de prisos. Și nu numai atât, ci și, pentru ca șarjei să nu-i lipsească nimic, să-i spele, să-i usuce. În fine, tot procesul tehnologic cuvenit unei asemenea întreprinderi farmaceutice de apartament. După masivul și epuizantul roman Ploile amare (2011), era cumva de așteptat să urmeze un necesar exercițiu
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
e negreala lui. Candoarea înseamnă strălucire oratorică în vorbe de duh, Alex fiind un vulcan cu tonus molipsitor, în discrepanță cu masoreții stafidiți care îți numără cîte dezacorduri și cacofonii faci pe pagină. Candoarea înseamnă a fi „candelabru” retoric de șarje spumoase, dar un candelabru a cărui o robustețe planturoasă impune respect nu prin mărimea trupului, ci prin căldura gîndurilor rostite. Și în vreme ce alții sînt negri în cerul gurii, Alex e alb la suflet prin puterea de a nu se acri
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
cu toate acestea fascinația jargonului îi e indubitabilă, grație atracției venite din partea unei limbi impostate, de vaticinație ce înaintează în cadențe cultice. Și în 1806, cînd Hegel termina la Jena manuscrisul Fenomenologiei, fiind silit nu numai să părăsească orașul sub șarja trupelor napoleoniene, dar chiar să-și ia gîndul pentru zece ani de la cariera universitară, în 1806 nici un contemporan n-ar fi avut intenția de a povesti pe înțelesul neinițiaților un volum încîlcit și pe alocuri imposibil, a cărui celebritate avea
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
se par și mai numeroase, și mai greu de combătut: numele fericitului Markon (care e evident, un cuvânt valiză rezultat din abrevierea numelui autorului); ciclurile cărții, cinci de toate, sunt numite, într-o tușă religioasă atât de groasă încât premerge șarja, „ascultări”; retoric, senzația extatică e indusă printr-o singură marcă, cea mai simplă, dar îngrijorător de înșelătoare pentru cei nepreveniți: repetiția (la p. 48 exercițiul acesta de prestidigitație se desfășoară cu maximă transparență); „Moima”, care apare pretutindeni în acest volum
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
bovarism masculin ce se reazămă pe obsesia identitară a supraomului pierdut în problematizările etnicității și moralei patriotarde. De la istoria șvabilor (din Lindenfeld) la cea a țiganilor deportați, Ioan T. Morar are ambiția construcției, în primul rând. Evită artificialul filmic, diminuează șarjele postmoderniste și rezultă o frescă cu numeroase subterane, care mai de care mai ofertante. Impecabil îi iese lui Ioan T. Morar acțiunea desprinderii de identitatea nocivă și îmbrățișarea copilăriei contrafăcute (livresc). Când e înghițit de Istorie, eroul lui Morar scapă
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
pe care bătrâna vrea s-o recupereze cu orice preț. Astfel de scene comice - perfecte ilustrări ale „mecanicului placat pe viu” - sparg senzația de tristețe difuză pe care o lasă toate aceste povești de viață. Fiindcă doar umorul negru și șarja ironică salvează cartea de la un pesimism uniform, regăsibil - într-un ambalaj mult mai tern și mai puțin dinamic, e adevărat - în destule romane ale tradiției moderniste. Deși vocile sunt diferite, „tehnic” vorbind, capitolele acestui roman „coral” - ce poarta numele naratorului
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
bunăvoință și compasiune. Așa se întîmplă de exemplu cînd, deși mare admirator al lui Camil Petrescu, se vede nevoit ca în fața ,tovarășilor" să-și reprime gusturile pentru literatura ,mic-burgheză" și, pe cale de imediată consecință, reprobabilă. Episodul este expus sub forma șarjei, cu expresii lozincarde, cititorul de peste timp primind discret, dar convingător imboldul de a-l descifra într-o cheie deloc indigestă: ,La 20 de ani deveneam un proletar al culturii care sfărîmam lanțurile intelectualismului lui Camil Petrescu". Politicul se amestecă adeseori
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
unde am ajuns, numai scena omorului și-a păstrat tensiunea. Dar unde s-a ascuns Ťadevărul umanť? Chiar și Marmeladov mi se pare acum patetic și predeterminat". Subversiunea scepticismului a izbutit, așadar. ,Umilul" își ia revanșa! însă ținta predilectă a șarjelor eseistului o constituie Cioran. împotriva acestuia e alcătuit un rechizitoriu amplu (i-a închinat un volum întreg, continuat în paginile de care ne ocupăm acum doar prin ,suplimente" la fel de grăitoare în sensul unei urmăriri înverșunate, acaparante, precum a balenei albe
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
predicii religioase, o fervoare ce parcă îl silește treptat, pe măsura scrierii paginilor, să-și întețească tot mai mult aplombul critic. Berdiaev este precum un retor care, cu cît scrie mai mult, cu atît se înfierbîntă mai tare, de aici șarjele sacadate, cu fraze scurte și uneori redundante, cu care își acoperă paginile. În- tr-un cuvînt, Berdiaev scrie bine, cu o vînă pătimașă de polemist înnăscut, și tocmai de aceea gîndurile lui îți atrag atenția chiar și atunci cînd nu sînt
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
între 150 și 225 de pagini, un roman care să aibă între 225 și 300 de pagini, sau plus. Te rog să bifezi cantitatea care te interesează” (p. 234). Cu acest citat, însă, se oprește posibila paralelă. Dacă este o șarjă (și este !) Negustorul de începuturi de roman nu are drept țintă convențiile unui gen literar, ci (n-am altă sintagmă la îndemână), lumea de azi, ale cărei reflexe infinit comunicaționale alunecă înspre metastază. Pentru prozatorul Vișniec, ideea e departe de
Addictive writing by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3068_a_4393]
-
să observăm și cealaltă latură a relației lui G. Călinescu cu puterea comunistă. Criticul nu este numai dezolant, în multe din articolele sale, ci este adesea și dezolat. Nu i se poate refuza, totuși, autorului romanului Bietul Ioanide dreptul la șarjă. Iar multe dintre plecăciunile pe care le face în fața ideologiei dominante sunt doar atât: șarje exasperate ale unui spirit genial, umilit de mediocri și silit să intre în rând de o istorie pe care, oricât i-am reproșa-o, nu
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
este numai dezolant, în multe din articolele sale, ci este adesea și dezolat. Nu i se poate refuza, totuși, autorului romanului Bietul Ioanide dreptul la șarjă. Iar multe dintre plecăciunile pe care le face în fața ideologiei dominante sunt doar atât: șarje exasperate ale unui spirit genial, umilit de mediocri și silit să intre în rând de o istorie pe care, oricât i-am reproșa-o, nu a prea avut cum s-o influențeze în datele ei majore. Șarja, ca și discursul
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
sunt doar atât: șarje exasperate ale unui spirit genial, umilit de mediocri și silit să intre în rând de o istorie pe care, oricât i-am reproșa-o, nu a prea avut cum s-o influențeze în datele ei majore. Șarja, ca și discursul pițigăiat - pe care, spun apropiații, nu îl practica față de toată lumea -, au fost modalitățile, poate nu foarte curajoase, dar clare, prin care G. Călinescu își lua uneori distanță față de realitatea comunistă în care, de frică sau din alte
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
o femeie cocheta (și biondinettă) cu doi copii (sau alți copii care vor veni) e nevoie de serioase mijloace bănești, o slujbă nouă, o casă spațioasa în centru, o viață mai ordonată?)”. Condus astfel, românul ar fi putut răsturna, prin șarja și caricatură, ticul romanțios al lui Lovinescu de a citi viață prin opera. Accesul la enigmele biografiei eminesciene mizând pe retorica lui Caragiale n-ar fi fost puțin lucru. Din nefericire, însă, prozatoarea nu mai reușește să identifice nicio soluție
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
director general al Teatrului Național din București, se părea că, în fine, măcar într-un domeniu lucrurile mergeau spre bine. Nu era așa. Pe lângă clasicele cotonogeli administrative, sistemul a pus la bătaie totul: de la subtile sabotaje ale generației „vechi” la șarjele comunistoide conduse de o doamnă corpolentă, cu gură mare și talent mic. Retrăiam, într-un fel, episoadele coșmarești care l-au avut drept protagonist pe-un alt super-român, I.-L. Caragiale. Asemeni lui Conu Iancu, Andrei Șerban a plecat scârbit
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]