765 matches
-
fie a lui într-o nouă viață împreună. Acesta nu a întrebt nimic. Ea era îngerul lui păzitor. Dar totuși, cu timpul a mirosit ceva. După ce a bătut-o măr a mărturisit că „s-a iubit un domn”... Cei din șatră au vrut să o omoare pentru trădare, dar Bulibașa a fost forțat să o ierte, în urmă șantajului la care a fost supus. - Dacă-mi face ceva, eu îl denunț la poliție pe Bulibașa, unde ține aurul topit al șatrei
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
șatră au vrut să o omoare pentru trădare, dar Bulibașa a fost forțat să o ierte, în urmă șantajului la care a fost supus. - Dacă-mi face ceva, eu îl denunț la poliție pe Bulibașa, unde ține aurul topit al șatrei. Aceasta ar fi dus la arestarea lui și cine putea prevedea ce soartă ar fi avut șatra fără cel care-i conducea. Averea întregii șatre se afla sub formă de lingou topit și introdus în oiștea de la căruța Bulibașei, cel
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
urmă șantajului la care a fost supus. - Dacă-mi face ceva, eu îl denunț la poliție pe Bulibașa, unde ține aurul topit al șatrei. Aceasta ar fi dus la arestarea lui și cine putea prevedea ce soartă ar fi avut șatra fără cel care-i conducea. Averea întregii șatre se afla sub formă de lingou topit și introdus în oiștea de la căruța Bulibașei, cel care administra nu numai viața lor, dar și fructificarea furturilor care se transformau imediat în aur. Era
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
-mi face ceva, eu îl denunț la poliție pe Bulibașa, unde ține aurul topit al șatrei. Aceasta ar fi dus la arestarea lui și cine putea prevedea ce soartă ar fi avut șatra fără cel care-i conducea. Averea întregii șatre se afla sub formă de lingou topit și introdus în oiștea de la căruța Bulibașei, cel care administra nu numai viața lor, dar și fructificarea furturilor care se transformau imediat în aur. Era rezerva supraviețuirii în caz de urgență. Nimeni nu
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
cei câțiva bătrâni, ajutoarele imediate ale Bulibașei. Poate el beat îi mărturisise? Poliția îl arestase de nenumărate ori, îl cercetase cu metodele moderne de care dispunea dar niciodată nu putuse afla în ce constă și unde-i depozitată toată averea șatrei. Dacă-l descopereau, aurul l-ar fi confiscat și apoi l-au fi condamnat la ani grei de temniță, deținerea aurului ăn acea vreme fiind un delict deosebit de grav. Șatra ar fi rămas fără conducător sau ar fi dus la
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
afla în ce constă și unde-i depozitată toată averea șatrei. Dacă-l descopereau, aurul l-ar fi confiscat și apoi l-au fi condamnat la ani grei de temniță, deținerea aurului ăn acea vreme fiind un delict deosebit de grav. Șatra ar fi rămas fără conducător sau ar fi dus la lupte interioare necruțătoare pentru ocuparea acestei înalte funcții. - Trebuie să-ți spun că nu te-am uitat o clipă, fie bună, fie rea. Dar gândul că am iubit și am
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
TRANSNISTRIA, ANUL 1942 Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Sumară introducere : După înfierea „domnișoarei” de către starostele Gheorghe Vânătu și botezată Marița, Maia a intrat în rândul țiganilor, ca membru al șatrei. În anul 1942, și lăeții de la Ciulnița au fost luați din popasul unde fuseseră adunate mai multe șatre și conduși în port la Dunăre, ca să fie îmbarcați pe șlepuri și deportați în Transnistria. Aici le-au fost confiscate bunurile de
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
Autorului Sumară introducere : După înfierea „domnișoarei” de către starostele Gheorghe Vânătu și botezată Marița, Maia a intrat în rândul țiganilor, ca membru al șatrei. În anul 1942, și lăeții de la Ciulnița au fost luați din popasul unde fuseseră adunate mai multe șatre și conduși în port la Dunăre, ca să fie îmbarcați pe șlepuri și deportați în Transnistria. Aici le-au fost confiscate bunurile de valoare, aurul, caii și căruțele și până la pornire li s-au făcut multe năpăstuiri. Verificată pe șlep, Maia
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
în vârstă Citiți și veți vedea ce s-a întâmplat. - Marița, pe mâna jandarmului - Spune drept, câți ani ai și de unde vii? Vorbește-mi pe țigănește ce zic eu: Domnule plutonier, mă cheamă (cum te cheamă) și am venit la șatră (de unde ai venit). Un plâns dezlănțuit cuprinse trupul copilei, care vibra din toate încheieturile. Se vedea pusă la zid, cu mâinile legate la spate, în față cu o grupă de soldați care o ținteau cu figuri bestiale, având puștile întinse
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
Poate chiar asta se avusese în vedere, adică economisirea apei, de-l proiectase așa de mic. Fântânile erau adânci, cu apă puțină, dar ei aveau apă și la robinet. Îmbăierea familiei se făcea vara săptămânal, iarna însă mai rar. La șatră, vara, când era cald, se spălau la râu, când se duceau, dacă se duceau! Că era cam departe. Mai erau niște bălți cu păpuriș, mai aproape de șatră, dar apa de acolo puțea tare rău, așa că mai bine se lipseau de
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
la robinet. Îmbăierea familiei se făcea vara săptămânal, iarna însă mai rar. La șatră, vara, când era cald, se spălau la râu, când se duceau, dacă se duceau! Că era cam departe. Mai erau niște bălți cu păpuriș, mai aproape de șatră, dar apa de acolo puțea tare rău, așa că mai bine se lipseau de scăldat. Pe cap, nu-și aduce aminte de când nu s-a spălat, iar din când în când ungea părul cu untură de urs, să nu facă păduchi
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
și simți în nas mirosul discret de apă de colonie. - Cum a fost? Cred că te-ai plictisit singură! Că am stat destul. Îi scandal mare cu țiganii, îi vorbi el ei, de parcă ea n-ar fi fost luată din șatră. Văd că te spălași, te pieptănași și te parfumași ca o doamnă. Este adevărat că nu ești țigancă?... Fata nu răspunse și cu privirea galeșă se uită în ochii lui, încercând să-i transmită îndurare și promisiunea ...că face orice
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
cu privirea galeșă se uită în ochii lui, încercând să-i transmită îndurare și promisiunea ...că face orice! - Cum te cheamă? o întrebă jandarmul înmuiat sufletește de ființa plăpândă din cabina lui. - Marița! - Acesta-i numele de-acum, pus la șatră, sau așa te-a chemat întotdeauna? insistă el, ca să arate că știe bine ce spune. - Dacă vă rog, o să treceți cu vederea și nu mă divulgați? - Să aud! - La 12 ani, am fugit de-acasă la Constanța cu un băiat
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
pe drumuri. Am plecat cu trenul și în gară la Ciulnița, în tren s-au urcat soldații. Toți călătorii erau controlați și, cum n-aveam buletin și nici bilet de tren, am coborât din vagon și așa am ajuns la șatră. Țiganii m-au primit și m-am hotărât să rămân cu ei. N-aveam unde merge. Ai mei își luaseră de multă vreme mâna de pe mine. - Bine, bine, dar acum țiganii pleacă ...în lumea albă! - Dar ni s-a spus
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
mălai. Podul peste clădirile din cărămidă din curte era clădit tot pe șine solide în formă de „u”, pe care erau zidite bolți din cărămidă pe dungă. (Se pot vedea și astăzi, salonul și dependințele din curte fiind intacte) O șatră mare adăpostea butiile din stejar unde se depozitau prunele pentru borhot, dar și un fel de garaj pentru mașină. Apoi grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
va plăti tăinuirea cu prețul lepădării de neamul moșilor și strămoșilor săi. Corturarii aceștia vor fi zăbovit o vreme prin părțile Buceacului, până ce au au trecut Prutul cel blestemat să despartă un neam. Poate mânați de dorul ascuns al românului, șatra s-a aciuat de la un timp prin părțile Neamțului, nu prea departe de meleagurile ce zgândăreau dorurile ascunse ale lui Gheorghe Dinvale. În sat, după încheierea războiului și întoarcerea din refugiu, oamenii așteptau cu sufletul la gură supraviețuitorii ori scrisorile
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor culturale la festivalurile de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FELII DE MĂCENISME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Happening stradal meeting street lunch se inundă la Șatra găzdoilor Baci Ghiuri Ciocăneaua care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1472528838.html [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
văzuse el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane. Cum era mult de trudit la un Crist, am plecat din atelierul de fier, am pierdut ziua prin târgul de vite, prin cel de bucate, pe la șetrele săsoaicelor cu turtă dulce de să-ți tot lase gura apă și limonadă făcută în casă. Tata a plătit cinstit, a mulțumit și a împachetat într-o foaie de ziar național pe Iisus al nostru cel din tablă zincată și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
doctorat în feminism. Probabil că a deține un doctorat în așa nobelea de disciplină presupune să-ți pierzi feminitatea, că de, citind sute de volume, și purtându-le pe brațe, mușchii bicepși încep să secrete mai mulți hormoni măsculini. În șatră poți să strigi cât vrei despre feminism, că ai toate șansele să-ți iei bătaie chiar de la femeile rome. Te văd alea cu curul gol și cred că ai venit să le furi bărbații. Iar bărbații romi probabil că n-
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1488990835.html [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o măsculinizeze. Sincer, nu știu cum poți să ai doctorâlă'n feminism țigănesc. O fi vreo boală lumească sorosistă. Cu alte cuvinte, feminismul distruge societatea romilor. Nu e recomandat să mergeți în șatră și să-i spuneți unui țigan că nevastă-sa este egală cu el, că el te va întreba dacă nevasta sa are și penis. Și cum el știe sigur că n-are, îți va arăta el cum stă treaba cu
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1488990835.html [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
Ivănescu cu prilejul amintit avea să fie în bună măsură reconfirmat, dacă putem zice așa și de cartea de debut a doamnei Iuliana Paloda-Popescu, unde, nu întâmplător, figura și o poezie închinată celui care ne-a dat "Pădurea nebună" și "Șatra". Vagi notații și termeni (sau, mai degrabă, oarecari aluzii) ce puteau trimite atunci și la o lirică sacră însemnau - totuși! - în economia cărții mult prea puțin pentru ca poeta să fie arondată poeziei religioase și să se poată afirma că vine
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/florentin_popescu_1437214582.html [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
semințe nu cer lumină: tihna fie-mi parte ...cu-un văl acoperii sfânt chip de Dumnezeu: încep să-mi murmur - epic - scrisul meu... REALISM s-a luat vopseaua de pe viață - doamnă! prefer rugina acră - auririi... dar ce știi tu de șatra fericirii când nu ești liberă nici pentru-o goană? lipsești din față-mi - tu - cu coasa roasă! mi-e greață de atâta-emfază-a morții! ți-o zic deschis: aproape-ai fi frumoasă de n-ai tot zuruì zarul pe masă! fii
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1461589379.html [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
din „Sonetul galben”: Se prăbușește frunza obosită/ De friguri adunate în nervură,/ Covorul galben parcă nu se-ndură/ să fie haină pentru noua pită. Poemele care au haină de haiku, aflate sub capitolul „Stampe” , devin uneori mini poeme ca în Șatra sau Triptic: Fulger sângeriu/ taie ultima rază/ un nou început. O temă interesantă este cea a pescarului. În literatura noastră condiția pescarului sugerează confruntarea forțelor ascunse, pescarul fiind învins de chemarea originilor ancestrale (Vasile Voiculescu) sau e chemat de peștele
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ultimul_trandafir_cronica_elisabeta_iosif_1334068477.html [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]