772 matches
-
ce studiase el, cum și unde? Mister. Exact ca și Hasdeu, Gherea sosea în țara noastră deja format din punct de vedere intelectual: cultura sa era cu adevărat întinsă, iar dispozițiile poliglosice - cu totul neobișnuite; pe lîngă limba rusă, limba școlarității, poseda franceza, germana, engleza, rudimente de latină, ca și capacitatea de a se descurca în celelalte limbi europene. Predispozițiile native îl ajută să învețe româna într-un timp record, ba mai mult, să scrie chiar românește cu ușurință de-a
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
valorilor umane. Dincolo de imaginile terifiante ale iraționalismului, răzbate totuși umanitatea omniprezentă și dominatoare. Francis Bacon s-a născut la 28 octombrie 1909 în Dublin (Irlanda) din părinți englezi. Cu o sănătate fragilă, suferind de astm, nu a putut urma o școlaritate normală. La vârsta de 16 ani se manifestă primele înclinații homosexuale și este izgonit de acasă de către tatăl său. Francis Bacon pleacă la Londra, unde are diverse îndeletniciri ocazionale. Sub impresia unei expoziții cu tablouri de Pablo Picasso din 1926
Francis Bacon (pictor) () [Corola-website/Science/313068_a_314397]
-
mai eminescian dintre poeții români, ca traiectorie a vieții și ca stil al existenței. Coincidențele biografice sunt frapante: în ciuda cursurilor de filozofie și de matematici frecventate, Petică a rămas autodidact pur. Și-a dobîndit cultura, neobișnuit de vastă, nu prin școlaritate sistematică, ci prin lecturi proprii întreprinse în ritm debordant; a avut mici slujbe efemere, de funcționar subaltern, dar și-a dedicat viața exclusiv scrisului, ignorînd suveran condițiile materiale în care a fost obligat să trăiască la București. Pe urmele înaintașului
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
vă vede citind, încurajați-l să o facă și el. Când a mai crescut, discutați împreună cu el cele citite, faceți conexiuni, paralele cu situațiile din viața reală, ori de câte ori vi se ivește ocazia. Acest lucru poate fi făcut pe toată perioada școlarități. Orice poveste, basm, poezie, nuvelă, roman citite și comentate împreună, ajutat să descopere singur anumite aspecte, însoțite de aprecieri la orice mică realizare. Aceasta îi va da o satisfacție și îl va stimula în continuare. j) nu folosiți sistemul recompenselor
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
de prelucrare și interpretare a acestora în vederea adoptării unor decizii semnificative finalităților educației și scopului acțiunilor de evaluare. 1.1. Scopul evaluării performanței elevilor Scopul evaluării performanței elevilor îl reprezintă estimarea șanselor de reușită ale elevilor la o treaptă de școlaritate, an de învățământ, la o disciplină școlară, într-o secvență instructiv-educativă; înțelegerea modalităților de învățare ale elevului; înțelegerea cauzelor insucceselor elevului; verificarea achizițiilor elevului; precum și obținerea de date în vederea perfecționării procesului educativ. 1.2. Elemente conceptuale privind evaluarea performanței elevilor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
2. Sistemul național de indicatori pentru educație (SNIE) Originile SNIE1 Dezvoltarea unui sistem de indicatori în domeniul educației a început în jurul anilor ’70, când a avut loc o expansiune considerabilă a sistemelor de educație, caracterizată prin următoarele măsuri: prelungirea duratei școlarității obligatorii, diversificarea ofertei de învățământ post-secundar, adoptarea principiului educației permanente. Ulterior, acest proces a fost urmat de noi aspirații, în special în anii 1980, care au dus la alocarea de noi resurse, la costuri tot mai ridicate și asumarea unor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
definește ca fiind măsura în care un individ rezolvă cu succes o problemă sau o sarcină; gradul însușirii anumitor conținuturi, priceperi, deprinderi, cunoștințe, atitudini. Scopul evaluării performanței elevilor îl reprezintă estimarea șanselor de reușită ale elevilor la o treaptă de școlaritate, an de învățământ, la o disciplină școlară, într-o secvență instructiv-educativă;înțelegerea modalităților de învățare ale elevului; înțelegerea cauzelor insucceselor elevului; verificarea achizițiilor elevului; precum și obținerea de date în vederea perfecționării procesului educativ. În perioada anilor '60, dovada realizărilor școlare individuale
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
fie în ansamblul lor, fie pe anumite componente sau niveluri”. Dezvoltarea unui sistem de indicatori în domeniul educației a început în jurul anilor ’70, când a avut loc o expansiune considerabilă a sistemelor de educație, caracterizată prin următoarele măsuri: prelungirea duratei școlarității obligatorii, diversificarea ofertei de învățământ post-secundar, adoptarea principiului educației permanente. Ulterior, acest proces a fost urmat de noi aspirații, în special în anii 1980, care au dus la alocarea de noi resurse, la costuri tot mai ridicate și asumarea unor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
necesare și alte precizări legate de modul concret în care se manifestă funcția educativă a familiei din perspectivă pedagogică. „În prima copilărie aceasta se manifestă prin calitatea modelului lingvistic și a mediului familial ce influențează dezvoltarea gândirii, iar în perioada școlarității prin puterea modelului pe care părintele îl oferă în direcția dezvoltării armonioase, normale a copilului” . Cuplul conjugal, prin întreg sistemul său de acte comportamentale, constituie un veritabil model educativ. Fiind de fapt primul în ordinea influențelor pe care le au
Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale și spațiale, constituirea statelor naționale, niveluri tot mai înalte de școlaritate, diminuarea rolului religiei, creșterea nivelului de trai și a speranței medii de viață au fost consacrate mai întâi în anumite societăți, cele occidentale, și apoi s-au extins și în altele. Binomul centru-periferie este elocvent în acest sens, iar Im
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se află într-o relație atât de strânsă încă nu s-au clarificat, încât nici sensurile determinării și nici cele ale consacrării. Un fapt este însă cert: poziția pe piața muncii și veniturile personale sunt direct proporționale cu nivelul de școlaritate. De aceea, obținerea unei diplome cât mai înalte de la o instituție școlară cât mai prestigioasă a devenit o opțiune personală tot mai generalizată. Educația pentru toți, obligatorie pentru o durată cât mai lungă și mai generalizată la niveluri tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării. Fiecare prezintă CV-ul prin unicitatea sa diferită, prin realizări cât mai reale și uneori doar sperate. Spiritul comunității profesionale este dizolvat de spiritul afirmării unicității competitive a insului, chiar dacă unicitatea ar duce la separare în izolare. Clasa socială, școlaritatea, mobilitatea și competiția generează, împreună și separat, noi configurații ale pieței muncii, dar mai ales accentuează individualizarea și căutarea/afirmarea individuală. Piața în general și piața muncii în special oferă oportunități individualităților și, prin acestea, cresc presiunile pentru individualizare. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le gestionează cât mai ingenios: recrutează și transferă pacienți din sistemul public în cel privat, folosește asistența publică pentru generarea de venituri private, utilizează facilități și resurse publice în scopuri private etc. La fel și profesorul: folosește sistemul public de școlaritate ca sursă generatoare de venituri private prin meditații sau/și se angajează și în unități particulare. Am dat exemple de antreprenoriat intelectual, academic sau profesional pentru a ilustra sectoare mai vizibile și mai tolerate sau chiar protejate social. Seria lor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
morale individuale, cunoașterea științifică, media și constrângerile instituțional-birocratice sunt astfel de jaloane. Să ne referim la fiecare dintre acestea, pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a releva moduri de intervenție și de configurare a reflexivității specifice modernității actuale. Calificările individuale Explozia cantitativă și calitativă a școlarității, la care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care ne-am referit mai înainte, și nevoile de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai a celor școlare (sau formale), ci și a celor dobândite în circumstanțe informale sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au coincis cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau a rolurilor etalate și etalabile au început a fi chestionate și mai ales schimbate. Familia și relațiile intrafamiliale, odată cu accentuarea individualizării și a dezvoltării societății
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
supraveghere a copiilor au încetat (asta dacă nu năvălesc nepoții peste ea!). Vieții mai lungi îi corespund cicluri de viață care se suprapun parțial cu cele ale bărbaților și care sfârșesc adesea în singurătate, sărăcie sau cămine impersonale pentru bătrâni. Școlaritatea mai îndelungată, căsătoria amânată (uneori târziu până după 20 de ani) și angajarea în primul loc de muncă nu diferă mai deloc la bărbați și femei. După căsătorie și după apariția mereu amânată a primului (și adesea unicului) copil, concediul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
citată, a fost pe jumătate modernă, aspirând spre înainte, și pe jumătate feudală, conservând tradiția pe care o dorea raționalizată. Treptat, în virtutea principiului și a valorii egalității specifice modernității încă de la începuturile ei, femeile devin tot mai educate, odată cu generalizarea școlarității obligatorii pentru băieți și fete și a apariției colegiilor universitare pentru fete, ba chiar dobândesc unele drepturi civice și politice egale cu ale bărbaților (de exemplu, prin votul universal și egal). Femeile încep să se angajeze în relații contractuale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la rata de participare în învățământ. Să considerăm acum indicatorul referitor la speranța de viață școlară prin combinarea ratelor de participare în învățământul primar, secundar și terțiar și prin minimizarea diferențelor structurale dintre sistemele educaționale naționale. În privința duratei medii a școlarității, un copil se poate aștepta astăzi ca, în medie, să petreacă în școala primară și secundară 9,3 ani. Dacă adăugăm și contribuția învățământului terțiar, atunci, pe plan global, un elev ce intră acum în școală se poate aștepta să
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este cazul informaticii. În sfârșit, astfel de extensii nu se realizează doar ca urmare a creșterii cererii de educație, adică a dorinței tot mai multor persoane de a avea cât mai multe diplome școlare la niveluri tot mai înalte ale școlarității. Ele aduc profituri financiare importante, mult mai mari decât în industriile tradiționale. Totuși, comparând România cu Europa ca întreg sau cu alte țări europene, găsim că este din ce în ce mai îngrijorătoare constatarea că avem o populație activă din ce în ce mai puțin numeroasă, un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și mult mai mic decât în țări ca Franța, Marea Britanie sau Olanda, ca să nu menționăm SUA, Japonia sau alte țări din Asia de Sud-Est. Așadar, rata de participare în educația formală, mai ales la nivelurile superioare, și numărul mediu de ani de școlaritate cresc rapid pretutindeni în Europa, inclusiv la noi, și în alte țări din lume. Educația devine astfel, și în termeni statistici, unul dintre cele mai importante sectoare ale emergentei societăți/economii a cunoașterii, afirmându-se, prin ponderi și cuprindere, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai important motor al creșterii economice din ultimele trei decenii și factorul ce contribuie cel mai mult la eradicarea sărăciei. Pentru țările OECD s-a estimat că efectul pe termen lung asupra PIB-ului al unui singur an suplimentar de școlaritate a populației în vârstă de 15-64 de ani constă într-o creștere medie de 6%. Efectul ia însă forma dublă a creșterii veniturilor sociale și a celor individuale ca urmare a investițiilor în educație. Altfel spus, investiția în educație generează
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sărăciei, reducerea criminalității sau dezvoltarea socială accelerată (de exemplu, 0,5% din creșterea economică a unor țări membre ale UE s-a datorat, în ultimii zece ani, investiției în capital uman) apar, se îmbină și sporesc odată cu creșterea perioadei de școlaritate și educație. Chiar și în comparație cu alți factori generatori de creștere economică, educația tot mai extinsă și de calitate (sub formă de capital uman) se dovedește a genera în mod constant dezvoltare. Astfel, în studiul menționat al OECD, s-a considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a considerat influența independentă și corelată a șase factori de creștere: nivelul investițiilor de capital, creșterea populației, variabilitatea inflației, liberalizarea și ponderea comerțului, cadrul instituțional (în speță, dimensiunea sectorului guvernamental) și nivelul capitalului uman (aproximat de numărul de ani de școlaritate a populației active). Rezultatele analizei au demonstrat că între creșterea economică și dimensiunea capitalului uman s-a stabilit, pentru perioada 1971-1998, în țările OECD o corelație pozitivă chiar și atunci când au fost controlate efectele probabile induse de ceilalți factori incluși
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]