832 matches
-
nivelul I/II al preșcolarității. 4.2. Finalități specifice pentru activitățile de educare a limbajului 4.2.1. Obiectivele cadru sunt ,,obiective cu un grad ridicat de generalitate și de complexitate"122, avute în vedere la un anumit nivel de școlaritate, pe parcursul mai multor ani de studiu, vizând formarea/dezvoltarea anumitor capacități, specifice unei discipline. Obiectivele cadru reprezintă ,,obiective majore specifice, termeni operaționali, cuantificabili și evaluabili", vizând domeniul cunoașterii (concepte și cunoștințe), al deprinderilor și capacităților, respectiv al sistemului de atitudini
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ipostaza de mijloace de realizare a obiectivelor vizate la un anumit nivel, într-un anumit domeniu al cunoașterii, unitățile de conținut putând fi organizate, în principiu, fie pe teme, fie pe domenii din cadrul unei anumite discipline. Spre deosebire de alte etape ale școlarității, pentru ciclul preșcolar conținuturile nu apar prevăzute în programa activităților de educare a limbajului, ci sunt selectate de către cadrul didactic, în conformitate cu nivelul de vârstă al copiilor cu care lucrează, dar și cu particularitățile lor individuale, cu ritmul propriu de dezvoltare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valoarea funcțională 148 a fiecăruia dintre aceste elemente în cadrul demersului instructiv-educativ. Selecția și precizarea/demonstrarea statutului (metodă didactică/pro-cedeu didactic) sunt, astfel, condiționate de o serie de relații stabilite între componentele procesului triadic de predare-învățare-evaluare reperabil la fiecare nivel al școlarității: obiectivele formulate impun valorificarea anumitei/anumitor metode didactice în cadrul unei activități; de exemplu, exersarea unei deprinderi poate fi realizată prin utilizarea metodei exercițiului, descoperirea de noi cunoștințe poate fi facilitată de actualizarea în practica didactică a învățării prin descoperire, a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
avansa în ritm propriu, având posibilitatea de a relua anumite componente ale programului, de a le întări etc. De asemenea, se ,,experimentează în mod constant succesul", învățarea fiind astfel motivată pozitiv 197. ( Aplicarea instruirii programate presupune, la orice nivel de școlaritate, parcurgerea unei ,,succesiuni de pași bine construiți"198 și respectarea anumitor principii: principiul pașilor mici și al progresului gradat; principiul participării active; principiul verificării imediate a răspunsului; principiul ritmului propriu de studiu; principiul reușitei 199. ( Instruirea programată cunoaște două variante
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a cărei abordare este valorificat, obiectivele urmărite, gradul de implicare a cadrului didactic, nivelul de complexitate al operațiilor/acțiunilor implicate, valoarea funcțională în cadrul demersului instructiv-educativ, materialul didactic utilizat etc. Din sistemul jocurilor didactice valorificabile, în general, în diferite etape ale școlarității, le vom avea în vedere aici cu precădere pe cele adaptate/adaptabile particularităților copiilor de vârstă preșcolară. ( După forma de organizare a activității pe lângă tipurile ,,clasice", asociate jocurilor desfășurate ca activități frontale/individuale/pe grupe: * jocuri didactice individuale: Cifre/litere
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
obiectivele prezentate în Programa pentru educarea limbajului în învățământul preșcolar de a releva parcursul text propoziție cuvânt silabă sunet/literă (sunet/sunete literă/grup de litere) și invers, ca modalitate de abordare a elementelor de citit-scris la acest nivel de școlaritate (și ulterior, în ciclul primar). Caracteristici și repere aplicative ( Valorificarea acestei metode presupune, la nivel preșcolar 225 (și primar), două etape: etapa de analiză și cea de sinteză. ( Etapa de analiză este caracterizată prin următoarele coordonate: crearea unui context comunicativ
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ciclurile ulterioare; * forma de organizare a activității frontal, individual, pe grupe etc.; * activitatea propriu-zisă, ca formă de realizare/concretizare a demersului instructiv-educativ în grădiniță, corespunzătoare lecției din ciclul primar; * tipul de activitate (vezi paralela cu tipul de lecție din etapele școlarității) valorificat (în prezentarea de față) în cadrul activităților de Educare a limbajului. Termenul supraordonat poate fi considerat, în această interpretare, activitatea propriu-zisă (simplificând, activitatea comună se constituie într-un alt tip de lecție), care poate presupune: abordarea unor conținuturi specifice categoriei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activități recuperatorii adresate copiilor care au întâmpinat anumite dificultăți în asimilarea/fixarea unor conținuturi; de exemplu, exerciții de pronunție, exerciții grafice/grafisme, repetare a unei poezii etc. 8.2. Forme de organizare a activității în grădiniță În fiecare etapă a școlarității, sunt valorificate diferite forme de organizare a activității, adaptate, pe de o parte, particularităților subiecților implicați în demersul respectiv și, pe de altă parte, coordonatelor obiective și subiective ale procesului instructiv-educativ și ale situației de comunicare didactică. Perspectiva ,,clasică" asupra
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fi folosite siluete, machete, fragmente din înregistrări audio, video) etc. Literatura contemporană de specialitate propune și alte modalități alternative de realizare a evaluării (studiul de caz, interviul etc. care necesită un grad mai ridicat de adaptare la particularitățile nivelului de școlaritate), precum și forme de materializare a acestora înregistrări audio și/sau video, fișa pentru activitatea personală a copilului etc.336 Prezentarea de față reflectă, de altfel, doar o posibilă manieră de abordare a problematicii evaluării în ciclul preșcolar, un punct de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acesteia în Muzeul de Știinte ale Naturii, în Grădina Botanică, în Grădina Zoologică, în parc etc.) stabilirea modalității de cuantificare și apreciere a rezultatelor (cantitative și/sau calitative) etc. În vederea fixării reperelor de ordin teoretic (valabile pentru toate ciclurile de școlaritate), prezentarea de mai jos respectă tipologia consacrată a itemilor 337, însă cu exemple adaptate și precizări (restrictive), acolo unde realitatea demersului instructiv-educativ din grădiniță impune acest lucru. 12.4.1. Itemi obiectivi: cu alegere duală cu răspuns de tip da
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
la 8-10 candidați pe un singur loc?), nu are cum să nu nască alte tipuri de efecte nu mai puțin periculoase sau perverse. Masificarea studiilor superioare poate conduce la autoiluzionare În plan individual sau la dereglaje În plan sociocomunitar. Prelungirea școlarității mai mult sau mai puțin obligatorii nu conduce automat la creșterea gradului de cultură sau la Înălțare spirituală. Ca un observator, dar și „actant” al sistemului, pot constata faptul că mulți studenți de-ai noștri nu au o suprafață cultural-comportamentală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
, Dem. [Dumitru] (24.IX.1900, Craiova - 29.X.1968, București), poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Ilie Basarabeanu. Nimic nu prevestea, în școlaritatea lipsită de probleme a lui B., viața dezordonată, deriva unei boeme eșuând în spleen sau în excesul potatoric. Era încă elev de școală primară în Craiova când începe să scrie versuri. Licean, își vede tipărite inimoasele compuneri în revista „Micul
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
ca o dovadă că piața apreciază capitalul lor uman. Rentabilitatea educației se definește ca sporul salarial pe care un lucrător îl primește dacă face un an suplimentar de studii. Figura 3.5 prezintă un exemplu de relație între salarii și școlaritate, bazat pe datele referitoare la țările dezvoltate și cele slab dezvoltate. Rentabilitățile educației pe care se bazează graficul sunt 13,4% / an pentru primii 4 ani de școlarizare, 10,1% / an pentru următorii 4 ani și 6,8% / an pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
că țările diferă din punctul de vedere al cantității de muncă pe care o desfășoară fiecare muncitor. Utilizăm simbolul h pentru a exprima cantitatea de muncă efectuată de un lucrător și vom analiza în ce mod h este legat de școlaritate. Presupunem ca toți lucrătorii dintr-o țară sunt identici; deci, dacă L este numărul de muncitori, inputul total de muncă este hL. Funcția de producție devine: unde A este este un indicator al productivității și K este capitalul. Pentru înțelegere
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Dacă valoarea lui h este de două ori mai mare în țara i decât în țara j, atunci outputul pe muncitor va fi tot de două ori mai mare în țara i. Pentru a determina gradul în care diferențele de școlaritate explică diferențele de venit pe locuitor, trebuie să investigăm relația dintre indicatorul inputului de muncă pe lucrător (h) și numărul mediu de ani de școlarizare într-o țară. În acest scop, revenim la analiza relației dintre salariul individual și școlaritatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
școlaritate explică diferențele de venit pe locuitor, trebuie să investigăm relația dintre indicatorul inputului de muncă pe lucrător (h) și numărul mediu de ani de școlarizare într-o țară. În acest scop, revenim la analiza relației dintre salariul individual și școlaritatea individului. Anterior am stabilit că rentabilitatea educației este 13,4% pentru primii ani, 10,1 % pentru următorii 4 ani și 6,8 % pentru ceea ce depășește primii 8 ani de studiu (potrivit figurii 3.5). Aceasta înseamnă că o persoană cu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care o depune, h. Putem folosi datele privind numărul mediu de ani de școlarizare pentru a face previziuni cantitative privind importanța diferențelor de educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ani de școlarizare pentru a face previziuni cantitative privind importanța diferențelor de educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul de input de muncă pe muncitor într-o țară cu școlaritate nulă. Nivelul inputului de muncă în țara j este: Nivelul inputului de muncă în țara i
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul de input de muncă pe muncitor într-o țară cu școlaritate nulă. Nivelul inputului de muncă în țara j este: Nivelul inputului de muncă în țara i este: Utilizând ecuația 3.1 obținem raportul dintre nivelurile de echilibru ale veniturilor în cele două țări: Figura 3.9 evidențiază rezultatul aplicării acestei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
echilibru ale veniturilor în cele două țări: Figura 3.9 evidențiază rezultatul aplicării acestei analize la un grup mare de țări. Calculăm rata previzionată a venitului în fiecare țară în raport cu venitul din SUA, bazată pe datele privind nivelul mediu al școlarității. Aceste valori previzionate sunt prezentate pe axa orizontală. Pe axa verticală sunt prezentate ratele reale ale venitului în fiecare țară în raport cu venitul SUA. Dacă diferențele de școlaritate ar fi explicat toate diferențele de venit dintre țări, atunci punctele din figura
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fiecare țară în raport cu venitul din SUA, bazată pe datele privind nivelul mediu al școlarității. Aceste valori previzionate sunt prezentate pe axa orizontală. Pe axa verticală sunt prezentate ratele reale ale venitului în fiecare țară în raport cu venitul SUA. Dacă diferențele de școlaritate ar fi explicat toate diferențele de venit dintre țări, atunci punctele din figura 3.9 s-ar fi situat de-a lungul unei linii drepte (panta de 45 de grade). Deci rata reală a venitului fiecărei țări în raport cu SUA ar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
9 s-ar fi situat de-a lungul unei linii drepte (panta de 45 de grade). Deci rata reală a venitului fiecărei țări în raport cu SUA ar fi egală cu cea previzionată (calculată) pe baza modelului. În contrast, dacă diferențele de școlaritate nu ar putea explica de ce veniturile din diverse țări diferă, nu ar fi vizibil nici un șablon când se compară valorile calculate cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
diverse țări diferă, nu ar fi vizibil nici un șablon când se compară valorile calculate cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În general, o țară cu nivel redus de școlaritate este săracă. Însă există și câteva excepții. De exemplu, pe baza nivelului de școlaritate, Singapore ar trebui să fie pe locul 27 în topul celor mai bogate țări din eșantionul considerat, iar în realitate este pe locul doi. Pe de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]