1,010 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (ST)ELE ȘERPUIND Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1311 din 03 august 2014 Toate Articolele Autorului între ele există un tren parșiv fluieratul locomotivei trezește clopotele mute ale bisericii din deal la etajul șapte doar liftul mai urcă rar câte un
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407043715.html [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
stele iluzorii orașul bulversant revarsă efluvii magme pe cer palpâie singurătatea cercului elitist pereții camerei pictează erezii ea dansează privindu-și armoniile în oglinzi dizarmonice trenul se târăște pe sine patetic lacrimile sufletelor gemene ard constelații Referință Bibliografică: (St)ele șerpuind / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
(ST)ELE ŞERPUIND de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407043715.html [Corola-blog/BlogPost/367913_a_369242]
-
capătul opus al orașului și trebuia să iau un autobuz ce mă lăsa în apropierea acelei biserici, ce de fapt era o mănăstire. De la stația de autobuz mergeam cam două sute de metri, apoi intram pe un drum de țară, ce șerpuia printre câmpuri de grâu, pe care le priveam cu plăcere, iar uneori rămâneam preț de câteva clipe cu privirea ațintită în zare, fascinat de acea priveliște a naturii. Altădată când mă întorceam spre casă în plină noapte pe acel drum
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1489146344.html [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
unde locuiește și muncește mama ei. De cum am ieșit din oraș am urcat mereu, trecând prin doar câteva sate cochete și mai mult printre munți unde vegetația era mult mai bogată ca în alte zone vizitate de curând și unde, șerpuind prin serpentine șoseaua-mi părea aidoma celei de pe Piatra Craiului, pe ruta Cluj-Oradea. Mă simțeam mult mai aproape de locurile de-acasă și starea de spirit doborâtă de canicula limassoniană s-a schimbat automat. Louvaras este un sat așezat în creierul
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_13_prieten_georgeta_resteman_1346247700.html [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
de lungă prin Bercul cela mirosind a reavăn, a viorele și lăcrămioare, a acăți înfloriți și înmiresmași ce semănau cu candelabrele catedralelor din cărțile noastre de povești. Cunoșteam aici fiecare copac, fiecare cuib de pasăre, fiecare scorbură, fiecare cărăruie ce șerpuia până-n inima crângului celuia de copaci semețiți cu capul spre cer și având la picioare covoare de flori. Poate că aici era locul ascunsului izvor din fericita noastră copilărie care a umplut cu preaplinul său însetata fântână a sufletelor noastre
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Bram Stoker în volumul său emblematic “Dracula”, publicat în 1897. Pe de altă parte, Stoker nu a vizitat niciodată România. Dracula este un conte transilvan, stăpân al unui castel ridicat pe un vârf de stâncă înaltă, de unde străjuiește valea râului șerpuind prin principatul Transilvaniei. Castelul Bran este însă singurul din Transilvania care corespunde descrierii lui Bram Stoker, astfel că lumea întreagă se referă la el ca fiind Castelul lui Dracula, mai scrie Daily Mail. Cunoscut sub numele de Vlad Țepeș, “acest
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor by http://uzp.org.ro/castelul-bran-edificiu-misterios-care-atrage-legiuni-de-fani-ai-vampirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
care-i făcea mai toate poftele, cocoloșindu-l, numai ca să-i intre în voie și să nu-l supere cu ceva, ghiftuit numai cu iepuri și rațe sălbatice, vânate pe o întinsă vale a plângerii, adiacentă satului, de unde se vedea șerpuind o apă (Ozana copilăriei mele, numai că nu era curgătoare), îmi aduc aminte că în timp ce țăncușam vreun pepene, sau ne odihneam pe marginea tarlalei, cultivate cu căpșuni, cu burțile gata să ne plesnească, începea să se lamenteze și s-o
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CÂND SPERANȚELE MOR Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ascult depărtarea cum cheamă în foșnetul nopții adânci, În lumea trăirii-efemere, carări șerpuiesc printre stânci, Cu cât avansez înspre ținta ce-mi este un far, văd că eu, Găsesc noi puteri căci alături, îmi este mereu Dumnezeu! Adeseori tremură pasul când colțuri de piatră rănesc, Căzut din înalt, bob de rouă îmi dă
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1475869515.html [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor peste întinderile cernite din Valea Întunecată, străbătută de râul ale cărui valuri de un albastru tulbure, șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare în acest anotimp, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
orele prânzului. Până mâncară și mai turnară câteva ulcele de vin pe gât, ca să le treacă durerea de cap, se făcură ceasurile amiezii. În cele din urmă, câțiva călăreți se furișară pe drumeagul din pădure către munți, urmară poteca ce șerpuia printre stânci și ajunseră pe firul unei ape repezi și zgomotoase ce se prăvălea furioasă la vale. O traversară când pe o parte, când pe alta, apoi, fiindcă râușorul era străjuit de pereții abrupți, înaintară prin vad. Pesemne, iscoada rătăcise
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
este și cauza pentru care domnul Cârlig-Pucheanul duce o viață de invidiat, liberă și fericită. De exemplu, locuința de vară se află în mijlocul unui parc imens, cu lac, un mic debarcader, arbori seculari din felurite specii, unele exotice, cu alei șerpuind romantic prin decorul grădinilor și chiar cu personal pentru întreținere și pază. Bine, acum să nu ne închipuim că este un nemernic, care se bucură singur de toate aceste frumuseți! Nu, parcul este deschis vizitatorilor, evident după un anumit program
UN ET ÎN DILEMĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420392822.html [Corola-blog/BlogPost/376662_a_377991]
-
țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia, cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin. Drumul național șerpuiește pe lângă pereții stâncoși încântându-ți privirea cu formele sculptate de vânt și ploi, de arșiță sau ger, dar și cu pădurile de foioase și rășinoase. Alături se desfășoară lacul de acumulare de la barajul Turnu. Pe marginea sa pescarii amatori pescuiesc
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor de munte. Drumul național șerpuiește printre munți, pe lângă vale și deodată, după o curbă, la Brădișor te întâmpină barajul în arc din beton armat apoi conturul lacului de acumulare. La Ciunget călătorul ajunge în fața celei mai mari uzine hidroenergetice de pe râurile interioare alimentată de la lacul
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LUI ÎI CREȘTEAU ÎNTREBĂRILE DIN PIEPT Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016 Toate Articolele Autorului lungi nesemănate și urcau împletite haotic până la streașina orizontului șerpuiau pe bulevarde printre picioarele plimbătoare de iubiri și de frici nepărtinitoare dar sarcastice uneori cineva mai puțin grăbit se apleca și mușca pofticios din vrejurile multicolore proaspete dar ucigătoare el nu se simțea vinovat de morțile accidentale ale semenilor infestați
LUI ÎI CREȘTEAU ÎNTREBĂRILE DIN PIEPT de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1457978784.html [Corola-blog/BlogPost/377671_a_379000]
-
șosele, hoteluri, sau vreun alt confort modern care să atragă pe drumeți. Din două puncte destul de depărtate unul de altul ale liniei ferate Caransebeș-Orșova, de-a lungul a două râulețe năvalnice, pornesc două drumuri pietruite doar de natură și care, șerpuind pe panta munților după cursul capricios al râurilor, se înalță pînă la opt sute de metri deasupra nivelului mării, întâlnindu-se apoi într-un sat pe munte împrăștiat și el pe o distanță de zeci de kilometri. Drumul ales de mine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
în săbii de timp Și-n ciute nebune ce-și caută iarba, Tăcerea și lutul prea grele le simt, Când vântul își lasă în vie sudalma. Am cerul scăldat de lacrima vremii Când ploi muribunde mai spală noroi, Aceste cărări șerpuiesc iluzorii, Mirajul Morganei la capăt de noi... Am pașii trecuți prin lumi nevăzute Și arcul gândiri întins peste munți, Când flacăra arde în pieptul de carne, Cuvinte senine croiesc iarăși punți. Am mintea în rugă deschisă spre Tine, Genunchiul plecat
AM CERUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1432011139.html [Corola-blog/BlogPost/362983_a_364312]
-
cu moartea, își risca viața pentru a-i ajuta pe oamenii de la baricadă. Parcă îl vedeam cu ochii minții cum, pentru a procura muniție, „Se târa pe burtă, alerga în patru labe, lua coșul în dinți, se sucea, aluneca, unduia, șerpuia de la un mort la altul și golea ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică drept în picioare, cu părul în vânt, cu mâinile în șolduri, cu privirea ațintită asupra
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
UNEI IUBIRI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Din a clipei hăituire ochii cerului străluce deznodând din amorțire vis de os ce somnu-și duce. Radiind cameleonic în strânsoarea-i de himeră șerpuia un chip adonic cu-a sa rază austeră. Pietruită-n tocul vremii umbra ce nu-și poartă vina a-mbrăcat pe loc lumina gândului ce-i purta temeri. A-nceput a curge iute pasul ei cu frig de verde, dorul ei
UMBRA UNEI IUBIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1489740264.html [Corola-blog/BlogPost/375686_a_377015]
-
copacii, cum se colorează nuferii, cum curge părăul cu orice tulbure stare, cum își albesc trunchiul mestecenii, cum se fudulesc crengile în frunze și cum își așează greierii în iarbă armonia. Așa am ajuns, vănticel din vărful plopilor, lăsănd timpul șerpuind pe aleea zilei, într-o detașare totală. Ca-ntr-un final, brațele ploii mă învărteasc, limpezesc și ochii mari ai speranței îi văd cum lucesc. Referință Bibliografică: Tresărire / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018, Anul VI, 10
TRESĂRIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1468146997.html [Corola-blog/BlogPost/371334_a_372663]
-
Pamflet > OM SAU ANIMAL? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului O splendidă Duminecă de Mai. Pajiștea din jurul bisericii este împestrițată de flori de câmp marcând potecile care, de la șa ușa bisericii, șerpuiesc într-un labirint larg. La umbra pomilor roditori bine îngrijiți de sătenii evlavioși mai este încă puțină răcoare. Ce mai, un sat răsărit plin de oameni harnici. Un pâlc de veseli copii se revarsă pe ușa bisericii și populează potecile
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471944115.html [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
veșnicie, acoperim cu pământ korganul, care fi deschis după scurgerea unui an. Din nou un legănat lin. O altă priveliște se oferă ochilor mei. O peninsulă, case din cărămidă arsă. Tomisul, străvechea cetate grecească de pe țărmul Pontului Euxin. Străzi înguste șerpuiesc toate în aceeași direcție, spre mare.Urmăresc traseul uneia dintre ele. Acesta se termină într-o piață publică, pavată cu un mozaic multicolor decorat cu motive geometrice și vegetale. Continui plimbarea și mă opresc la fereastra unei case. Mi se
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are ajurate-n ea: părăluțe, albăstrele, năsturași sidefii, mici pâlcuri de păpădii. Susur de izvor s-aude, de sub pietre clipocind, apa sprinten șerpuiește, având sclipiri de argint. Cățărați pe un stei din sare, speriați, doi iezișori behăie timid spre capră, implorând-o: „ajutor!” Cu ochi blânzi, spre mine, capra privește implorator, să-i dau jos neastâmpărații, să se joace pe covor. Ținând iezii
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visini_in_floare.html [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință, doruri pământești Au aprins tăcerea, noapte șerpuind, Pe un prag de stele tainic te cuprind, Leagăn de speranțe tu îmi dăruiești. Doar întreabă cerul într-un vis sclipind Unde e cașmirul lumii de povești, De-mi răspunzi în neguri, cum de îndrăznești Să te-ascunzi în zorii
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1412166859.html [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
Versuri > Iubire > HAOS INTERIOR Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Te privesc cu tăcerile strânse-n pumni într-o nemișcare cenușie dincolo de margini e haos aripi însetate bat miezul somnolenței mai șerpuiesc încă progeniturile ispitelor seduse de o iluzie ascunsă-n propria realitate zid de amăgire îmi revendic dreptul de a fi pasăre sau femeie copac c-o nepăsare amețitoare să ascult cum urlă lupii în secatuirea din noi și într-o
HAOS INTERIOR de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1458822698.html [Corola-blog/BlogPost/373233_a_374562]