3,255 matches
-
Stihuri > Anotimp > NOIEMBRIE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se leapădă natura de haina frunzelor, se-mbracă iar poetul cu roba muzelor, se-ascunde dimineața în taina cerbilor, alunecă iar șesul în noaptea corbilor, se risipește toamna prin sate și-n pustiu, se prinde promoroaca pe versuri, și-i târziu... se pregătește iarna în norii cerului, se-ncheagă gheața rece în palma gerului, ne amintește câmpul de grâu, de flori, de
NOIEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479133064.html [Corola-blog/BlogPost/367575_a_368904]
-
Alergăm pe nemâncate, Veselă și somnoroasa, Far' să-mi pese de măicuța Care ma chema nervoasă. Al ei strigat mă-ndemna Să mă-ndepărtez de casă Și s-amân fără de frică, Clipă de-a pleca la masă. Și zburdând pe șesul verde Ce la cer mă aburca, Printre palmele-i de iarbă, De nimic nu îmi pasă. De pe șes fugeam pe dealuri Ocolind în goană poartă, Ascunzându-mă în gârla Să nu mă găsească tata. Inventăm frumoase jocuri, Cu ecoul mă
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1468055044.html [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
strigat mă-ndemna Să mă-ndepărtez de casă Și s-amân fără de frică, Clipă de-a pleca la masă. Și zburdând pe șesul verde Ce la cer mă aburca, Printre palmele-i de iarbă, De nimic nu îmi pasă. De pe șes fugeam pe dealuri Ocolind în goană poartă, Ascunzându-mă în gârla Să nu mă găsească tata. Inventăm frumoase jocuri, Cu ecoul mă strigam Și-n rostogoliri din deal, Amețita mă lăsăm . Și-afundată-n iarbă crudă, Ațipind, visăm că zbor Și că
COPILARIA-MI VERDE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1468055044.html [Corola-blog/BlogPost/382115_a_383444]
-
-n vale la Rovine, / La Oarba-n deal, cuprins de nori / La Turda, ceea de rușine, // La Baia și la Mărășești, / La Tapae și Călugăreni, / La Gorăslău și Stănilești, / Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al nostru ăsta sfânt pământ, / Unde murit-au idealuri. // De-ar fi o floare să le pun / La căpătâi, la fiecare, / Și cum îi datina, un prun / Cu floare albă, la picioare. Atuncea țara asta mare
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului stă pustiul sub cămilă sub privirea mea umilă și eu văd numai erori, umblând cu capul printre nori, din aproape în aproape, ochiul meu visează ape de izvoare cristaline și câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol, timpul a
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_of_ion_ionescu_bucovu_1341567598.html [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care i-au îndreptat primii pași spre litere
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
modul general. Citez: "La chanson française allie la finesse à la violence des mots. Elle est à la fois verbale et mélodieuse. Elle joint l' humour à l' intelligence, la grace à la fermeté, l' espièglerie à la fierté. Par șes sonorités, elle tend à nous chatouiller l' oreille; par șes paroles, elle nous atteint au cœur et, bien souvent, elle trouve aussi son chemin vers notre intellect." Între 9 și 15 ani am studiat rusă, limba obligatorie în acea perioadă
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
la violence des mots. Elle est à la fois verbale et mélodieuse. Elle joint l' humour à l' intelligence, la grace à la fermeté, l' espièglerie à la fierté. Par șes sonorités, elle tend à nous chatouiller l' oreille; par șes paroles, elle nous atteint au cœur et, bien souvent, elle trouve aussi son chemin vers notre intellect." Între 9 și 15 ani am studiat rusă, limba obligatorie în acea perioadă în România socialistă, și eram bună la rusă. N-o
LIMBILE STRĂINE ȘI LIMBA MATERNĂ- FLIRTUL MEU CU ELE ! de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445980808.html [Corola-blog/BlogPost/342583_a_343912]
-
păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
de a citi în suflete, să învăț rostul vieții și să învăț a fi om... Câtă dreptate are acest Fiu demn de viță veche românească, ieșit înspre lumină, nu are importanță de unde-anume - dintr-o văgăună de munte, deal ori șes - sau din inima vreunui cartier mărginaș al unui mare-mic oraș, dar care nu poate uita - și nu are dreptul a uita - care-i sunt rădăcinile! Acest Fiu se numește George Mihail Zamfirescu (1898-1939) și, pare-se, l-am cam uitat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/coliba/ [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
Lumea care populează cazinourile, barurile de noapte, palatele sau maiestuoasele case pe care nu le merită în totalitatea lor, indiferent de ceea ce se cred că sunt. Romanul superrealist trădează această facere perversă a sistemului, îl decimează și îl târăște în șesul dezlănțuit al libertinajului sodomic. Apropie buze, desface picioare, întărește anumite părți ale corpului, umezește ... să spunem ochii, când receptăm o cădere a noastră, prin noi, aproape și iminentă, poate și datorită energiilor, care ucid energiile universului, provocând scurcircuit intensităților fiindului
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intimitatea_ca_manifestare_perfecta_a_eului_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
de teren - ca, în sfârșit să vină, vremea. Dar, am învățat, din poveștile copilăriei, că tot ceea ce îți dorești cu adevărat se obține greu. Mai întâi am avut de trecut vămile celor trei încercări: vama lungului drum șerpuitor de pe întinsurile șesului, sub teroarea obositoare a arșiței văratice și mai rar într-o pace odihnitoare pe sub bolțile rămuroase ale pomilor străjeri ai șoselelor, traseu care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408343196.html [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
primire aventurându-mă tot în necunoscut, cu nevastă tot casnică, adesea vorbirea aceleași limbi nu însemna neapărat și găsirea acelorași canale de comunicare și înțelegere, diferența de climat natural dar și social-politic era de la cer la pământ, de la munte la șes la mine, tot cam pe-acolo si pe la el, el se ducea să propovăduiască prin predică și faptă Cuvântul Domnului, ce-i dicta conștiința de creștin practicant de la amvonul unei biserici, în timp ce eu “predam”de la catedră bieților copii cunoștințe de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
fapt prăpăstii scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii de se poate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese, am să rup lanțuri și lese exultînd în libertate, am să fug de orice gloate, evitînd mereu ce șes e. Ce-a rămas doresc să fie o deplină împlinire pentru că a mea menire e să ard în armonie. Vreau ca viața mea să fie pătimașă regăsire, dăruire și iubire într-o dragoste târzie. Anatol Covali Referință Bibliografică: Știu / Anatol
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433519764.html [Corola-blog/BlogPost/379736_a_381065]
-
arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
la fereastră, Admirând poteci arămiteși ultimele flori vii din glastră...Se aștern zâmbete și visePeste momente de melancolii,Trăind printre poeme scriseîn nuanțe tomnatice târzii...Drumuri amorțite de brumeșerpuiesc printre copaci dezgoliți,Făcându-și loc cu sârg în lume,Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți...Povești și euforii plutindSe zăresc prin sticla aburită,Iar împrejur, pași ușor zorind,Spre ziua ce-i încă nesfârșită...Peisaje sublime încântă,Suflete și chipuri înveselind,Tristeți, prin magii le descântă,Spectacolul toamnei desăvârșind!~ Cristina
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
TREI SFERTURI DE VEAC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Virginia Zeani. O voce luminoasă, de aproape trei sferturi de veac La sfârșitul acestui septembrie (2013) și spre începutul îmbrumării șesurilor românești, alămite de vulcanul în erupție al toamnei, America prilejuiește o regăsire cu mirabila soprană lirică de la jumătatea secolului al XX-lea, „prima donna assoluta” vreme de două decenii jumătate, a Teatrului de Operă din Roma, Virginia Zeani. Considerată printre
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_o_voce_luminoa_aurel_v_zgheran_1378746153.html [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
venit net mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie mai mare de 50% din salariul minim net pe economie; - nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp în zonele colinare și de șes și de 40.000 mp în zonele montane; d) elevii din unitățile de învățământ de stat, cursuri de zi și cursuri serale, cărora li se aplică prevederile art. 10 lit. r) din Legea nr. 42/1990, republicata, în baza certificatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121691_a_123020]
-
și bărbați la cules de zmeură, mai ales dintre cei care nu erau plecați la lucru prin pădure sau la cosit. Nu numai din satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
se-ntâlnește cu ea și câte altele... Credulii tăceau mâlc, cu inima zbătându-li-se de așa plocon neașteptat de satul lor. Alții, firoscoșii, își zâmbeau în sine, convinși că nerodul nu face decât un gropan, de, erau trăitori în loc șes, la o azvârlitură de Dunăre, și ce-ar putea să găsească decât vreo pânză de apă?! Norocul lui că nu fusese timpul nici prea uscat, nici prea ploios, încât săpăturile sale înaintaseră bine de tot. Omul era harnic, dar împuținat
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea lor. Din Vârful Mateiașului am luat-o pe scurtătură la stânga, spre Muscelul Botenilor și târș-târș am ajuns cu voi după multe ceasuri în Șesul Călugăresc și de acolo să ne îndreptăm spre Călulești mai departe. Când eram aproape de podul de peste Argeșel, pe drumul ce apucă spre Stoenești, se aude de-odată huruit mare, venea de undeva de sus, din cer, noi eram la loc
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
-i de-ajuns într-o mistică noapte Când demoni străbat universul, gândirea, Când iele dansează, descântec în șoapte atinge sorocul din pântec...menirea... E timpul tăcerii urmași ai lui Ares... Nemesis renaște sub steaua dreptății, Coboară lumina din munte spre șes, E pacea secundei... un dar judecății. E timpul când frunza nu mișcă în ram Când pasărea-și strânge la trup aripa, E liniște-n tot... luna pare în geam... Un far ostenit din Muzeul Antipa... Doar pare, în ea e
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1487003124.html [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
în așezări rurale, răspândite pe întreg spațiul românesc . O astfel de concentrare de viață rurală românească găsim și în partea de vest a Olteniei. Aici, vestigiile arheologice și documentele istorice atestă existența a peste 1000 de așezări rurale, răspândite din șesurile Dunării până în podiș și văile premontane, iar de aici până sus, către culmile munților Carpați, încă din mileniul I d.Ch.. Din acestea, aproape jumătate au dispărut de-a lungul timpului(de fapt s-au strămutat), însă urmele existenței lor s-
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]