3,279 matches
-
și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În iaz au pus pește, iar cât a fost iazul peștele a ajuns la lungimea de un metru de nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al afluenților săi este umplut cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic coluvionate prin depunerile laterale cărate de apele de șiroire de pe pantele învecinate. Textura acestora variază de la lut fin - nisipoasă la lut - argiloasă. Depozitele loessoide sunt materiale de culoare gălbuie, care se apropie de loess prin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale. Aici, adâncimea apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale, între 1,2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale. Aici, adâncimea apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale, între 1,2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale. Aici, adâncimea apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale, între 1,2 - 2,5 m) variază în lungul și latul șesului, în funcție de grosimea aluviunilor depuse în apă. Nivelul hidrostatic al acestora variază în timpul anului în funcție de anotimp. Apele sunt, în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în general, sălcii, conținând carbonați și bicarbonați de calciu. • pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin materialul permeabil cărat de torenți (nisipuri). De aceea, pot fi utilizate ca ape potabile. Nivelul lor se ridică în perioadele inundabile, când apele din șesuri se infiltrează
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pânzele de apă din conurile de dejecție și din glacisuri. Apar pe valea principală a Lohanului, în conurile de dejecție ale Târziilor și Olteneștilor. Aici, apa este mai adâncă decât în șesurile aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin materialul permeabil cărat de torenți (nisipuri). De aceea, pot fi utilizate ca ape potabile. Nivelul lor se ridică în perioadele inundabile, când apele din șesuri se infiltrează lateral și când calitatea apelor lasă mult de dorit
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât în șesurile aluvionare. Sunt mai puțin sălcii decât cele din șesuri, pentru că se filtrează prin materialul permeabil cărat de torenți (nisipuri). De aceea, pot fi utilizate ca ape potabile. Nivelul lor se ridică în perioadele inundabile, când apele din șesuri se infiltrează lateral și când calitatea apelor lasă mult de dorit. Același lucru se întâmplă și cu apele din glacisuri când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
direcție a atras după sine o desfășurare tipică a cuestei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m deasupra albiei majore a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
asemenea, o cauză importantă care a determinat eroziunea în pajiști și fânețe a fost și este trasarea greșită a drumurilor, orientarea lor pe linia de cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed aproape în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din punct de vedere hidraulic nu lucrează corespunzător întrucât în sezonul de secetă conductele transportă debite mici ceea ce favorizează depunerile pe rețea. Sistemul unitar se recomandă a fi aplicat la localități mari și la localități mici amplasate în zone de șes. 1.4.2. Sistemul separativ (divizor) Acest sistem este prevăzut cu o rețea de conducte pentru ape uzate și o rețea pentru ape pluviale. În mod obișnuit apele meteorice sunt evacuate prin rigolele străzilor direct în râu, iar în cazul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și debitul de infiltrație, urmând a se asigura un grad de umplere de 0,60 - 0,75, ceea ce conduce la dimensiuni mai mari ale conductelor. Canalizarea în sistem unitar este indicată, în general, pentru localitățile importante și pentru regiunile de șes, dar trebuie avut in vedere simularea hidraulică a ansamblului. 4.2.2. Sistemul separativ are următoarele caracteristici: - este mai economic, în cazul când există în mare măsură posibilitatea colectării și evacuării apelor de ploaie în emisar, prin rigolele străzilor și
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
O duc, mamă, o duc! Ce mai vrei?! răspunse înțepat Vlad. Tocmai atunci îi veni și lui Virgil ideea salvatoare. Duse un deget la tîmplă și spuse cu toată convingerea: Oricum trebuie să mergem! Luăm și vaca! Așteaptă-ne pe șes, lîngă pădure. Eu mă duc să-i anunț și pe ceilalți și aducem noi tot ce trebuie. E clar? Și ieși pe poartă ca o săgeată. Vlad n-a mai apucat să spună nimic. Cîteva clipe nici n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mușcîndu-și o unghie. Ce să iau cu mine, cazma, sau lopată? Ia... adică nu lua tu nimic... Lasă că iau eu tot ce trebuie. Tu numai să vii, atît. Mă duc să-i chem și pe ceilalți. Ne întîlnim pe șes, lîngă pădure. Acolo ne așteaptă și Vlad cu vaca. Cu cine? se miră nespus Ilinca auzind de un asemenea partener la săpături. Cuu... lasă că-ți explic eu mai tîrziu. Să vii repede, auzi? Și o luă la fugă. Măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
balast în luncile și terasele unor râuri (Lespezi, Mircești). Apele minerale sunt în cea mai mare parte sulfuroase și au caracter ascensional (Strunga, NicolinaIași, Breazu). 12 3. Relieful Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelungi și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Moldovei. Acest podiș cuprinde trei mari unități: Podișul Sucevei în vest (24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
24%), Câmpia Moldvei în centru (49%) și Podișul Bârladului în sud (27%). Relieful Podișului Sucevei poartă amprenta structurii monoclinale și a litologiei variate. Se întâlnesc culmi și platouri structurale înalte ĂDealul Mare), suprafețe structurale discontinui (Brătești) și culoare largi cu șesuri și terase fluviatile (Culoarul Siretului). Culmea dintre valea largă a Siretului și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130 kilometri (de la granița de nord până în dreptul orașului Roman) și are o lățime maximă ce abia atinge 20 kilometri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are cea mai mică altitudine de pe teritoriul orașului (circa 50 metri) și se prezintă sub forma unui șes situat de o parte și de alta a Bahluiului. Cea mai importantă terasă este cea de circa 25 metri altitudine relativă, desfășurată în partea centrală a orașului, ocupând zona Piața Unirii - Teatrul Național - Palatul Culturii - Hala Centrală. Văile afluenților de pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este cea de circa 25 metri altitudine relativă, desfășurată în partea centrală a orașului, ocupând zona Piața Unirii - Teatrul Național - Palatul Culturii - Hala Centrală. Văile afluenților de pe stânga - Valea Lupului, Rediu, Cârlig, Ciric - sunt mai lungi (3-16 kilometri) și au șesuri cu lățimi ce ating 500 metri. Văile de pe dreapta - Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia - sunt mai scurte (1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Văile afluenților de pe stânga - Valea Lupului, Rediu, Cârlig, Ciric - sunt mai lungi (3-16 kilometri) și au șesuri cu lățimi ce ating 500 metri. Văile de pe dreapta - Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia - sunt mai scurte (1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
stânga - Valea Lupului, Rediu, Cârlig, Ciric - sunt mai lungi (3-16 kilometri) și au șesuri cu lățimi ce ating 500 metri. Văile de pe dreapta - Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia - sunt mai scurte (1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]