1,046 matches
-
pe față, Ca-n datina pelasgiană. Apoi în grupuri tinerești, Spre dealuri,crânguri și păduri, Pornesc ca-n datini strămoșești, În cântece și strigături. Fetele mândre care strâng, În buchețele tămâioare. Pleacă cântând voios din crâng, Se duc la marea șezătoare. În zi de Dragobete ,azi, Când păsările ciripesc. Și ochii noștri sunt mai calzi, Căci de iubire strălucesc. Zici Dragobete,zici Năvalnic, La fel sunt de noi cunoscuți. Și amândoi pornesc zburdalnic, Cutreierând păduri și munți. În Pantheon e locul
DRAGOBETELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382581_a_383910]
-
represalii în perioada răscoalelor țărănești din 1907, politician liberal și scriitor, Nicolae A. Constantinescu este viitorul bizantinolog, Grigore Gheorghiu-Putna este viitorul ginere al scriitorului Ioan Slavici, teologul Gheorghe I. Cotenescu este primul secretar particular al lui Nicolae Iorga, animator al șezătorilor și festivalurilor organizate de Liga Culturală în vechiul Regat și în diaspora română, dar și organizator al primelor cursuri de vară de la Vălenii de Munte, în timp ce Nae Cotenescu (în costum național) este fratele său, viitor mic industriaș și cumnat cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Aprins“ nu avea un calendar al întâlnirilor; de fapt, acestea nu erau obligatorii, cum de altfel nici prezența, nu existau reguli de participare și nici un regulament de organizare. Pot să spun și cred, fără să greșesc, că întâlnirile semănau cu șezătorile tradiționale românești. Este de la sine înțeles că era totdeauna cineva care pregătea un subiect sau era invitat să-l prezinte, dar participarea la discuții era total liberă și masivă, pentru că toți participanții aveau același țel: iluminarea spirituală prin credință, prin
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
satele comunei Filipeni, în Lunca în special. Entuziasmul lui pedagogică s-a întâlnit cu dorința unor locuitori de a urni 255 lucrurile din loc, iar această urnire nu se putea face decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o rezemată de zidul bisericii după evenimentele din 1989. Cantina școlară își colecta fondurile și alimentele prin Comitetul local de patronaj (soțiile notabilităților) de pe la cetățenii comunei. Și învățătorii colectau alimente și îmbrăcăminte, pe lângă alte activități cultural-educative: conferințe pe teme religioase, șezători, cor, teatru, audiții la radio, activități de muncă în folosă obștesc. Asemenea activități se pregăteau și se desfășurau prin Căminul Cultural care era tot în sediul școlii. Procesele-verbale din această perioadă consemnează și activitățile de lucru manual, pentru confecționat ciorapi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru și, evident, dansuri populare. În procesul de culturalizare a satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente de broderie. Pentru băieți se organizau ateliere pentru învățarea meseriilor, apoi erau instruiți la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a legăturilor, de cunoaștere reciprocă, producând stări emoționale deosebite, contribuind la strângerea legăturilor de familie de rude. Atunci când nu existau instituții specializate, cu rol social-cultural, de păstrare și transmitere a folclorului muzical-coregrafic, acest rol era îndeplinit în lumea satelor de șezători, cărora li s-a mai spusă și clacă. Claca are la origine spiritul de întrajutorare între oamenii de aceeași condiție socială și cuprindea o serie largă de activități, atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și prilej de practici magice, farmece în grup sau individual, când fetele își căutau ursitul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și prilej de practici magice, farmece în grup sau individual, când fetele își căutau ursitul, totul desfășurându-se sub supravegherea unei femei bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căutau ursitul, totul desfășurându-se sub supravegherea unei femei bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
versuri. Cei veniți la priveghi, cei mai tineri, aveau altă treabă; ei voiau să arate că nu le pasă de moarte, că viața trebuie trăită intens, cu bucurie. Între decesă și înmormântare, la veghea mortului avea loc un fel de șezătoare, cu o parte veselă, care ținea de la lăsarea întunericului și până la miezul nopții. La priveghiul vesel nu se bocește, fiindcă în satele comunei Filipeni există credința că, dacă se bocește în partea veselă a priveghiului, mortul va sta în glod
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de altfel, tot de-acolo vine și azi poezia mea. Marea poezie românească am descoperit-o nu la școală, pentru că ea era interzisă, ci din proverbele noastre, care nu puteau fi interzise, din cântecele noastre populare, care le auzeam pe la șezătorile noastre la care mergeam cu soră-mea, din ghicitorile noastre, în ele am descoperit marea poezie română, fără să știu că aceasta este poezia noastră, poezia română. Proverbele, ghicitorile noastre sunt fără egal pe fața pământului. Eu studiez folclorul poetic
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
Scriitorilor români, apoi vicepreședinte al acelui comitet, alături de Duiliu Zamfirescu, Săulescu, și Minulescu, iar în anul 1923, la propunerea lui Goga, i se decernează premiul național de poezie. Ziarele se întrec să-i publice poezia, vorbește la radio, participă la șezători literare, bucurându-se de o mare faimă. În anul 1899 intră în magistratură colindând cu serviciul prin Râmnicul Sărat, Sinaia, Slănic, Constanța, Iași, Cluj, Oradea, Chișinău, Buftea, Timișoara, Brașov, București. Cu doi ani, înainte de a muri, scie un „Lied” în
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
de dispariția atât de surprinzătoare a poetului ”Romanțelor pentru mai tarziu”. Mai ales că Minulescu era o persoană seducătoare și excentrică atât în îmbrăcăminte cât și în spirit, mereu strălucitor și mereu prezent cu vocea lui de bariton la toate șezătorile literare pe care le patrona, recitindu-și poeziile. Fiu de oltean din părțile Slatinei, născut la data de 7 ianuarie 1881, din tata, Theodor, de profesie cavaf și mama, Alexandrina, casnica, Ion Minulescu duce o viață lipsită de griji, începe
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
într-un abur ușor melancolic pe care autorul, cu o tehnică desăvârșită, reușește să-l surprindă perfect: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Asemenea satelor lui Sadoveanu, satele care se ivesc în paginile lui Octavian Curpaș surprind viața curată, nealterată, neaoșă, obiceiurile și datinile românilor și legăturile indestructibile create de apartenența spațiului fizic și spiritual. Cu sau fără voia sa, autorul, dincolo de drumul
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
vecinii ca la adevărate spectacole care se țineau în timpul școlii la căminul cultural. Eram mândri de aplauzele pe care le primeam ca răsplată iar mamele noastre aduceau gogoși, plăcinte, checuri sau cozonaci și, la urmă, totul se transforma într-o șezătoare câmpenească. Primele cărți pe care le-am citit au fost cele de povești luate drept premiu, în clasele mici. Apoi, mi-am făcut fișă la biblioteca din localitate și îmi alegeam cărțile de citit. Așa i-am cunoscut pe clasicii
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
la războaie al plocatelor, velințelor, tișlaifărelor, macaturilor, iilor, maramelor și a pânzei pe care, primăvara și vara, femeile o înălbesc pe prundul râului. Din când în când, vecini, prieteni sau rude se întâlnesc la casa unuia dintre ei, la o șezătoare, unde se lucrează, se cântă, se spun diverse istorii și toți sunt serviți cu gogoși și floricele de porumb. Ce ziceți, este frumoasă viața la țară, dragi orășeni? Sigur că este. Dar viața ce-am descris-o aici, traiul din
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din pânză de casă înălbită și ornate cu flori cusute de mâinile iscusite ale fetelor și femeilor în serile lungi, de șezătoare cu gogoși, porumb fiert, floricele sau scoverzi - fiecare cameră cu câte două lămpi cu gaz, lămpi cu picior din fontă turnată în tipare cu diferite modele, una din ele de rezervă, luminând nopțile mai ales pe cele lungi de iarnă
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
din actul II al operei Bărbierul din Sevilla de Rossini și numeroase alte coruri din creația lui Ciprian Porumbescu, Ion Vidu și I. Șt. Paulian 175. În anii următori Societatea muzicală Doina continuă seria concertelor obișnuite, precum și a concertelor în cadrul șezătorilor Ateneului, reînoindu-și repertoriul cu noi lucrări de Musicescu, Vidu, Timotei Popovici, Elinescu, Costescu, Paulian și alții. Se cuvine să amintim din această perioadă concertul excursie, organizat în ziua de 5 iunie 1906 la Târgu Jiu, precum și participarea la serbările
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
elemente se regăsesc într-o formă sau alta în manifestările cultural artistice zise culte. Se manifestă cu putere, în această perioadă, preocuparea tot mai susținută a intelectualilor( deveniți spre sfârșitul secolului trecut tot mai numeroși), pentru ridicarea spirituală a maselor (șezătorile culturale, cercurile culturale, școlile de adulți, bibliotecile populare, care apar acum- având tocmai o atare menire). Pe tărâm artistic se afirmă în Tr Severin, mai ales, activitatea teatrală, în a doua jumătate a sec. al XIX lea și, tot aici
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
a intelectualilor români din vremea sa , Spiru Haret avea să inițieze, la răscrucea celor două veacuri, un sistem complex de educare a adulților, în care scop a creat sau reorganizat ''școlile de adulți'', ‚''casele de sfat și citire'' ‚''cercurile culturale''‚''șezătorile populare'' și ''bibliotecile populare''. Spiritul de emulație, stârnit de aceste inițiative novatoare, se întâlneșre - deși încă timid și în Oltenia . Astfel, din inițiativa Societății funcționarilor comerciali ia ființă la Tr Severin, în anul 1896, 7 o școală de adulți, 8
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
anul școlar 1907-1908 școala de adulți din oraș85. Cu toate greutățile întâmpinate în perioada ministeriatului lui M. Vlădescu 86, școlile de adulți au continuat să funcționeze și în perioada următoare, diversificându-se conținutul lor. * 197 Concepute dintr-o altă perspectivă, șezătorile populare continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
întâmpinate în perioada ministeriatului lui M. Vlădescu 86, școlile de adulți au continuat să funcționeze și în perioada următoare, diversificându-se conținutul lor. * 197 Concepute dintr-o altă perspectivă, șezătorile populare continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau să intre
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau să intre cu temeinicie în viață. Dacă până în 1904 își desfășurau activitatea, la sate, numai 13 șezători cu un număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]