227 matches
-
20 de ani de detenție în 1958. A petrecut această ultimă pedeapsă la Târgșor, Ploiești, Jilava și Aiud, dar a fost ferit de „reeducare”, fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1964 a lucrat în contabilitate, dar a fost permanent șicanat de Securitate. Grigore Romanescutc "Grigore Romanescu" Născut la 13 mai 1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student la Facultatea de Drept din Cluj. A fost arestat prin toamna lui 1948 și condamnat la 2
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1951 a fost trimis la Canal, unde a scăpat de brigăzile de studenți (unde se tortura în continuare) datorită unei cunoștințe din Timișoara. Sebeșan a fost eliberat pe 18 martie 1954 și a avut destinul tipic al foștilor deținuți politici, șicanați în permanență de Securitate. Și-a terminat studiile abia în 1989. Ion Simionescutc "Ion Simionescu" Victima care a contribuit decisiv la oprirea torturilor, doctorul Ion Simionescu a fost o perioadă subsecretar de stat la Ministerul Sănătății în cadrul guvernului Ion Gigurtu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost o perioadă subsecretar de stat la Ministerul Sănătății în cadrul guvernului Ion Gigurtu (iulie-septembrie 1940). La Canal a fost supus torturilor fizice și morale, după cum au povestit mai mulți martori. Unii dintre studenții agresori de la brigada 13 l-au șicanat permanent. Odată au agățat o funie într-un loc pe unde trecea Simionescu, care s-a făcut inițial că nu o vede; au pornit de aici reproșurile: Ce, te faci că nu vezi funia, banditule? ș...ț Este pentru tine
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lună și jumătate, inconștient și murdar din cap până în picioare; striga din când în când după nevastă și copil, apoi izbucnea în plâns. Cum torturile încetaseră la Gherla, a fost scos la muncă în ateliere, dar a fost în continuare șicanat de Avădanei, care i-a cerut în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze cu el, însă după câteva zile a fost bătut de Avădanei și de încă un ofițer, fiind apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze cu el, însă după câteva zile a fost bătut de Avădanei și de încă un ofițer, fiind apoi aruncat pe scări. A fost permanent șicanat de acesta, lovit și înjurat ca să recunoască declarațiile smulse sub torturi. Iarna lui 1952 a petrecut-o în izolare la Zarca, iar în anii următori a mai fost cercetat la Securitatea din Bârlad și Ploiești. Deși bolnav de TBC și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în continuare șicanați de Securitate și li se refuza accesul la studiu și la muncă. Apoi, frica de informatori, pentru că toți foștii deținuți politici erau filați și ținuți sub observație strictă, dându-li-se senzația că s-au transferat dintr-o închisoare în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ceva în forul tău interior, ceva care nu-ți convine, și ai impresia că toți se vor lua de acel ceva pe care tu te scremi să-l ascunzi. Ai impresia că toți au știință de acel ceva, că te șicanează cu el, că te au la mână. Încerci să-i întrebi cât e ceasul și ei se simt lezați și te înjură de mamă. Încercam odată să fotografiez babe pe stradă. Nu mă poci, spuneau! Asta e arta, poceală. Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
luptă și rămîne în post, după o lună dulce cu întreaga redacție, vor urma luni lungi amare. Îmi va da să scriu „contra inimii” editoriale, ceea ce sigur n-aș accepta; mă va trimite pe teren, „muscă la arat”; mă va șicana pentru orice întîrziere a vreunui colaborator etc. Nu, n-aș suporta o pace sinonimă cu înfrîngerea. Între mine și G. s-au adunat cîteva halde de gunoaie. Nu le pot trece fără a mă mînji. Dacă alții vor s-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
moartea Prefectului erou Axente Sever”. Pe baza datelor culese anul anterior am prezentat o scurtă istorisire a vieții marelui erou și a rolului său În revoluția pașoptistă. Conferința a fost primită cu deosebit interes. A urmat piesa de teatru Ovidiu Șicană de Basarabescu În care am interpretat rolul atribuit, depășind toate așteptările. Intelectualii satului mă știau ca bun vorbitor și mai puțin bun actor. La ora 2100 a Început unul din cele mai frumoase baluri ale verii. Vacanța de vară s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
l-a bătut cel mai mult. Popovici spune că, în urma torturilor, a rămas fără două coaste. Eliberat în 1956, a lucrat ca portar și bibliotecar, reușind să termine Facultatea de Filozofie în 1970. A ajuns cercetător științific, însă a fost șicanat de Securitate până în 1989. Caravia a lucrat în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului și a publicat mai multe cărți. Gheorghe Caziuc Născut în 1923 în comuna Bucecea, județul Botoșani, se pare că Gheorghe Caziuc a fost coleg de liceu cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
doilea proces al deținuților, în care a fost martor al lui Iosif V. Iosif. După eliberare a întâmpinat aceleași probleme ca mai toți foștii deținuți politici: nu a reușit să termine facultatea, a lucrat ca muncitor electrician și a fost șicanat de Securitate până prin 1980. Octav Grama A fost închis în aceeași cameră cu Eugen Țurcanu la Suceava, în perioada de dinaintea proceselor, astfel că este greu de intuit ce fel de discuții a purtat cu acesta, dar Țurcanu îl menționează, alături de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
10 ani. A primit domiciliu obligatoriu, dar a reușit să scape de Bărăgan datorită unor influențe și a trăit 20 de ani la Călan, în județul Hunedoara, întrucât comuna natală Doclin era prea aproape de Iugoslavia. Asemenea multor victime, a fost șicanat și urmărit permanent de Securitate, iar familia a aflat cu mare întârziere ce a pătimit: dacă soției i-a povestit după câțiva ani, fiica sa a aflat abia după 1989. Constantin ('Tache') Rodas Originar din Drăgănești, Prahova, Rodas s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
20 de ani de detenție în 1958. A petrecut această ultimă pedeapsă la Târgșor, Ploiești, Jilava și Aiud, dar a fost ferit de 'reeducare', fiind izolat în Zarcă. După eliberarea din 1964 a lucrat în contabilitate, dar a fost permanent șicanat de Securitate. Grigore Romanescu Născut la 13 mai 1928 în Iași, Romanescu locuia în Oradea și se pare că era student la Facultatea de Drept din Cluj. A fost arestat prin toamna lui 1948 și condamnat la 2 ani de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1951 a fost trimis la Canal, unde a scăpat de brigăzile de studenți (unde se tortura în continuare) datorită unei cunoștințe din Timișoara. Sebeșan a fost eliberat pe 18 martie 1954 și a avut destinul tipic al foștilor deținuți politici, șicanați în permanență de Securitate. Și-a terminat studiile abia în 1989. Ion Simionescu Victima care a contribuit decisiv la oprirea torturilor, doctorul Ion Simionescu a fost o perioadă subsecretar de stat la Ministerul Sănătății în cadrul guvernului Ion Gigurtu (iulie-septembrie 1940
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost o perioadă subsecretar de stat la Ministerul Sănătății în cadrul guvernului Ion Gigurtu (iulie-septembrie 1940). La Canal a fost supus torturilor fizice și morale, după cum au povestit mai mulți martori. Unii dintre studenții agresori de la brigada 13 l-au șicanat permanent. Odată au agățat o funie într-un loc pe unde trecea Simionescu, care s-a făcut inițial că nu o vede; au pornit de aici reproșurile: Ce, te faci că nu vezi funia, banditule? Este pentru tine, porcule. Nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lună și jumătate, inconștient și murdar din cap până în picioare; striga din când în când după nevastă și copil, apoi izbucnea în plâns. Cum torturile încetaseră la Gherla, a fost scos la muncă în ateliere, dar a fost în continuare șicanat de Avădanei, care i-a cerut în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze cu el, însă după câteva zile a fost bătut de Avădanei și de încă un ofițer, fiind apoi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze cu el, însă după câteva zile a fost bătut de Avădanei și de încă un ofițer, fiind apoi aruncat pe scări. A fost permanent șicanat de acesta, lovit și înjurat ca să recunoască declarațiile smulse sub torturi. Iarna lui 1952 a petrecut-o în izolare la Zarca, iar în anii următori a mai fost cercetat la Securitatea din Bârlad și Ploiești. Deși bolnav de TBC și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în continuare șicanați de Securitate și li se refuza accesul la studiu și la muncă. Apoi, frica de informatori, pentru că toți foștii deținuți politici erau filați și ținuți sub observație strictă, dându-li-se senzația că s-au transferat dintr-o închisoare în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
secretară, mașină, indemnizație și pașaport), el vrea, în sfârșit, să profite. S-a chinuit destul, a aspirat, perdant, la purități utopice. Merită și el, în final, un pic de confort. Nu-i este ușor. Urme încăpățânate ale vechilor idealuri îl șicanează mocnit, îl încurcă. Se străduiește, din răsputeri, să-și confecționeze alibiuri, să-și cosmetizeze portretul. Își ambalează ticăloșia ca luciditate, ca imparțialitate înțeleaptă, ca probă de „independență“. Dar, de fapt, e confuz până la nevroză. E „ticălos“ în cealaltă accepțiune pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
deplină nesiguranță în privința celor ce întreba, el se simțea neliniștit și se-ndoia adesea de mintea sa proprie. {EminescuOpVII 313} VISUL UNEI NOPȚI DE IARNĂ 2255 Ai venit să petreci, prostule? Așa se petrece? Trebuie să sai, să joci, să șicanezi măștile, să zici: Ce faci, frumoasă mască? Și să-ți răspunză: Merci, mosieu! Dar d-ta? Să le dai brațul, să le faci confesii și să le primești, să... să... o, Maria!... E... nu-mi mai iese din minte... Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eram să privesc mereu Înapoi, nu i-am acordat nici o atenție cerșetorului care stătea pe marginea trotuarului cu privirea rătĂcită. Când am trecut de el am simțit o lovitură În spate. „Tâmpitul“, am exclamat eu În gând, crezând că mă șicana precum puștii cretini care te pișcă de fund și fug râzând. mă Înșelam Însă. Am pus mâna la spate să văd dacă se umflase locul loviturii și abia când am adus-o În față am realizat că mă lovise cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
televiziune de business, Canal 33, înaintată de SC Canal 33 Network SRL București, deținută de Alexandru Răducanu, jurnalist care a fondat publicațiile The Marketer și Business, scrie reportervirtual.ro. S.C. CANAL 33 NETWORK S.R.L este firma care incearca sa șicaneze CNA-ul, amenințând că va înregistra marca CNA la OSIM. Dacă se va întâmpla acest lucru, atunci CNA va fi obligată să-și schimbe numele. Asupra perspectivelor acestui demers a vorbit Radu Bozocea, partener la agenția de proprietate intelectuală Weizmann
CNA, în pericol! O televiziune vrea RĂZBUNARE by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78237_a_79562]
-
are reguli, are proceduri, impune opreliști. Are început și sfârșit. Într-un rând, autorul se și declară de altfel „fost critic literar”). Spiritul critic, în schimb, e de-o libertate netulburată. Nu se pretează la tactici de vreun fel, cârtește, șicanează, admite contradicții. Și încă ceva. Nu se epuizează.
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
de pe fotoliu râzând: "Dragule, uite ce anunț în ziar: un tip vrea să-și dea nevasta la schimb cu un abonament pe întreg sezonul la meciurile echipei de fotbal". "Hmmm", murmură soțul neclintindu-se din fața televizorului. Soția, vrând să îl șicaneze : "Tu m-ai schimba pe mine?" Soțul: "Absolut nu!" Soția: "Ce drăguț. Spune-mi, de ce nu?" Soțul: "A trecut deja jumătate din sezon..."
Bancul Zilei: Soția, la schimb cu un abonament la meciurile de fotbal by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64000_a_65325]
-
cita doar a doua jumătate: „se răsucește fulgerător cu fața-n sus, izbucnind în râs, cu ochii încă închiși, și fără măcar să-și miște capul, îmi indică zona lui inghinală, uite ce-ai făcut iar, mă animalule, mă, nemâncatule, mă șicanează Țeus cu glas hârâit, apoi mă prinde de grumaz și îmi îndreaptă brutal țeasta într-acolo, eu opun rezistență, bărbia i se ridică, tendoanele gâtlejului i se umflă, creștetul capului i se adâncește în cearșaf ca un piron care-și
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]